1,151 matches
-
erotico-sexuală, un anumit confort material și social și o anume consensualitate cultural-axiologică (valori fundamentale comune, nu neapărat „gusturi” specifice identice). Contează bineînțeles și condițiile premaritale, dintre care cunoașterea profundă reciprocă înainte de căsătorie este destul de importantă. În unele cercetări (inclusiv în Barometrul de gen, 2000), atât pentru sursele reușitei, cât și ale nereușitei, pe locurile fruntașe apar motive ca: „banii”, „locuința”, „relațiile cu copiii”. Este riscant să le interpretăm ca motivații în sine, ele aflându-se într-o țesătură fină de intercondiționări
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care își bat partenerii/soții sau bărbați care își bat partenerele/soțiile?”, configurația răspunsurilor e cu totul alta: bărbații bătuți sunt în proporție de 17%, nebătuți 81%, nonrăspunsurile fiind de 2%, iar pentru femei, „da” - 53%, „nu” - 45%, nonrăspunsuri - 2% (Barometrul de gen, 2000). Discrepanța flagrantă dintre răspunsurile la cele două întrebări confirmă aprecierea în legătură cu „afacereainternă a familiei”, adăugându-se efectul general al dezirabilității sociale și al apărării stimei de sine în cazul primei întrebări, acestea nefuncționând când e vorba de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
toate motivele să credem așadar că realitatea este mai bine surprinsă prin cea de-a doua întrebare, deși amândoi itemii se situează pe terenul declarațiilor, și nu al comportamentelor efective, teren minat de grave potențialități distorsionante. Oricum, datele oferite de Barometrul de gen (2000) indică și o altă posibilă realitate semnalată de noi în considerațiile precedente. Violența intrafamilială este mai frecventă în mediile mai sărace, cu o școlaritate mai redusă. Astfel, luând răspunsurile la a doua întrebare, dintre femeile cu o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
răspândită, invocată ca principiu dincolo de împrejurările concrete, cum este și divorțul. În România, la întrebarea „Muncile casnice trebuie plătite/răsplătite ca orice altă muncă?”, populația (bărbați și femei în procentaje apropiate) a răspuns peste 50% „da” și aproximativ 36% „nu” (Barometrul de gen, 2002). Cred că, din păcate, adaosul „ca orice altă muncă” a viciat răspunsurile, subiecții putând înțelege prin acea formulare lucruri diferite. De asemenea, „răsplătit” nu e tocmai bine venit, putând însemna multe alte lucruri decât bani. 7.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
of social work in Romania”, în R. Constable, V. Mentha (ed.), Educational for Social Work in Eastern Europe: Changing Horizons, Lyceum Books, Chicago. Zörgö, B. (1978), „Dimensiuni ale personalității relevate prin metoda inventarului de valențe”, în Revista de psihologie, 3. *** Barometrul de gen (2002), Fundația pentru o Societate Deschisă, București.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
arborează vreun manifest provocator. În schimb, sub blazonul titlului, practică un programatism al conținutului, înscris în aria simbolismului, prin exclusivismul selecției textelor și prin minusculele semnalări promoționale pe ultima pagină, la rubrica „Note”. Astfel, în planul experienței formelor și ca barometru al stării de spirit, S. ilustrează stadiul târziu al curentului, conjugat, în versificație și maniera descriptivă, cu parnasianismul, dar și cu unele elemente „modern style” - Jugendstil. Apar însă și manifestări de saturare a formulei, care tinde spre ruperea grilei. Cea
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
ABANDONUL (Prezentul care poate fi evitată Situațiile vieții și persoana Se poate desprinde din cele analizate până acum că există o corelație directă Între persoană și situațiile vieții, Între situațiile Închise și situațiile deschise. Orice persoană este un fel de „barometru sufletesc” al situațiilor trăite de aceasta În decursul vieții. Persoana răspunde la aceste situații, În mod specific, imediat, sau În timp. Adesea, aceste răspunsuri, pe care le-am numit atitudini și reacții, sunt etichetate În mod simplist și eronat ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
perioadă de zece ani (1993-2003), fiind accesibile pentru analiză datele a două cercetări realizate în 1993 și 1999. Menționez că, pentru a putea realiza această comparație, am apelat la un artificiu și am exclus din analiză pentru datele din actualul Barometru varianta de răspuns „Pentru că nu îi ajută statul”, care nu exista în itemii aplicați în 1993 și 1999. Figura 4 - Dinamica opțiunilor pentru explicațiile populare ale cauzelor sărăciei între 1993 și 2003 Analiza din perspectivă dinamică a opțiunilor pentru una
