3,984 matches
-
atunci când altcineva Îl lezează În ceea ce el numește „onoarea” sa. Μ Conștiința, care raportează totul la ideea de responsabilitate, individuală sau socială, este creatoare de luciditate. Aceste noi energii derivate din sentimentul responsabilității asumate sunt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sunt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sunt, de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrânare, blocare sau amânare, dar tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctive/primare sau dorințelor precipitate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
doi ale picioarelor mamei. Țineți-le ușor Între degete timp de 2-3 minute. 5. Mutați-vă degetele mari sub degetele mari ale picioarelor mamei, apoi plasați-vă degetele arătătoare și degetele mijlocii astfel Încît ele să fie situate În lateralele bazale ale unghiilor degetelor mari ale mamei. Țineți-le ușor Între degete timp de 2-3 minute. În timpul nașterii, fiecare resursă fizică și mintală a femeii este Împinsă pînă la și dincolo de orice limită. Natura a fost nevoită să facă cîteva compromisuri
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
bucură de autonomie funcțională. Trebuie să realizăm o fermă distincție între aspectul genetic și cel funcțional și în cazul axiologicului: valorile au apărut cauzate fiind de nevoile practice, de activitatea umană în ansamblu, geneza lor poate fi explicată prin necesități bazale, dar, o dată ființate, constituie ele însele motive ale acțiunii. Mediul obiectiv pe care-l găsește la naștere copilul cuprinde, pe lângă sfera tehnologicului, a economicului, a structurilor sociale etc., și pe cea a axiologicului. Și, în acest sens, valorile țin de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vom vedea însă în detaliu în cele ce urmează, concepția individuală despre dezirabil nu reprezintă o simplă iterare a matricei socioculturale date. Acțiunea factorilor socioculturali este filtrată de variabile interne de personalitate, un prim filtru constituindu-l însăși percepția personalității bazale, a dezirabilului social sau de grup, „construirea” mentală a acestora de către individ. Valorile sociale privite în geneza lor sunt abstractizări și generalizări ale intersecției dintre proprietățile lucrurilor și nevoile fundamentale biosociale ale omului, dar, o dată constituite, ele sunt elemente obiective
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cu orice preț să introducă biologicul, Pugh extinde, nepermis de mult, sfera valorii la nevoile și mecanismele elementare. Neputând eluda realitatea valorilor umane propriu-zise (cinste, adevăr, frumos ș.a.), el le consideră valori secundare și le derivă direct din cele primare (bazale). Umorul, de exemplu, s-ar explica prin aceea că oferă contraexemple pentru aserțiuni stabilite, altfel spus creează disonanță între informații, între „ceea ce ne așteptăm” și „ceea ce s-a spus” (în comedii, în glume etc.). Aceasta ar răspunde caracteristicii minții noastre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de fațadă, afișate deopotrivă în comportamentul verbal și în cel deschis, acțional. Pe de altă parte, multe dintre valorile individuale și de grup sunt rezultatul unor justificări, raționalizări și autodescrieri ale conduitelor care au avut sau au ca suport nevoi bazale. Indivizii și grupurile se particularizează și în raport cu preponderența funcțiilor date valorilor: de apărare a eului, de justificare și raționalizare, de adaptare (relația eu - lume), principii comportamentale autotelice. Încercând o caracterizare sintetică, am putea spune că, în strânsă interacțiune cu alte
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de bază, inițială (african-americană sau asiatic-americană, de exemplu) și au foarte puține și superficiale legături cu valorile, credințele și practicile culturii majoritare, ei menținând o identitate separată. Un al treilea tip îl constituie indivizii care au renunțat la identitatea etnică bazală în favoarea culturii dominante, fiind deci asimilați. Există, în al patrulea rând, tipul, mai puțin frecvent, al celor care nu sunt legați nici de propriul grup etnic și nici de cultura majoritară și care se simt marginali, atât față de cultura etnică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mesajului și nu este atât de mare pentru a împiedica comunicarea; la aceeași întrebare, persoana chestionată poate răspunde: „Da, pentru că aceste conferințe sunt interesante” sau: „Da, pentru că doar aici o pot întâlni pe domnișoara Popescu” - observăm că avem același răspuns bazal „Da”, cu nuanțări care fac cele două răspunsuri să însemne lucruri total diferite); (3) redundanța superfluă (când volumul de informație este atât de mare, încât comunicarea este împiedicată). Măsurarea informației prin redundanță devine astfel un factor extrem de important referitor la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
