1,019 matches
-
străini de neam. Statui funerare sunt entități de alt gen. Oricine poate ridica pe mormântul unui predecesor o statuie la propriu sau la figurat. Dar depășirea gardului cimitirului necesită calități deosebite ale fostului om trecut în neant. Nu știu dacă bardul amintit merită această onoare. Peste câteva zeci de ani copii noștri vor aprecia o asemenea acțiune. Noi ar trebui să ne abținem ca să nu pățim ce am pățit cu efigiile și statuile lui Stalin, ridicate în timpul vieții sale care, pe
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
în inimi! Sfânt prunc s-a născut! Să-l iubim! În cuget cu dragoste pură, CRAI DRAG să-nălțăm spre sublim. Să vină Crăciunul, prieteni! În noi? Armonie și cald! Din suflet, din ierni transilvane, Cu drag, vă salută un bard. 22.12.2015. Reghin Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: SĂ VINĂ CRĂCIUNUL! / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1817, Anul V, 22 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mugurel Pușcaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ VINĂ CRĂCIUNUL! de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366237_a_367566]
-
cunoaște? Ori în bezna siderală Spulbera-ne-va văzduhul Ca pe două umbre-n umbră, Numai unul dându-și duhul? Ca-ntr-un val doi stropi de apă, Contopi-ne-va hazardul, Ori oceanul înghiți-va Întâi muza și-apoi bardul? Referință Bibliografică: Eminesciană / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1021, Anul III, 17 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
EMINESCIANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352460_a_353789]
-
și-acuma, de mă chemi, Iubită Românie, ’s pregătit! Sunt pregătit! ACOLO ESTE ȚARA MEA... DAR NU ȘI RAIUL ROMÂNESC! Se-ntoarce Monarhia Română printre noi! Ne cheamă la spectacol, un glas, să ne unim în dragoste de Țară: E Bardul din Craiova! ...și mergem, ca... un ceas și noi... să-l ascultăm. S-așează-n bănci cu noi, Radu și Margareta, după ce comuniștii cu totul ne-au tâmpit... Ne-au dărâmat Biserici, sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
mergem, ca... un ceas și noi... să-l ascultăm. S-așează-n bănci cu noi, Radu și Margareta, după ce comuniștii cu totul ne-au tâmpit... Ne-au dărâmat Biserici, sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe mulți sălbăticind!... Încurajează Bardul, cu ale lui cuvinte, pe „căpșunarii” Țării plecați printre străini... Din ochi ne țâșnesc lacrimi, ...din glasul lui suspine: Azi dragostea lui Tudor, străpunge pe români! Bardul aplaudat, revine iar în scenă, dar nu vrea nici un cântec, în plus, a
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
sau le-au umplut de vite, iar în români-creștini, pe mulți sălbăticind!... Încurajează Bardul, cu ale lui cuvinte, pe „căpșunarii” Țării plecați printre străini... Din ochi ne țâșnesc lacrimi, ...din glasul lui suspine: Azi dragostea lui Tudor, străpunge pe români! Bardul aplaudat, revine iar în scenă, dar nu vrea nici un cântec, în plus, a ne cânta... Degeaba îi ceream, cu toții, să ne cânte, cum numai el o știe: Acolo-i Țara mea! Scârbiți de „tovi-tovarăși” și de ai lor „tovi-pretini”, ne-
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
au legi pentru-a plăti normal pe cel muncit... Monarhii nu promit a da la oameni bani, cum scapă printre degeți un ”Becali” zmintit; Ce pot reda ei totuși Românului din lume? Cinstea și demnitatea! ...ce-atâta ne-am dorit. Bardul plecă! ...Cum? ... Nu știm! Nici pe unde... Cu toții am fi vrut azi a-l îmbrățișa! Degeaba i-am cerut, în lacrimi, să ne cânte, Cum numai el o știe: Acolo-i Țara mea!... SĂ MĂ IERȚI, AȘ VREA, ROMÂNE! MOTTO
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
Mai ales tinerii, cred că știu cu toții acea melodie frumoasă a cântecului „Așa moare un tânăr!” Pentru mine el este un mare „creator”, dar în Literatura engleză el este considerat ca fiind cel mai mare scriitor. Ca poet, este numit „bard” precum Bardul nostru de la Mircești, sau „mare Poet național” precum Eminescu etc. Însă eu vreau să-l consider mai întâi „creator”, deși nu a creat cât Ceru și Pământul precum Creatorul. Dar și o singură poezie, dacă ar fi făcut
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
tinerii, cred că știu cu toții acea melodie frumoasă a cântecului „Așa moare un tânăr!” Pentru mine el este un mare „creator”, dar în Literatura engleză el este considerat ca fiind cel mai mare scriitor. Ca poet, este numit „bard” precum Bardul nostru de la Mircești, sau „mare Poet național” precum Eminescu etc. Însă eu vreau să-l consider mai întâi „creator”, deși nu a creat cât Ceru și Pământul precum Creatorul. Dar și o singură poezie, dacă ar fi făcut, eu tot