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cercetare a Calității Vieții, pe un eșantion de 1 177 de persoane. Eșantionul, probabilist bistadial, este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României Cercetarea s-a realizat cu sprijin financiar din partea CNCSU, prin Granturile 49/1998 și 106/1998. Barometrul Opiniei Publice 2003 (BOP 2003) - cercetare realizată de Centrul de Sociologie Urbană și Regională la comanda Fundației pentru o Societate Deschisă. Eșantionul probabilist, multistadial cuprinde 2 063 de persoane și este reprezentativ pentru populația de peste 18 ani a României. Cercetarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
45 Programul medicilor 25 22 28 Timpul de așteptare 38 41 37 Atitudinea cadrelor medicale 22 26 19 Costul consultației, al tratamentului 52 56 48 Faptul că trebuie să dau bani, cadouri 39 39 39 Altele 7 7 7 Sursa: Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul populației din România (2003, Centrul pentru politici și servicii de sănătate) Conform datelor din 2003, pentru 40% din populația din mediul rural, existența mijlocului de transport și costul acestuia reprezintă o problemă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de cei din mediul rural, cât și de cei din mediul urban. Slaba informare în rândurile populației asupra necesității asigurării medicale și a condițiilor de acces la serviciile medicale menține unii beneficiari în afara sistemului public de asigurare. Conform datelor din barometrul pentru serviciile de sănătate pe 2003, mai mult de jumătate dintre români nu își cunosc drepturile și obligațiile privind asigurarea medicală, iar peste 80% dintre cei asigurați nu cunosc deloc sau au doar vagi informații despre serviciile medicale la care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sursă a sărăcirii în viitor, ICCV, Universitatea din București, București. Zarcovic, Grujica; Enăchescu, Dan, 1998, Probleme privind politicile de sănătate în țările Europei Centrale și de Răsărit. Evoluția recentă și perspectivele sistemului de sănătate în România, Editura Infomedica, București. *** 2003, Barometrul de opinie privind serviciile sănătate realizat în rândul populației din România, Centrul pentru politici și servicii de sănătate. *** 2003, Health and care in an enlarged Europe, European Foundation for the Improvement of living and Working Conditions *** 2004, Raportul dezvoltării umane
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au o șansă reală să se Întâlnească și să Își Împărtășească idei. Asta Înseamnă că rețelele sociale nu sunt atât de puternice pe cât ar putea fi, că anumite tipuri de relații prevalează. Existența a două tipuri de relații constituie un barometru al forței rețelei sociale a unei comunități. Cele două tipuri sunt numite relații familiare și relații active. Infrastructura socială a unei comunități e slabă când există relații familiare, dar relațiile active lipsesc. Relațiile active se pot dezvolta din relațiile familiare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială. Organizațiile de acest fel reprezintă democrația În acțiune pentru rezolvarea problemelor locale. Pe de altă parte, este un adevăr care nu mai trebuie demonstrat că școlile sunt cheia bunăstării comunităților și prosperității viitoare a națiunilor. Sănătatea lor este un barometru al modului de viață democratic și, de aceea, una dintre problemele importante În perioada de tranziție o reprezintă transformarea școlilor În centre ale vieții comunitare. Această schimbare socială se construiește pe credința adânc Înrădăcinată a oamenilor de a face ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se confruntă cetățenii. Practica utilizării acestei metode de investigare În Republica Moldova este recentă. Realizarea sistematică a sondajelor de opinie a Început grație suportului acordat de Fundația Soros Moldova, care a lansat În 1998 un program de cercetare a opiniei publice - Barometrul Opiniei Publice. Pe lângă sondajele de sub egida acestui program, au fost realizate și alte sondaje comandate de diferite instituții și organizații internaționale. Sondajele de opinie oferă deci posibilitatea investigării stării de spirit a populației față de anumite probleme (de obicei, de interes
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modul În care acest regim acționează Într-un context social dat (Mărginean, Precupețu și Precupețu, 2001). Pentru analiza atitudinilor menționate mai sus, vom apela la datele sondajelor de opinie efectuate În perioada anilor 2001-2004 În Republica Moldova: sondajele realizate În cadrul programului Barometrul Opiniei Publice și sondajele realizate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la solicitarea Oficiului de Cercetare al Departamentului de Stat din SUA; Barometrul de Opinie Publică, realizat În iunie 2002, și Sodertorns Hogscola University College
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
