711 matches
-
să câștige timp și în plus nu rezolva o problemă serioasă: deplasarea Corpului lui Masséna spre sud însemna deschiderea unei enorme breșe în linia franceză. Napoleon dispunea de întăriri proaspăt sosite pe câmpul de bătălie, Corpul lui Marmont și divizia bavareză a lui de Wrede, pe lângă infanteria Gărzii Imperiale. Dar Împăratul nu voia să arunce în luptă această valoroasă rezervă și astfel alege o soluție extrem de neobișnuită: în loc să închidă breșa din propria linie cu infanterie, decide formarea unei Mari Baterii de
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de livre, sub conducerea colonelului d'Aboville, urmate de artileria pedestră a Gărzii, 4 baterii grele de câte 6 tunuri de 12 livre, sub comanda locotenent-colonelului Drouot. Acestora li s-a alăturat apoi artileria „Armatei din Italia” și piesele grele bavareze de 12 livre. Piesele italiene, 40 la număr, s-au plasat pe dreapta, în fața rezervei de grenadieri ai lui von Liechtenstein, Drouot, cu cele 24-36 de piese ale sale, în centru, în fața Corpului de armată al lui Kollowrat iar d
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
în jurul orei 14, marele careu al lui MacDonald a fost nevoit să se oprească, generalul solicitând întăriri și adăpostindu-și oamenii într-o adâncitură a terenului. Întăririle nu au întârziat, Împăratul trimițându-i cei 5 000 de oameni din divizia bavareză a lui De Wrede, care avea ordine să îi ușureze situația lui MacDonald, având permisiunea de a acționa așa cum dorește. Această divizie de infanterie cuprindea și o baterie pedestră de 6 livre, care a fost dispusă înaintea trupelor, cât și
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
cavalerie și o baterie ecvestră, care au participat la rândul lor la acțiune, intrând în contact cu inamicul de pe linia dintre Aderklaa și Süssenbrunn, în dreapta lui MacDonald. Austriecii se aflau însă în plină repliere și tot ce au putut face bavarezii a fost să schimbe focuri de artilerie și sporadic tiruri de muschetă. În timpul acestei acțiuni, generalul bavarez De Wrede a fost rănit ușor de un glonte, ceea ce l-a făcut pe acesta să îl roage pe MacDonald să îi spună
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
inamicul de pe linia dintre Aderklaa și Süssenbrunn, în dreapta lui MacDonald. Austriecii se aflau însă în plină repliere și tot ce au putut face bavarezii a fost să schimbe focuri de artilerie și sporadic tiruri de muschetă. În timpul acestei acțiuni, generalul bavarez De Wrede a fost rănit ușor de un glonte, ceea ce l-a făcut pe acesta să îl roage pe MacDonald să îi spună Împăratului că moare pentru el și că își recomandă soția și copiii spre protecție. Generalul francez i-
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
și alți copii soției sale. Un al doilea eșalon de întăriri franceze, batalioanele „Tinerei Gărzi”, era adus de unul din aghiotanții Împăratului, generalul Reille, care avea însă ordine „să nu se implice în vreo aventură”. Cu susținerea infanteriei din Gardă, bavarezii au capturat fără probleme Süssenbrunn. Dincolo de localitate, doar bavarezii au mai continuat urmărirea în acest sector. Există o vie dezbatere printre specialiști cu privire la succesul sau eșecul acțiunii lui MacDonald, acesta putând fi judecat doar în funcție de obiectivul concret al acestei acțiuni
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
de întăriri franceze, batalioanele „Tinerei Gărzi”, era adus de unul din aghiotanții Împăratului, generalul Reille, care avea însă ordine „să nu se implice în vreo aventură”. Cu susținerea infanteriei din Gardă, bavarezii au capturat fără probleme Süssenbrunn. Dincolo de localitate, doar bavarezii au mai continuat urmărirea în acest sector. Există o vie dezbatere printre specialiști cu privire la succesul sau eșecul acțiunii lui MacDonald, acesta putând fi judecat doar în funcție de obiectivul concret al acestei acțiuni, care, în sine nu este absolut clar. Dacă scopul
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
generali, 883 de ofițeri și peste 25 000 de soldați și gradați răniți. Se adaugă circa 4 000 de prizonieri, mulți dintre ei dintre răniți. Toate Corpurile franceze de armată au avut pierderi grele, cu excepția Corpului XI și a diviziei bavareze, care nu au intrat în acțiune decât în timpul retragerii austriece. Pigeard oferă cifre similare: 5 000 de morți, 28 000 de răniți (dintre care aproape 2 000 de ofițeri morți și răniți), 3 000 până la 4 000 de prizonieri, cât
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
