610 matches
-
vreme, a folosit în mod evident aceste idei, incorporîndu-le în filmul său într-o manieră novatoare. 21 Beavis și Butt-Head s-a bazat pe un desen animat de scurt metraj a lui Mike Judge, în care cele două personaje joacă baseball cu broaște, desen animat prezentat la "Sick and Twisted Animation Festival" și preluat de MTV în serialul de animație Liquid Television. Serialul a avut premiera în martie 1993, dar fiindcă au fost doar patru episoade, emisiunea a înregistrat un hiatus
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezentată în termenii identității și imaginii culturale, în special ai stilului cultural. Așa cum arată Denzin (1991: 125, 130 ff), eroii poartă tricouri care le identifică opiniile și stilurile culturale. Mookie, muncitorul negru de la pizzeria lui Sal, poartă un bluzon de baseball tip Jackie Robinson, simbolizînd poziția unui negru care rupe unitatea de culoare din lumea omului alb (așa cum făcuse și Lee însuși). În timpul lucrului, Mookie mai poartă și o cămașă cu numele său și cu emblema "Pizzeria lui Sal" inscripționate pe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
O barcă cu motor pare o pasăre uriașă zburând deasupra apei. În urma ei a rămas o dâră de apă(siajul) asemănătoare unei șosele mobile ce se pierde în zare. Este ora 12:17 (ora Japoniei) japonezii vociferează urmărind meciul de baseball, Coreea Japonia. Pe parcursul călătoriei am avut lumină bună și am făcut câteva poze reușite mai multor nave din larg sau din dană. Unele fac parte din Marina Imperială, altele sunt nave de coastă, nave grănicerești. Călătoria ne-a făcut poftă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în deplină singurătate. Dar să revenim. M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse cap la cap. Era un băț zdravăn de corn, plin de noduri, având oarecum conformația unei bâte de baseball. În timp ce eu stăteam amorțit cu măciuca aia în mână, am primit un al doilea ordin: Puni-l, măi țâcî, la spatili tău. Așă. Bini. Am executat mișcarea prompt, uitându-mă al fața ei pentru a aștepta vreo nouă poruncă. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
care cei de unsprezece ani o au cu cei care se apropie de cincizeci. Robby a adoptat atitudinea lui obișnuită atunci când vorbea cu un adult: nu dau doi bani pe tine. Am remarcat că strângea în mână o minge de baseball concepută să arate ca luna. Apoi cineva mi-a zdrăngănit strunele: iarăși Sarah. Mi-am dat ochii peste cap și am murmurat o înjurătură printre dinți. Am privit în jos și am oftat: purta un șort foarte strâmt, alb. - Ăștia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de rezervație naturală și ferme de cai și terenuri de golf și librării care vindeau mai multe cărți pentru copii decât marele lanț Barnes & Nobles. Drumul meu spre facultate trecea pe lângă multe terenuri de sport și pe lângă un stadion de baseball, iar pe Main Street (unde m-am oprit să-mi iau o cafea cu lapte de la Starbucks) existau o sumedenie de magazine de delicatese, unul de brânzeturi clasa întâi, mai multe patiserii, un farmacist prietenos care îmi onora rețetele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
deja transpirați când am ajuns la capătul străzii. Robby își scosese casca, având părul lins de ud ce era, când se întâlni cu Ashton Allen căruia nu-i mai plăcea ideea de a merge costumat ca un faimos jucător de baseball din cauza zvonurilor recente că acesta ar fi homosexual, iar părinții lui, Mitchell și Nadine, ni se alăturară împreună cu fiica lor mai mică, Zoe, care mergea la colindat cu Sarah și gardianul lor din seara asta, Marta. (Zoe era Hermione Granger
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ziar local. M-am lăsat moale pe scaunul separeului care părea a fi cel mai îndepărtat și am comandat cafea, ignorând meniul obosit pe care ospătărița mi l-a pus în față. Purtam ochelari de soare și o șapcă de baseball pe care o cumpărasem în magazinul de suveniruri din holul hotelului, pantaloni de trening și un tricou pătat sub haina de piele. Obrazul tumefiat mă durea și trebuia să fiu atent la buza mea pe cale de a se despica. Eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din Kiehl’s m-am întâlnit cu un coleg din studenție care se mutase în Manhattan în același an cu mine și care tocmai trecuse printr-un al doilea divorț. (Cea de-a doua îl lăsase pentru un jucător de baseball de la Mets, îmi aminteam vag că citisem despre asta.) Era bronzat și avea fire albe de păr - ceva ce am remarcat instantaneu, fiindu-mi subit rușine că mă vopsisem cu o zi înainte la Centrul Avon în Turnul Trump. Citise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