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
cărările, drumurile sînt pline / de lapte și miere.”, pentru că, în poezia “Cercuri exclusiviste”, să se detașeze de sine însuși, pentru a avea o percepție mai profundă a poeziei la cea mai emblematică trăire: “probabil în alte vieți am fost un bard nemulțumit / de starea lucrurilor.” Sigur, “draperiile amurgurilor” îi definesc poezia și trebuie să subliniem încă o dată grația interioară, pentru că versurile curg din propia lor metaforă, adîncind-o: “draperia amurgurilor ratate / în uzura fanteziilor deja împlinite.” Ș i acum începe să se
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
ci a preferat să se consacre literaturii. Dar și în cazul lui, ca și acum la majoritatea scriitorilor, s-a dovedit încă odată, că în România, indifferent de regimurile politice, numai scribii oficiali înfierați de Eminescu, “acel soi ciudat de barzi, care încearcă prin poeme să devină cumularzi “, numai aceia puteau trăi de pe urma literaturii. Pe la 20 de ani Ion Luca Caragiale a început să scrie, dar este mare distanță între cronicile fanteziste și articolele publicate în “Ghimpele “, sau între glumele și
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
GEORGE ROCA - ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Plecași și dumneata spre ceruri Să-l întâlnești pe bădița Mihai Acolo sus sunt mulți poeți de faimă Și barzi și muze și îngeri... în alai ! Îi vei găsi pe Cezar și Nichita, Alături de Alecsandri cel blând Pe Goga, pe Coșbuc, pe Labiș Și mulți ce scris-au „ghiersuri” pe Pământ. Te va întâmpina și Carmen Sylva Regescul vers să
ODĂ PENTRU GRIGORE VIERU de GEORGE ROCA în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356329_a_357658]
-
zice mai degrabă că e vorba, pur și simplu, doar de caleidoscopica tatonare a unor decoruri, de experimentul scenografic al unei poetese căreia asociațiile culturale luxuriante îi sînt la îndemînă - situație mai rar întîlnită în ziua de azi printre tinerii barzi, contemporani cu actuala îndobitocire a tranziției de la Hyperion la Hypermarket. E un spectacol liric conceput după tehnica dioramelor din muzeele de științe naturale, cu exemplare împăiate din varii specii de meditații autoscopice, regresii erotice, tribulații savante și rațiocinări, asociate unui
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
trase-n salbă Și n-ai la căruță cârmă? Fel și fel de decorații Poartă țanțoși generalii, Deși ei sunt vinovații Că n-au înflorit curmalii. Cu șareta de la gară Pe drumeagul spre moșie Trece beat seară de seară Fostul bard fără să știe. Tu te dai de ceasul morții Ca vădanele de vineri Care stau în dosul porții Și se uită după tineri. Un tâmplar ce nu-i... acela, Deși îl durea măseaua, Făcea tumbe cu umbrela Și își arăta
CROCHIURI LA LIBER de ROMEO TARHON în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354926_a_356255]
-
ca parastasul după cei duși, e pomenit la câțiva ani. Pe Marin Preda, înțelegem că individioșii vor să-l suprime, dar cei care decid încă n-au curajul si impună pe homunculii lor, mai ales politici, ridicați la rang de bard național. Nomina... Citește mai mult Sau câte ceva despre Festiv-valurile Naționale de Literatură și Festiv-visele noastre... Ce caută valul-valurile în festiv? Să vină de acolo că au fost multe și pe majoritatea le-au măturat valurile vremurilor din viața noastră culturală
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
ca parastasul după cei duși, e pomenit la câțiva ani. Pe Marin Preda, înțelegem că individioșii vor să-l suprime, dar cei care decid încă n-au curajul si impună pe homunculii lor, mai ales politici, ridicați la rang de bard național. Nomina... ... IX. CONSTANTIN T. CIUBOTARU - ALBINEII (2), de Constantin T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 873 din 22 mai 2013. Urmașii lui Călifar În Teleorman eu am ajuns prima dată când aveam opt ani. Adus cu trenul Foamea. Părinții
CONSTANTIN T. CIUBOTARU [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
trecut, două săptămâni, ascuns pe un vapor într-un container, până a ajuns în America! Iată poezia ,,Revelație”: R E V E L A Ț I E În mândra Bucovină văd, ,,Poeți ce-au scris o limbă”. Îl văd pe ,,bardul” Davidiuc, Ce regula n-o schimbă. . . În odaia mică, singur, Cu condeiul el s-alină, Căutând câte o rimă Ce întârzie să vină. Toby, scheaună la ușă, Cerșind de mâncare Iar motanul toarce leneș, Stându-i la picioare. Amintiri îi