lui Martin, fratele lui Pepin de Herstal. Pe parcursul domniei, Carol a purtat numeroase bătălii anuale, încercând să-și extindă și consolideze puterea. A purtat lupte cu saxonii din 718 până în 724, cu alamanii în 725 și în 730, și cu bavarezii în 725 și în 728. S-a confruntat și cu opoziția unor duci ce manifestau tendințe de independența în Gasconia, Aquitania și Provența. Carol a numit în fruntea comitatelor, episcopiilor și abațiilor oameni loiali politicii sale pentru a menține controlul
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
și khagan-ul avar, Carol l-a acuzat de trădare și l-a închis într-o mănăstire în 788, și a integrat ducatul sau în regatul franc, organizându-l în comitate, numind un prefect, desfiintand instituția ducală, dar a permis legea bavareză. În 794, Tassilo a fost adus la o adunare de la Frankfurt pentru a renunță la toate posesiunile ducale în numele său și al familiei sale. Între 791-796, Carol a pornit din Ratisbona, fosta reședința a ducilor Bavariei, a inițiat trei expediții
Imperiul Carolingian () [Corola-website/Science/297921_a_299250]
-
râul Ialomița luând cu putere întăriturile ridicate de valahi” este nevoit să se retragă. O dovadă că orașul exista încă de atunci și că românii s-au bătut cu îndârjire. Prima mențiune a orașului, la 1396, este făcută de cruciatul bavarez Johann Schiltberger, care a vizitat orașul cu ocazia pregătirilor pentru lupta de la Nicopole. În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân orașul a devenit principala reședință domnească a Țării Românești. Tot în timpul acestui domnitor a fost refăcută Curtea Domnească, ale cărei ruine
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
II-a. După sfârșitul războiului a activat extensiv pentru implementarea noilor regulamente pentru armată, ale lui Franz Moritz von Lacy. Înaintat la rangul de "Oberst" și comandând Regimentul 19 de Infanterie în 1774, și-a condus oamenii în timpul Războiului Succesiunii Bavareze, unde l-a capturat pe comandantul prusac, prințul Hessen-Philippstal, o faptă ce i-a adus lui Alvinczy promovarea la gradul de general-maior și Ordinul Maria Terezia. Alvinczy a luptat sub conducerea lui Ernst Gideon Freiherr von Laudon în Războiul Otoman
József Alvinczi () [Corola-website/Science/312527_a_313856]
-
mare parte din copilărie în exil, ceea ce l-a făcut să fie foarte apropiat de biserică, unul din locurile sale preferate de refugiu. După împăcarea tatălui său cu regenții lui Otto al II-lea, acesta a revenit pe tronul ducal bavarez, iar la moartea sa, Henric a devenit duce de Bavaria, cu numele de Henric al IV-lea, în 995. În 1002, în timp ce se îndrepta spre Roma pentru a-l ajuta pe vărul său, împăratul Otto al III-lea, să recucerească
Henric al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312132_a_313461]
-
francezi. În 1513, împreună cu regele Henric al VIII-lea al Angliei, Maximilian câștigă o victorie importantă în Bătălia de la Spurs împotriva francezilor, stopând avansul acestora în nordul Franței. La sfârșitul secolului al XV-lea, Tirolul și Bavaria erau în război, bavarezii cerând tirolezilor banii pe care îi împrumutaseră. În 1490, cele două națiuni au cerut lui Maximilian să medieze disputa. Ca urmare, el își asumă controlul asupra Tirolului și a datoriei sale. După ce a luat controlul, Maximilian instituit reforma financiară imediată
Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312146_a_313475]
-
care a acceptat capitularea garnizoanei germane din Paris și a comandantului ei, generalul Dietrich von Choltitz. Divizia a 2-a blindată franceză a continuat sub conducerea lui Leclerc luptele împotriva germanilor, eliberând Strasbourgul și participând la ofensiva aliată până în Alpii Bavarezi. În mai 1945 a fost decorat cu Légion d'honneur. În același an și-a schimbat în mod oficial numele în Jacques-Philippe Leclerc, adăugând pseudonimul din timpul luptei în rândurile rezistenței. În perioada când s-a aflat la comanda Forțelor
Philippe Leclerc () [Corola-website/Science/311860_a_313189]
-
naționalizată "VEB Automobilwerk Zwickau" (VEB: "Volkseigener Betrieb"; „întreprindere proprietate a poporului”) unde a fost construit automobilul AWZ P70. Unită în anul 1958 cu fosta uzină "Horch", noua uzină HQM Sachsenring GmbH a produs până în anul 1991 automobilul Trabant. În orașul bavarez Ingolstadt din zona de ocupație americană, a fost inaugurată o nouă companie Auto Union. Numeroși angajați ai uzinelor devastate din Zwickau au plecat la Ingolstadt și au reînceput producția de autovehicule sub marca DKW. Primul model a fost "DKW F89
Audi () [Corola-website/Science/311854_a_313183]
-
Grota lui Äolus", își dădeau întâlniri cu cavalerii la "Umbrela", "Pivnița de Gheață", " Masa Verde", "Peștera lui Vulcan", "Peștera Ursului", "Scaunul lui Pan", "Piața Dansului" sau chiar la "Gaura Găinilor". Numele acestor colțuri trădează spiritul vremii ("Înapoi la natură !"). Regele bavarez Ludwig I a dispus, din păcate, în anul 1838 desființarea parcului și vânzarea obiectelor recuperabile din Sanspareil. Din frumosul parc s-a mai păstrat până în zilele de azi clădirea "Morgenländischer Bau", sala dreptunghiulară de mese (în stil “Rococo jucăuș”), teatrul
