809 matches
-
un soclu din granit, înalt tot de 3,5 m. Piedestalul are un plan pătrat, cu două trepte la bază. Pe soclu se află o inscripție simplă: ""TEUTSCH"". Mai jos, pe fațadele soclului se află patru medalioane de bronz în basorelief cu efigiile a patru colaboratori ai lui Teutsch: episcopul Georg Paul Binder (1784-1867), comitele Konrad Schmidt, consilierul Johann Karl Schuller (1794-1865) și secretarul Franz Gebbel (1835-1877). Cele patru medalioane sunt unite cu un bandou continuu cu decorație vegetală în bronz
Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu () [Corola-website/Science/323985_a_325314]
-
purtat mai spre est, până în China, Japonia și în Asia de Sud-Est. Artiștii romani au copiat, deseori, operele grecilor și au elaborat un stil realist propriu și șocant. În imperiile acestei perioade, casele celor bogați erau decorate cu frize viu colorate, statui, basoreliefuri și mozaicuri. Clădirile erau ornamentate cu sculpturi și picturi migăloase. În Africa și pe continentele americane, stilurile artistice s-au dezvoltat independent de restul lumii, dar și în China existau stiluri proprii, nemaiîntâlnite în altă parte. Chinezii confecționau obiecte din
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
rezultate în urma dezintegrării Imperiului Roman se caracterizează printr-o gamă redusă de mijloace de expresie și lipsa de imaginație a concepțiilor edilitare. O creație reprezentativă pentru această perioadă este Mausoleul lui Theodoric din Ravenna. În ceea ce privește tehnica sculpturii, se pot menționa basoreliefurile și statuetele care ornează lăcașurile de cult din Poitiers (Franța) și Cividale del Friuli (regiunea Friuli-Veneția Giulia din Italia). Pictura se dezvoltă, în special, în domeniul ornamentelor miniaturale ale cărților religioase. Stabiliți în nordul Spaniei de astăzi, vizigoții au dezvoltat
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
istorice românești, Editura Eminescu, București, 1986. • Apullum, Studioul de radio Cluj-Napoca, 1978 „Apullum” este „o piesă istorică” în care se concentrează esențial trecerea unui popor prin altul, așa cum se întrepătrund arătătoarele unui orologiu la ora 12, lăsând în urmă imaginea basoreliefului de pe Columna lui Traian și rezumând nașterea unui neam sublim”, Geneză, Adrian Dohotaru, Hotărârea,Teatru comentat, Mircea Bradu, Editura Eminescu, București, 1983. „Geneza poporului român în Apullum sau Noaptea albă se reconstituie prin acțiuni istorice luminate de mit și legendă
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
cu suprafețe mari de sticlă și închideri de lemn. Intradosul acoperișului era format dintr-o astereală din lemn, aparentă, îmbinată cu lambă și uluc. Între anii 1940-1941, halei i-au fost adăugate închiderile din pereți de zidărie, ferestrele cu arcade, basorelieful și în general construcția exterioară care formează aspectul până la demolare. Construcția metalică a șarpantei a fost păstrată și a rămas vizibilă (la interior), stâlpii metalici de susținere au fost păstrați, dar înglobați în zidăria noilor fațade. l era, alături de Hala
Hala Matache Măcelaru () [Corola-website/Science/324488_a_325817]
-
în care a fost schimbată în cea de Piața “Mihai Viteazul”. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, cu înălțimea de 7 m, montată un soclu înalt de 4,70 m, este amplasată pe o platformă cu trei rampe, decorată cu basoreliefuri, reprezentând luptele cu otomanii și Unirea Moldovei și a Transilvaniei cu Țara Românească. Pe soclul statuii se află o stemă sigilară a domnitorului, care reunește însemnele heraldice ale celor trei țări române. Tot pe soclu este montată o inscripție cu
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
(din ) este denumirea dată unei colecții de pietre mari sculptate sau gravate, ca basoreliefuri, statui, pietre de mormânt etc. Aceeași denumire o poartă și locul în care se păstrează o astfel de colecție. La Turda a fost înființat un lapidariu care se află într-un mic parc dreptunghiular din centrul orașului, mărginit de Biserica
Lapidariu () [Corola-website/Science/306927_a_308256]
-
fapt o intersecție longitudinală a doua bolte clasice ale stilului romanic, și arcul de susținere al ogivei, așa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe clădiri gotice, nefiind însă omniprezent, este rozeta, prezentă atât în basoreliefuri cât și în alte forme ornamentale. Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, apărut din necesitatea de a da o altă dimensiune verticală clădirilor. Goticul flamboaiant, adică goticul târziu, a fost faza de apogeu artistic a goticului care s-
Arhitectură gotică () [Corola-website/Science/297479_a_298808]
-
