1,423 matches
-
și palate imperiale. Tot în centru sunt întâlnite bazilici, columne, biblioteci, arcul de triumf, piețe comerciale. Exemple de forumuri pot fi: Forumurile ridicate de împărații: Caesar, Augustus, Traian, Nerva și Vespasian. Una din cele mai importante construcții ale orașului este bazilica. Aceasta este o construcție impunătoare prin dimensiunile sale construită în plan rectangular în care aveau loc ședințele Senatului, desfășurarea proceselor sau adunările publice. Bazilica putea fi compusă din 3-5 „Nave” de dimensiuni inegale astfel cea centrală fiind mai lată și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
împărații: Caesar, Augustus, Traian, Nerva și Vespasian. Una din cele mai importante construcții ale orașului este bazilica. Aceasta este o construcție impunătoare prin dimensiunile sale construită în plan rectangular în care aveau loc ședințele Senatului, desfășurarea proceselor sau adunările publice. Bazilica putea fi compusă din 3-5 „Nave” de dimensiuni inegale astfel cea centrală fiind mai lată și mai înaltă iar cele laterale mai înguste și mai joase. Pe una din laturi există o nișă semicirculară numită „Absidă” în care este amplasată
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
laturi există o nișă semicirculară numită „Absidă” în care este amplasată Masa judecătorului. Despărțirea navelor între ele se face prin arcade sprijinite pe coloane. Acest tip de construcție va fi împrumutat de creștini pentru construirea primelor biserici. Exemple pot fi: Bazilica Aemilia, Ulpia, Giulia din Roma și altele. Templele, construcții importante pentru romani, erau închinate unuia sau mai multor zei. Planul de construire a templelor era dreptunghiular sau circular fiind înconjurate de coloane libere sau angajate. Dimensiunile templelor, depășeau adesea dimensiunea
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
stăpânilor conținau camere de locuit și baie. Separat întâlnim adăposturile sclavilor, animalelor, ateliere și magazii. Castrul este un spțiu cu caracter special împărțit în trei zone importante, zona cazărmii soldaților, zona locuințelor ofițerilor și zona magazinelor și depozitelor de alimente. Bazilica, o construcție formată dintr-o sală rectangulară ce era împărțită în trei nave inegale despărțite prin șiruri de arcuri pe coloane.
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
sfârșitul secolului al X-lea, ea devenise un târg important. S-au construit clădiri de cărămidă, între care castelul regal Wawel cu rotonda Sf. Felix și Adaukt, biserici în stil romanic cum ar fi biserica Sf. Adalbert, Catedrala Wawel, și Bazilica Sf. Maria. Orașul a fost distrus aproape în întregime în timpul invaziei mongole din 1241. A fost reconstruit practic identic, și a primit drepturi de oraș în 1257 din partea regelui, pe baza legii Magdeburg, ceea ce a dat orașului dreptul de a
Cracovia () [Corola-website/Science/297942_a_299271]
-
restituit Olandei și ca urmare va împărtăși pe viitor soarta acesteia. În 1794 l-au ocupat francezii până în 1814, când a fost cucerit de Prusia. Catedrala gotică St. Jan construită între 1350-1530 pe locul unde mai înainte se ridica o bazilică romanică din sec. al IX-lea. Cu această ocazie a fost ornamentată cu un minunat cor prevăzut cu prețioase strane (1450) și cu un amvon renascentist. Amplu restaurată între 1860-1955. din 1629 catedrala a fost dată cultului Reformat până în 1810
's-Hertogenbosch () [Corola-website/Science/297738_a_299067]
-
Bazilica „Sfânta Maria” din Gdańsk (în , în ) este cea mai mare biserică catolică din Polonia și cea mai mare biserică de cărămidă din lume, având o lungime de 105 m și o lățime de 66 m. Altarul principal al bisericii este
Bazilica Sfânta Maria din Gdańsk () [Corola-website/Science/333302_a_334631]
-
episcop al Sfântului Mormânt, eparhie în care formase primul grup toscan "Comunione e Liberazione". A fost numit episcop de Grosseto, la 20 iulie 1991, iar la 21 septembrie al aceluiași an, a fost hirotonit episcop de către cardinalul Bernardin Gantin, în Bazilica Santa Maria Maggiore. Patru ani mai târziu, a intrat în Curia romană ca rector al Universității Pontificale Laterane, în , iar în , și președinte al "Institutului „Ioan Paul al II-lea” de Studii asupra Familiei și Căsătoriei". La 5 ianuarie 2002