Sanspareil () [Corola-website/Science/311918_a_313247]
-
a născut într-o familie modestă, cu origini evreiești. În perioada 1899-1900 a studiat la Școala de Belle Arte din București cu profesorii Eugen Voinescu, Wladimir Hegel și George Demetrescu Mirea și apoi, timp de 3 ani, la Academia Regală Bavareză de Artă din München cu Karl Raupp, Anton Azbe și Simon Hollósy. În 1903, la vârsta de 19 ani, Samuel Mutzner a plecat la Paris, unde s-a înscris la Academia Julian, pe care a absolvit-o în 1908, după ce
Samuel Mützner () [Corola-website/Science/312312_a_313641]
-
În mai, comandă aripa dreaptă la Bautzen dar este învins la Katzbach, remarcându-se însă ulterior la Wachau și Leipzig. În urma înfrângerii în această din urmă bătălie, se salvează traversând râul Elster înot și astfel poate participa la înfrângerea armatei bavareze la Hanau. Participă și la Campania din Franța, întârziind înaintarea Aliaților către Paris. Alături de Ney și Caulaincourt, face parte din delegația trimisă de Împăratul Napoleon I să negocieze cu inamicul iar după abdicarea Împăratului se raliază Bourbonilor, fiind numit "pair
Étienne Jacques Joseph Alexandre MacDonald () [Corola-website/Science/312382_a_313711]
-
doctorat fiind procesul și rolul narațiunii populare în Valea Vasărului (Maramureș), ca un spațiu elocvent, multietnic și multicultural. Trăiește în capitala landului Bavaria ca istoric de artă, etnolog și scriitor liber profesionist. A lucrat ca cercetător științific la Muzeul National Bavarez - Bayerisches Nationalmuseum din München și la secția de etnografie din Oberschleissheim. Între 1992-2011 a fost președintele fondator al Comisiei pentru Folclor evreiesc din Societatea germană de etnologie, Kommission für Ostjüdische Volkskunde in der DGV e.V. Este membru fondator al
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
a vândut la clubul spaniol Real Madrid pentru 35 de milioane de euro. În august 2009, Robben a fost cumpărat de Bayern München pentru 25 de milioane de euro, marcând două goluri la debut. În primul sezon jucat pentru echipa bavareză a reușit să câștige primul titlu în Germania, fiind al cincilea campionat câștigat de Robben în opt ani, el marcând în același sezon și golul câștigător al Finalei igii Campionilor 2013. Pentru performanțele reușite la Bayern în primul sezon, Robben
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
din moment ce accidentarea lui Robben s-a agravat în urma jocurilor Olandei de la Campionatul Mondial de Fotbal din 2010, din cauza căreia a ratat mai multe meciuri din mai multe luni ale sezonului 2010-2011. Sezonul 2012-13 l-a găsit pe Robben pe banca bavarezilor, deoarece antrenorul Jupp Heynckes a preferat să înceapă cu Thomas Müller pe banda dreaptă, cu Toni Kroos în poziția de mijlocaș ofensiv. Robben a intrat deseori din postura de rezervă, până când a redevenit titular în urma accidentării lui Kroos din egalul
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
Robben și-a răscumpărat penaltiul ratat în sezonul anterior, pasând decisiv la golul coechipierului Mario Mandžukić în minutul 60 și înscriind golul victoriei în minutul 89 în partida încheiată cu 2-1 în fața celor de la Borussia Dortmund, care le-a adus bavarezilor al cincilea trofeu al UEFA Champions League. A fost numit și omul meciului de către UEFA. Robben a marcat primul său gol din sezonul 2013-2014 în DFL-Supercup 2013, în care Bayern a fost învinsă cu scorul de 4-2 de către Borussia Dortmund
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
a marcat primul gol al lui Bayern în Liga Campionilor în meciul cu ȚSKA Moscova de pe Allianz Arena. A mai marcat alte două goluri în meciurile din grupele Ligii Campionilor, în cele două meciuri câștigate cu Manchester City și ȚSKA, bavarezii clasându-se pe prima poziție a grupei. La 23 noiembrie, Robben a fost unul dintre cei trei marcatori din derbiul cu Borussia Dortmund, încheiat cu scorul de 3-0, care s-a jucat pe Westfalenstadion. La 4 decembrie, Robben a fost
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]
-
pasă decisivă în victoria împotriva celor de la VfL Wolfsburg, care a avut loc la data 22 august 2014 și care s-a încheiat cu scorul de 2-1. La data de 1 noiembrie, a transformat o lovitură de pedeapsă prin care bavarezii au ieșit din nou victorioși într-un "Der Klassiker" cu Borussia Dortmund. La data de 16 decembrie 2014, Robben a marcat cel de-al 100-lea gol pentru Bayern München într-un meci cu SC Freiburg. La data de 21
Arjen Robben () [Corola-website/Science/310161_a_311490]