iar în anul 1964 i se acordă Premiul de Stat. După ce i s-a acordat Premiul de Stat, Editura Meridiane i s-a consacrat o monografie consistentă. În România a beneficiat de importante comenzi destinate spațiilor publice. Lucrări în țară: Basorelief pe fațada Operei Române din București, bustul lui Hristo Botev din Parcul Herăstrău, „Zimbrul” (sculptură în piatră inaugurată în 1969 în fața Gării Onești, mutată în sensul giratoriu de la Carom în 2012), „Maternitate” (sculptură din bronz, 1965 suspendată pe fațada Spitalului
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
grote din China, împreună cu Grotele Yungang, lângă orașul Datong, provincia Shanxi și Grotele Mogao, lângă orașul Dunhuang, provincia Gansu. Complexul este cel mai mare din China și cuprinde aproximativ 2.345 de grote, unde există 100.000 de statui și basoreliefuri ce reprezintă diferite divinități din mitologia budistă. Există, de asemenea, peste 60 de pagode din piatră, 2.500 de inscripți și simboluri budiste și 10 temple săpate în stâncă. Împăratul Xiaowen (471-499 d.Hr) din dinastia Wei de Nord, a
Grotele Longmen () [Corola-website/Science/330795_a_332124]
-
împăratului Traian, copia Lupoaicei de pe Capitoliu, precum și două statui comandate la Roma, reprezentând pe legionarul Roman și luptătorul Dac. Era expusă și o machetă a podului lui Traian de la Severin și alta a podului de la Cernavodă. Existau și reproduceri după basoreliefurile principale ale metopelor care alcătuiau monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi. Pentru perioada dintre epoca romană și cea a domniei lui Carol I erau expuse planurile cetăților de scaun ale Țărilor Române (Cetatea de Scaun a Sucevei și Curtea Domnească din
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
lor. Despre vechimea tehnicii constructive este greu să ne exprimăm ferm în acest moment. Totuși, nu putem trece cu vederea asemănarea evidentă și semnificativă cu templele dacilor de pe columna lui Traian{necesită citare}. Cuiele marcate vizibil la colțurile construcțiilor de pe basoreliefuri ar putea fi cepurile de lemn cu care dacii prindeau dulapii de stâlpii verticali, așa cum s-a păstrat la biserica din Vălari, în vechiul ținut al Pădurenilor, în inima Daciei. Din această perspectivă biserica de lemn apare drept un martor
Biserica de lemn din Vălari () [Corola-website/Science/308672_a_310001]
-
atunci, satul Moșteni-Dobrotești a fost desființat și comasat cu satul Brăniștari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice de interes național: monumentul de for public „basoreliefurile din bronz de pe podul peste Neajlov” (mijlocul secolului al XX-lea), și monumentele memoriale sau funerare: „crucea lui Mihai Viteazul” (1912-1913) aflat la circa 1 km est de DN5 în zona satului Crucea de Piatră; și ansamblul comemorativ Șerban Cantacuzino
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
de o suava gingășie.Este numit de cronicarii de artă ""peisagist", "florist", "portretist"", operă să însumând câteva mii de tablouri. În sculptură, Dimitrie Loghin a lucrat în maniera realistă, folosind lemnul, ghipsul și teracota că materiale de lucru.Portretele și basoreliefurile sale redau cu fidelitate trăsăturile esențiale ale modelului : ""Cântăreața", "Cap de tânăr", "C.Porumbescu", "Portret de familie"" ș.a. ""Fiind vremea să fie apreciată în ansamblu, operă lui Dimitrie Loghin, impune, înainte de orice, prin impresia de ceva definitiv și solid făcut
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
lumii, eroi și zei, cronici și anale ce consemnau lacunar evenimentele răspândite în Orientul antic.Egiptenii sau mesopotamienii antici nu prea consemnau fapte istorice reale din perspectivă, registrele consemnând revărsările fluviilor, fenomenele astronomice, arborele genealogic al suveranilor sau poemele sau basoreliefurile care consemnau glorioasele victorii militare ale unui suveran. Din această perioadă se remarcă mai multe opere mitice, precum: "Epopeea lui Ghilgameș" (scrisă în mileniul III î.e.n., poem păstrat, lacunar, pe 12 tăblițe de lut, în biblioteca regelui asirian Assurbanipal, de la
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
or să te prindă. Și poți păstra lanterna. Mai am una mai mică. Marlena Îndreptă lanterna spre interiorul scorburii pe care o Împărțea cu fiica ei. Porțiunile cele mai contorsionate arătau ca niște gnomi suferinzi de artrită În agonie, un basorelief lamaist ca răspuns la o Ars Moriendi. Și astfel se instalară cu toții pentru prima lor noapte petrecută În mijlocul tribului, noapte pe care ei o credeau și ultima. Moff Îi spuse lui Rupert să doarmă Încălțat, În caz că avea nevoie să iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cădea în gol. Pasajul cerea eforturi de alpinist. Pe partea dinspre Geografie, era o scară cu șase trepte, pe care nimeni nu-și amintea s-o fi văzut vreodată mergând: încremenise în panourile de marmură care-o încadrau, ca un basorelief de metal. La Colțea, scara funcționase câteva ore, dar se înfundase cu hârtii și chiștoace aruncate de trecători. Dincolo, spre Muzeul de Istorie al Orașului București, se furaseră benzile de cauciuc de pe margini, iar la Teatrul Național nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