capacitatea autoreglării, deosebim comunicarea lateralizată/unidirecțională de cea nelateralizată, iar după natura conținutului, putem cataloga comunicarea ca fiind referențială, operațional-metodologică și atitudinală. Însă putem, fără teama de a prejudicia acest evantai extrem de larg de posibilități, să ne focalizăm, la nivel bazal, fundamental, pe trei perspective asupra comunicării: în primul rând, vom investiga tipologiile definite de împărțirea comunicării, în sens organizațional, între comunicarea verticală și cea orizontală și, în perspectiva codului folosit, distingând între comunicarea verbală, paralimbaj, nonverbală și metacomunicare. În ceea ce privește comunicarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și tehnici extrem de variate. Putem de aceea să alcătuim o listă de atribute care pot să ne sugereze unele principii ale comunicării, caracteristice mai ales pentru comunicarea orală: - comunicarea orală presupune un mesaj; mesajul trebuie să includă elemente de structură (bazale, pe care receptorul să-și fundamenteze înțelegerea), elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întâlnirea cu o altă persoană, iar în cea de-a doua, cele care permit astfel de schimbări: Tabelul 6. Axa staticului și a dinamicului în comunicarea nonverbală (adaptare după Cook) Baron și Byrne (1987, pp. 40-43) ne prezintă patru canale bazale în comunicarea nonverbală: - expresiile feței; în acest mod, oameni din diferite colțuri ale globului au expresii faciale similare atunci când exprimă diferite emoții: surpriză, frică, supărare, bucurie etc.; - „limbajul” ochilor (contactul vizual); Stass și Willis (apud Hayes, Orrell, 2003) au efectuat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o primă vedere, evantaiul de elemente care caracterizează grupul este, practic, nelimitat (ținând de aria vastă de variabile ce intervin direct și își intersectează influențele asupra grupului privit ca entitate), în literatura de specialitate s-au putut evidenția câteva caracteristici bazale ale grupului; astfel, J. Hemphill și M. Westie (apud Bogatta, Cottrell Jr., Meyer, în Hinton, Reitz, 1971) au dezvoltat un instrument de analiză care se bazează pe paisprezece astfel de caracteristici: 1) autonomia - arată nivelul la care grupul funcționează independent
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ce ar face posibilă o etapă superioară (etapa creativității - criza conducerii, etapa direcției - criza autonomiei, etapa delegării - criza controlului, etapa coordonării - criza birocrației, etapa colaborării - criza „?”). 2. Grupurile pot avea un evantai larg de caracteristici, în funcție de tipul lor. La nivel bazal putem distinge între grupuri primare și grupuri secundare (acestea din urmă dezvoltându-se pe o arie largă de subtipuri). Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. Un prim exercițiu cere să vă gândiți la grupul din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
jos În sus, În cadrul unui proces dinamic formativ-evolutiv, așa cum se poate vedea din schema de mai jos. Psihanaliză Psihologia Morală Supra-Eul Inconștientul spiritual Eul conștient Inconștientul pulsional primar Voința pură sau Idealul moral Conștiința de sine, regulile morale, responsabilitatea Inconștientul bazal, primitiv Din cele de mai sus, reiese faptul că nu se pot nota diferențe majore, semnificative, În ceea ce privește modelul de organizare a aparatului psihic al personalității În Psihanaliză și În Psihologia Morală. Ceea ce deosebește aceste domenii sunt semnificația și dinamica pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai ales dopamina, nu funcționează optimal la nivelul sinapselor neuronale. Imagistica medicală a arătat că aceste tulburări funcționale se manifestă mai ales în acele regiuni cerebrale în care se află centrii răspunzători de prelucrarea informațiilor și a percepțiilor senzoriale (nucleii bazali și lobul frontal). De aceea apar deficiențe de atenție, concentrare și percepție. Cu ajutorul investigației PET (Tomografie cu emisie de pozitroni) s-a observat că aceste areale cerebrale au un consum mai redus de oxigen și glucoză decât în cazul copiilor
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
pe partea proximală s-a practicat perforația unică pe sectorul central. Corpul, fasonat integral este ușor convex în profil (fața superioară) - concav (fața inferioară), păstrând probabil morfologia suprafeței materiei prime din care a fost confecționată (corn de cerb, probabil segmentul bazal sau central al axului, compacta). Cum deja s-a precizat, pe circumferința feței inferioare lipsește un mic sector fracturat recent (fig. 1/1). Pe cele două fețe și pe margini, se pot observa ușor urmele operației de fasonare prin raclaj
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
2,7. 6.2. Perforația: diametrul pe fața superioară, 4,5; diametrul pe fața inferioară, 4,5; diametrul interior. 3. 7. Studiu tehnic 7.1. Debitaj: are parametri nedeterminabili datorită aplicării fasonării integrale prin raclaj și abraziune. Pentru extragerea tronsonului bazal sau mezial al axului de corn de cerb s-a recurs probabil la percuție directă/cioplire sau tăiere transversală și fracturare (fig. 1). 7.2. Fasonare: este integrală. După percuția directă/cioplirea sau tăierea transversală și fracturarea, segmentul de compacta
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