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
Neculce, cărțile populare “Esopia”, “Sindipa” și “Alexandria” sunt o parte din modelele lui Sadoveanu, scoțând din ele lecții de morală, pilde de eroism, toate înglobându-se într-un spirit de umanism și “nostalgie a istoriei”. Cititorul romanelor istorice a acestui bard astăzi nu este sincopat de limba pe care autorul o pune în comunicarea dintre eroii săi, Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Nicoară Potcoavă sau Duca-vodă. Aceștia trăiesc aievea în opera sadoveniană. De aici provine și eroarea unor făuritori de manuale
NOSTALGIA ISTORIEI ÎN OPERA LUI SADOVEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355739_a_357068]
-
este un magician al sinesteziilor, căci prin compozițiile sale reușește să sugereze parfumul câmpurilor, mirosul specific al gospodăriilor țărănești din Țara de Sus, sunetele acestora ca și acordurile doinite pe un caval cu nuanță de lamentă ce însoțesc glasul unui bard autohton.” (Adrian Silvan Ionescu) “Lumea ruralului se învârte în jurul câtorva motive inspirate din geografia locului și realizările simple și telurice ale oamenilor satului din acest colț de țară. Ele, imaginile, exprimă un calm concentrat, o culoare de sinteză. Sunt imagini
VICTOR HRENIUC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346103_a_347432]
-
find the courage or the heart to praise it, (Am vrut să stau cu cei care văd lumea sfântă și alterată a lui Dzeu așa cum este ea și care totuși găsesc curajul și inima să o slăvească), a spus odată bardul, iar în cântecul lui de lebădă a ținut să ne exprime aceeași idee într-o formă deosebit de cutremurătoare. Este una din cele mai fascinante și ambigue piese pe care Leonard Cohen le-a produs vreodată. E evreiască și universală. E
SUMBRU, RESEMNAT ŞI ÎNĂLŢĂTOR – YOU WANT IT DARKER DE LEONARD COHEN de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368852_a_370181]
-
eu pot să afirm, (fiindcă l-am cunoscut personal din anul 1956) că genialul poet Adrian Păunescu a fost „Flacăra vie a generației de aur” a fost Omul de înaltă omenie, purtătorul stindardului culturii românești, a fost prietenul tuturor românilor, bardul care a a-călzit inimile și sufletle nostre însetate de libertate și adevăr. A fost un patriot desăvârșit care a luptat cu puerea minții și forța fizică pentru Unirea Basarabiei cu România. Adrian Păunescu și-a iubit cu nețărmurită dragoste patria
LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369023_a_370352]
-
meschine și, mai ales, claustrofobe. Și-apoi de ce n-aș exista-n acelaș timp Ca arbore sequoia și că teii, Ca trei-patru oceane, cinci ghețari, O țară cu castani, una cu vișini, Și că un continent eucaliptic? Așa cântau cei barzi, în vremi trecute „Pamântu-ntreg e-a Domnului moșie..."?* (*Psalmi, 24:1) OPEN SESAME Last night before your door, ouț în the cold, My soul ablaze with a chaotic passion My eyesight I would happily have șold, For one sweet open
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
însoțită de multiple simboluri evanescente: În Jaipur la bijutieri/ având privire/ de faur vinovat/ n-am terminat zidirea// astăzi ard/ în scafele cu zmoală/ o boare de hazard/ ieri tencuiam zadarnic în palat/ dovezi că sufletele sunt safire// rebut de bard/ zidar uitat/ la moartea mea/ acest poem ar trebui să se răsfire (India mea). Aici vorbim despre edificare, migălos demers al ideilor scăldate în sânge (Construind). Pentru artist, solitudinea are rol esențial, astfel arătându-i-se lumea lumilor (Disonanța) cu
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
cântarea divină, Legende prin vremi zămislite-n genune, Nașteri și creșteri, eroi, aspirații, Ori gând de mărire, minciuni, viclenie, Cădere, otrăvi, răzbunări, agonie, Sfârșite-n zodiare și-n constelații. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Berbecul e-ntâiul ce-atârnă în slavă Lui, solului vieții cu noi începuturi Divin creator strălucind în amurguri Îi dăruie bardul întâia octavă. Prin steaua lui Ares, sau Alpha Arietis Îmbracă în farmece lâna de aur. Semeț pe cadran
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
agonie, Sfârșite-n zodiare și-n constelații. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Berbecul e-ntâiul ce-atârnă în slavă Lui, solului vieții cu noi începuturi Divin creator strălucind în amurguri Îi dăruie bardul întâia octavă. Prin steaua lui Ares, sau Alpha Arietis Îmbracă în farmece lâna de aur. Semeț pe cadran este Marelui Faur Prin coarnele falnice-n media noctis. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]