din partea protestanților, UVF (Ulster Volunteer Force - „Forța Voluntară din Ulster”) și UFF (Ulster Freedom Fighters - „Luptătorii pentru libertate din Ulster”) mai există. Acestea „supraveghează” comunitățile pe care declară că le reprezintă, trăgând în picioare sau bătându-i cu bâte de baseball sau de metal pe cei considerați indezirabili. În unele cazuri, persoanele rănite au decedat. În plus, s-au mai trasat recent „feude” între UVF și UFF pentru controlul asupra unor zone tradițional protestante. În ultimii 30 de ani, comunitatea noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Poate că așa-zisa "criză a israelitului" e chiar aici, în nehotărârea între port și templu, în marele ecart dintre preaplinul de sănătate de pe coastă și prea marea nevroză de pe înălțimi. Între yuppies și reprezentanții specificului local, între cascheta de baseball și toca din coadă de vulpe. Nu de mult, un "păstrător al tradiției" mi se confesa la Ierusalim: Sunt îngrijorat, Israelul și-a uitat opțiunea și vocația lui religioasă." La Tel-Aviv, un alt amic, liber-cugetător, de data asta, îmi spunea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Fidel cu o mitralieră calibrul 30 mm, montată pe un camion, la trecerea acestuia pe Quinta Avenida din Havana; două planuri de asasinare în aprilie 1963 și septembrie 1964 cu ocazia prezenței lui Fidel la "Estadio Latino-americano" la meciuri de baseball; încercare cu prilejul prezenței la pizzeria "Vita Nuova", din cartierul Vedado-Havana. O suită de atentate a fost planificată cu prilejul vizitelor realizate de Fidel în diverse țări, sau a participării la reuniuni internaționale: în 1971 cu prilejul vizitei lui Fidel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
icnete scurte, de șoarece prins în capcană și înjurături cu dominantă fuck off. Am aflat că sunt din Toronto, din partea anglofonă a Canadei. Au fețe de imbecili perfecți, priviri goale și apoase de fotbaliști, părul lung și ondulat, caschete de baseball cu cozorocul mare trase adânc pe cap. Oare le va trece vreodată? În Elveția, multe din româncele, moldovencele, bulgăroaicele și alte filles de l'Est (numele generic sub care ele sunt clasate în mentalul colectiv francofon) iertau totul partenerilor de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu o ocazie, numită aici co-voiturage (tradus aproximativ prin împărțitul mașinii). Șoferii de camioane americani și canadieni își beau tacticos cafeaua sau mai bine spus, litrul de zeamă lungă cu miros de cafea. Toți se aseamănă între ei: caschetă de baseball, plete pe ceafă din moda anilor ´80, geacă de piele și cămașă în carouri. Muzică country și pop în surdină, ca o leșie fierbinte și continuă. Deodată, am impresia că mă găsesc aruncat în plin turnaj al unui film american
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
impune traiul în comun, ies din cameră pentru a le atrage atenția asupra gestului deplasat, a orei înaintate, a respectului față de ceilalți. Evident că nu le-a păsat. S-au uitat lung și bovin la mine pe sub cozorocul caschetelor de baseball pe care le purtau. Enervare cumplită după, nu mai reușesc să adorm etc. Sunt un animal asocial obligat să trăiască zilnic în turmă. Mi-ar fi trebuit fie o mansardă, fie o casă la țară. Sau refugiul ultim, o chilie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
groase trec pe lângă mine chicotind, dar eu sunt prea pornită ca să reacționez. Stânga înainte... dreapta înainte... — Pardon, aud un glas aspru, iritat. Puteți, vă rog, să eliberați trotuarul? Mă întorc - și, spre groaza mea, văd o femeie cu șapcă de baseball și adidași apropiindu-se de mine cu vreo zece câini în lese, de diferite forme și mărimi. O, Doamne. Ce nu înțeleg eu este de ce nu-și plimbă oamenii câinii singuri? Pe bune, dacă nu-ți place mersul pe jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care, deocamdată, pentru ea mai are multe secrete. Privirea superioară a lui Chung Mong-joon, poate cel mai puternic om din Asia, cel care a reușit să aclimatizeze planta numită fotbal în plin muson, într-un areal predispus spre ping-pong și baseball. Cum de s-au putut întîmpla toate acestea? Cum poate fi această planetă atît de strîmbă, cum de nu se prăbușește cu zgomot în afara sistemului solar? Ne place să ne indignăm pe tema nedreptăților internaționale, intercontinentale sau intergalactice. Fierbem, ne