opinie efectuate În perioada anilor 2001-2004 În Republica Moldova: sondajele realizate În cadrul programului Barometrul Opiniei Publice și sondajele realizate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS, la solicitarea Oficiului de Cercetare al Departamentului de Stat din SUA; Barometrul de Opinie Publică, realizat În iunie 2002, și Sodertorns Hogscola University College, Suedia, pe tema democrația și tranziția socială În regiunea Mării Negre: studiu asupra valorilor, atitudinilor, participării și condițiilor sociale - sondaj realizat În aprilie 2003. Atitudinea populației față de regimul democrat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai există”? Totalmente de acord Într-o oarecare măsură de acord Într-o oarecare măsură nu sunt de acord Totalmente nu sunt de acord Nu știu Nonrăspuns 37,8% 23,9% 11,4% 17,2% 9,1% 0,5% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002 Inacceptarea de către o mare parte a populației a regimului democratic rezidă În faptul că evoluția societății În perioada de trecere (sfârșitul căreia este destul de nebulos) nu a satisfăcut așteptările și aspirațiile populației. Astfel, circa jumătate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1,0% Dezvoltarea locală 0,8% Realizările democratice 4,1% Stabilizarea economiei de piață 1,4% Finisarea operațiunilor militare În regiunea Nistrului 0,4% Alte opinii 1,1% Nimic 48,2% Nu știu 16,8% Non răspuns 1,0% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002 Această stare de spirit a populației este generată de deteriorarea nivelului calității vieții În toate aspectele sale ca urmare a activității ineficiente a conducerii, care a promovat și implementat reforme menite să asigure trecerea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pluripartitism 2,3% Economie de piață deschisă și dezvoltată 1,6% Prosperitatea populației și protecția socială 3,8% Cultura și toleranța populației 1,6% Percepția distorsionată a democrației În Moldova 3,1% Nu știu 45,3% Nonrăspuns 3,4% Sursa: Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002 La cealaltă jumătate s-au Înregistrat unele atribute caracterizate de un acord dispersat față de ceea ce reprezintă democrația. O pondere mai mult sau mai puțin semnificativă În raport cu alte atribute au Înregistrat: „libertățile individuale și colective” (17
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
31% 27% 38% Poliție 23% 31% 34% 32% 31% 30% 24% 29% Mass-media 53% 58% 48% 52% 54% 57% 47% 62% Organizații nonguvernamentale 22% 26% 20% 28% 29% 23% 36% Sindicate 14% 17% 24% 20% 24% 28% 20% 36% Sursa: Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004 Spre finele anului 2003 și la mijlocul anului 2004 se observă o diminuare a Încrederii În principalele instituții ale puterii, după care, la finele anului 2004, se atestă o creștere semnificativă a Încrederii. Acest lucru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
apropierea alegerilor parlamentare și intensificarea acțiunilor de propagandă ale partidului de guvernământ. Astfel, sursele principale de informare a populației despre viața politică și activitățile guvernanților le constituie televiziunea (81% - prima/a doua mențiune) și radioul (47% - prima/a doua mențiune - Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004). În Republica Moldova principalele canale TV și radio cu difuzare pe Întreg teritoriul și cu impact major asupra populației sunt canalul TV Moldova 1 și postul Radio Moldova, ambele fiind subordonate partidului de guvernământ (În pofida
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
6% 4% 8% 5% 7% Mult 19% 14% 14% 13% 21% Nici mult, nici puțin 35% 34% 37% 31% 29% Puțin 22% 25% 21% 27% 25% Deloc 16% 22% 15% 23% 17% NȘ/NR 2% 1% 5% 1% 1% Sursa: Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004 În general, populația Republicii Moldova preferă să se informeze pasiv despre viața politică (vizionare și audiere a știrilor, emisiunilor pe subiecte politice - 28% „deseori” și 29% „rareori”; citire a articolelor - 14% „deseori” și 27% „rareori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de adoptare a deciziilor care influențează direct viața lor. Cu toate că tabloul vieții societății moldovenești ilustrează o realitate crudă, este Îmbucurător, din perspectiva posibilei consolidări și funcționări efective a democrației În Republica Moldova, faptul că o parte considerabilă a societății - 39,5% (Barometrul de Opinie Publică, iunie 2003) - consideră, speră că Republica Moldova se află pe calea de a deveni democrație. Bibliografie Abraham, D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o parte considerabilă a societății - 39,5% (Barometrul de Opinie Publică, iunie 2003) - consideră, speră că Republica Moldova se află pe calea de a deveni democrație. Bibliografie Abraham, D., Lăzăroium S. (2001). Sondajele de opinie și alegerile. În Sociologie Românească, 1-4. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]