la ultimul nivel. Zidurile puternice, tencuite în var bej, gălbui sau gri deschis, închideau porți colosale, ridicate din încrucișări de tablă și bârne negre. Nimeni nu le lăsa deschise, lumina și mișcarea nu pătrundeau acolo. Pereții urcau neîncetat, vegheați de basoreliefuri și statui amenințătoare. Așteptai cu nerăbdare să se termine totul și să ieși undeva; degeaba, distanțele rămâneau aceleași. Trecerile de la o stradă la alta se făceau scurt și strict, aproape militărește. Din scuaruri, pândeau călăreți de bronz, cu săbiile înălțate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Întrevedere cu Măria Sa Ștefan, dar nu În cadrul Sfatului. Domnitorul Îl primise În camera de taină, cu mobilă puțină, dar lucrată cu gust de către meșteri venețieni. Erau cu toții așezați la masa cu șase scaune cu spătare sculptate În motive dantelate, asemănătoare basoreliefurilor care ornau peretele sudic al Palatului Dogilor. Pe pereți se aflau icoane lucrate de călugării-pictori ai Moldoviței și ai Bistriței. Lumina de afară cădea dinspre cele două ferestre În forme ogivale, dispuse pe peretele din dreapta jilțului voievodal din capul mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În golful Corint. Aproape cincizeci de galere cu ieniceri pregătiți pentru invazie s-au Întors din drum. Motiv necunoscut. Sala Consiliului fu străbătută de rumoare. - Să intre curierul de la Istanbul! porunci dogele. În marea sală Îmbrăcată În lemn incrustat cu basoreliefuri și Înconjurată de tablouri de mari dimensiuni intră un oștean scund, cu trăsături obositeși cu haine a căror culoare nu se mai vedea de sub stratul gros de praf. Se vedea că gonise fără oprire zi și noapte. Salută cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
scările, simetric, spre centrul fiecăreia. Deși spațiile erau largi, păreau Încărcate din cauza arborilor plantați În șiruri egale și a statuilor care Înfățișau, În general, diverse ipostaze ale lui Budha. Cei doi călăreți intrară pe sub poarta largă, mereu deschisă, ornată cu basoreliefuri, intrând În prima curte. Trecură prin mijlocul unei formații de douăzeci de călugări, În rase galbene ca cea purtată de Liu Huang, care Își Întrerupseră exercițiile și se Înclinară simultan, cu mâinile unite În fața pieptului și cu privirile plecate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cu poruncă de a aștepta nemișcați până la Întoarcerea lui, indiferent cât ar fi durat aceasta. Orice altă intrare pe teritoriul sacru al vechilor morminte trebuia semnalizată printr-un strigăt de pasăre. Abia trecut de poarta Înaltă, de piatră sculptată În basoreliefuri ce ilustrau scene ale Marii Treceri spre hotarul umbrelor, războinicul se simți Învăluit de o liniște care părea să picure din bolta unui cer care aproape că se unea cu pământul. Era o liniște adâncă, așternută ciudat după traversarea vacarmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
din Sfântul Munte a fost reparată la sfârșitul secolului al XV-lea de către domnul Moldovei. La mânăstirea Vatoped se păstrează 15 documente-privilegii acordate mânăstirii între 1459-1500. În 1472 a fost construită o arsana cu ajutorul domnului, pe fațada acesteia fiind un basorelief din marmură albă, care îl reprezintă pe domn cu coroană pe cap, oferindu-i Fecioarei un edificiu, basorelief făcut în 1496, în timpul egumenului Chiril. În 1493, domnul dăruia mânăstirii Castamonitu un obroc de 5.000 de asprii. Îm 1500, domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se păstrează 15 documente-privilegii acordate mânăstirii între 1459-1500. În 1472 a fost construită o arsana cu ajutorul domnului, pe fațada acesteia fiind un basorelief din marmură albă, care îl reprezintă pe domn cu coroană pe cap, oferindu-i Fecioarei un edificiu, basorelief făcut în 1496, în timpul egumenului Chiril. În 1493, domnul dăruia mânăstirii Castamonitu un obroc de 5.000 de asprii. Îm 1500, domnul plătea renovarea caselor și a unei fântâni la mânăstirea Sfântul Pavel, iar în 1501-1502 erau făcute, cu ajutorul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
e nou, diferit, captivant. Între timp ajungem lângă Palatul regal. E un palat imens, dreptunghiular, cu uși somptuoase la intrare, flancate de coloane semicirculare, încastrate în fațadă la parter, iar la etaj cu cariatide, statuete grațioase, în stil rococo, în basorelief, între ferestre. În fața clădirii, pe pavajul larg și neted ca o uriașă oglindă de mozaic lucios se află două tunuri așezate simetric, ca două santinele împietrite și eterne. Ne oprim lângă acest palat, alături de o mulțime pestriță de turiști, veniți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]