8,3 kcal., iar cei cu lanț lung 9 kcal.), iar un gram de glucide 4 kcal. (monozaharidele oferă 4,2 kcal., iar polizaharidele 3,7 kcal.). Aprecierea necesarului energetic total impune cunoașterea formelor de consum energetic reprezentate de: metabolismul bazal cuprinde consumul energetic necesar menținerii funcțiilor vitale reprezentate de activitatea cardiacă și respiratorie permanentă, contracțiile involuntare ale mușchilor, activitatea de secreție și excreție. Valoarea metabolismului bazal este la adult de 1 kcal. pe kg. corp și pe oră, ajungând la
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
kcal.). Aprecierea necesarului energetic total impune cunoașterea formelor de consum energetic reprezentate de: metabolismul bazal cuprinde consumul energetic necesar menținerii funcțiilor vitale reprezentate de activitatea cardiacă și respiratorie permanentă, contracțiile involuntare ale mușchilor, activitatea de secreție și excreție. Valoarea metabolismului bazal este la adult de 1 kcal. pe kg. corp și pe oră, ajungând la 1700 kcal. pe zi; necesarul energetic pentru creștere reprezintă energia consumată pentru sinteza țesuturilor, creșterea în greutate cu un gram solicitând un efort energetic de 6
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
energia consumată pentru sinteza țesuturilor, creșterea în greutate cu un gram solicitând un efort energetic de 6 7 kcal.; efectul termogenetic al hranei reprezintă energia consumată pentru digestia, absorbția și utilizarea principiilor nutritive. Această energie reprezintă cam 10% din metabolismul bazal ajungând la valori de 150 kcal.; activitatea musculară solicită un consum energetic variabil în funcție de intensitatea și durata efortului depus. În această categorie intră mișcările spontane, activitatea ocupațională legată de stilul de viață și gimnastică totuși la persoanele cu deficiențe fizice
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
reprezintă pentru el o provocare”. Fiecare individ este posesorul unei agresivități latente care sub influența stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale sau criminale. În condițiile variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-o integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală proiectează răspunsuri anticipate, de corectare a reacțiilor organismului și ale personalității la variabilele mediului socio cultural; prin modalitățile specifice de aptitudini esențiale dea Învăța din
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
în raport cu mediul material și social în care este integrată”. Încercând să stabilească o legătură între „normal” și „patologic”, H. Ey descrie trei planuri de organizare structurală în sfera personalității umane și anume: 1) comportamentul și conduitele sociale; 2) activitatea psihică bazală actuală reprezentată prin: a) conștiință; b) orientare temporo-spațială; c) memorie; d) afectivitate; e) activitate sintetică (gândire, percepții, chinezii, expresie); 3) sistemul structural al personalității sau Eul actual la care distingem următoarele: a) caracterul; b) Eul nevrotic; c) Eul delirant; d
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
arbore” ca dispoziții psihopatologice. În ceea ce privește însă „schizofrenia grefată”, trebuie admisă o anumită „predispoziție constituțională” la schizofrenie, și nu neapărat existența debilității mintale. 31. DEMENȚELE Cadrul general Demența este o slăbire psihică profundă, globală și progresivă care alterează profund funcțiile intelectuale bazale și dezintegrează conduitele sociale ale individului. Demența atinge personalitatea până la nivelul structurii sale ca „ființă rațională”, sistemul valorilor sale logice, de cunoaștere și judecată, precum și adaptarea la mediul social al bolnavului (H. Ey). Termenul de demență denumește o constelație de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
amplifică și se permanentizează, iar varietatea acestor dificultăți în ceea ce privește tipul, gradul și particularitățile de manifestare de la un copil la altul nu permite o abordare generală, exhaustivă a fenomenului. Teoretic, această dilemă ar putea fi analizată din cel puțin trei perspective: bazal‑conceptuală, factorial‑determinativă și formal‑procedurală. În primul caz, accentul este pus pe abordarea procesuală (intervenții acțional‑stimulative și terapeutic‑recuperative), abordarea directă (construirea de programe educative individualizate axate pe dezvoltarea ariilor instrumentale din domeniul limbajului, citit‑scrisului, calculului matematic
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mic, au fost detectate celule dens împachetate, pe când în cerebel exista o descreștere a numărului de celule Purkinje. S‑a observat și o creștere substanțială a creierului, dar numai în anumite regiuni (ca, de exemplu, lobul temporal, parietal și nucleii bazali). În contrast cu aceasta, corpul calos, o conductă fibroasă care leagă cele două emisfere ale creierului, a scăzut în mărime în partea de mijloc și în cea posterioară. Creșterea masei creierului la indivizii autiști sugerează existența unei anormalități în dezvoltarea creierului (se
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]