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în fiecare duminică, Vladimir Moraru trimite Gazetei Sporturilor mesaje pesimiste din California. Rezident în L.A., jurnalistul român stabilit acolo acum mai bine de 20 de ani ne spune ceea ce, de altfel, știam. Că soccerul e mult sub hochei, baschet, tenis, baseball, ca să nu mai vorbim de fotbalul american. Un jucător din NBA, chiar și de la echipele periferice, e recunoscut imediat pe stradă, pe cînd prezența lui Landon Donovan la Malibu pe plajă trece neobservată. Dacă n-ar fi hispanicii din sudul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de foști securiști. * Aveam să-l revăd, totuși, și pe Paul, Într-o Împrejurare neobișnuită, În 1990, În Mexic, la „Conferința Libertății”, consacrată căderii comunismului În Europa de Est. Bizară reincarnare: Cornelius Castoriadis. Cu capul ras și oval, ca o minge de baseball, cu țigara și ochelarii și zâmbetul și cămașa albă, larg răscroită: o neașteptată variantă vie, mobilă, extrem mobilă, a lui Paul Georgescu, venită de la Atena, via Paris. Troțkist modernizat, cu studii de drept, economie și filosofie, dar și cu o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în taxi, dar am făcut eforturi disperate să-mi țin ochii deschiși. Ar fi fost prea periculos să adorm. Aveam timp de somn acasă. După pofta inimii. Ca să rămân treaz în taxi, am încercat să mă concentrez asupra meciului de baseball care se transmitea la radio în direct. Nu mă preocupa câtuși de puțin sportul acesta, așa că am decis pe loc să țin cu echipa care era la atac. Echipa mea a fost înfrântă cu 3-1. Alergătorul se împiedicase și pierduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de ani. Avea o ținută frumoasă. Nici urmă de riduri. Am impresia că mi-e din ce în ce mai greu să apreciez vârsta femeilor. Știu că arăt mai tânără, dar crede-mă că am cât am zis. Apropo, nu cumva ești jucător de baseball? Întrebarea m-a surprins atât de mult, încât mi-a scăpat un pic de votcă pe piept. — Ce-ți veni? N-am mai pus mâna pe o minge de cel puțin cincisprezece ani. De ce mi-ai pus o asemenea întrebare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
votcă pe piept. — Ce-ți veni? N-am mai pus mâna pe o minge de cel puțin cincisprezece ani. De ce mi-ai pus o asemenea întrebare? — Am impresia că te-am văzut la televizor. Eu nu mă uit decât la baseball și la știri. — N-aveam cum să apar la știri. — Atunci în vreo reclamă? — Nici vorbă. Atunci semeni leit cu cineva... Dar eu nu te văd deloc muncind la calculator, ca să-ți spun drept. Prea mult mister în jurul tău. Te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o mână, le-a învârtit în aer și le-a dus la spate de parcă ținea un fulg. N-am mai văzut în viața mea asemenea mișcări. Grozav individul! Le-a apucat apoi cu ambele mâini, ca pe o bâtă de baseball, și a intrat în dormitor. M-am întins puțin ca să văd ce face. S-a oprit în fața televizorului, le-a ridicat deasupra umărului și a izbit cu ele ecranul. Țăndări s-a făcut într-o clipită. Și mii de scântei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
n-ai ce-i face. De-acolo trebuie s-o iei mai întâi spre Sendagaya. Să nu scapi din vedere că Întunegrii își au cuibul exact de partea asta a Stadionului Național. Drumul cotește apoi la dreapta spre stadionul de baseball Jingū, iar de acolo o iei spre bulevardul Aoyama, trecând pe lângă Galeriile de Artă, până la linia de metrou Ginza. Cred că o să faci cam două ore până la ieșire. Ai înțeles în mare? — Da. — Ar fi bine să treci în mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ei mare, dar nu se zărea decât beznă. Beznă totală. — Încotro o luăm? — La dreapta, spuse ea. Aceea-i direcția. Ne luăm și după curentul de aer. Bunicul spunea s-o luăm spre Sendagaya, așa că ajungem astfel la stadionul de baseball Jingū. Am încercat să-mi imaginez ce aveam deasupra capului. Probabil librăria Kawade, Studioul Victor și frizeria la care mergeam eu de mai bine de zece ani. — E și frizeria mea prin apropiere. — Da? zise ea fără pic de inflexiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]