Angelo Scola () [Corola-website/Science/329007_a_330336]
-
al râului Vistula în Cracovia, Polonia, la o altitudine de 228 metri deasupra nivelului mării. Complexul este format din mai multe clădiri și fortificații; cea mai mare și cea mai cunoscută dintre acestea este Castelul Regal și Catedrala (care este Bazilica Sf. Stanisław și Sf. Wacław). Unele dintre cele mai vechi clădiri de piatră din Wawel, cum ar fi Rotunda Fecioarei Maria poate fi datată din anul 970 (d.Hr.). Există, de asemenea, construcții de lemn în complex din secolul al
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]
-
Ca importanță, aceasta moschee este considerată al patrulea loc sfânt de către unii credincioși musulmani. Moscheea se află situată în partea veche a orașului Damasc, capitala Siriei. Înainte de cucerirea arabă a Damascului în anul 634, pe locul moscheii se află o bazilica închinata lui Ioan Botezătorul, considerat profet atât de creștini, cât și de musulmani, care îl recunosc sub numele de Yahya (în arabă يحيى). Se presupune că în moschee s-ar afla capul acestuia. De asemenea, mormântul lui Saladin se află
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
Hadad-Ramman cu propriul zeu al furtunilor și ploilor, Jupiter căruia i-au închinat templul. Românii au făcut totuși unele modificări, lucrările fiind coordonate de arhitectul Apolodor, originar chiar din acele locuri. După adoptarea creștinismului de către români, templul este transformat în bazilica în secolul IV, în timpul împăratului Teodosiu I. În secolul VI bazilica îi este închinata Sfanțului Ioan Botezătorul datorită presupunerii că aici s-ar afla capul acestuia. Bazilica avea o importanță deosebită, aici aflându-se Episcopul Damascului, al doilea ierarh ca
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
au închinat templul. Românii au făcut totuși unele modificări, lucrările fiind coordonate de arhitectul Apolodor, originar chiar din acele locuri. După adoptarea creștinismului de către români, templul este transformat în bazilica în secolul IV, în timpul împăratului Teodosiu I. În secolul VI bazilica îi este închinata Sfanțului Ioan Botezătorul datorită presupunerii că aici s-ar afla capul acestuia. Bazilica avea o importanță deosebită, aici aflându-se Episcopul Damascului, al doilea ierarh ca importanță din regiune după Patriarhul Antiohiei. Damascul a fost cucerit de către
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
chiar din acele locuri. După adoptarea creștinismului de către români, templul este transformat în bazilica în secolul IV, în timpul împăratului Teodosiu I. În secolul VI bazilica îi este închinata Sfanțului Ioan Botezătorul datorită presupunerii că aici s-ar afla capul acestuia. Bazilica avea o importanță deosebită, aici aflându-se Episcopul Damascului, al doilea ierarh ca importanță din regiune după Patriarhul Antiohiei. Damascul a fost cucerit de către musulmani în anul 636. În perioada imediat următoare cuceririi biserică nu a fost vizată de către aceștia
Marea Moschee din Damasc () [Corola-website/Science/329368_a_330697]
-
III/IV) este o sfântă, martiră creștină la Roma. A fost martirizată la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea sau, mai probabil, la începutul secolului al IV-lea. Este cinstită la Roma încă din secolul IV; bazilica de la mormântul ei ("Sant'Agnese fuori le mura") datează din vremea Împăratului Constantin. Papa Damasus I i-a împodobit mormântul cu o inscripție în versuri și mulți Părinți ai Bisericii, începând cu Sfântul Ambrozie, i-au cîntat laude. Despre viața
Agnesa () [Corola-website/Science/303158_a_304487]
-
a dat naștere unei tradiții, astfel în dimineața zilei de 21 ianuarie se binecuvântează doi miei care sunt oferiți Sfântului Părinte Papa; din lâna lor vor fi țesute palium-urile oferite arhiepiscopilor. Această ceremonie are loc în Biserica Sfintei Agnesa, bazilică construită pe Calea Nomentană de Constantina, fiica lui Constantin, în anul 345. Sărbătorită, în Biserica Catolică, la 21 ianuarie. Începând din Evul Mediu, Sf. Agneza a fost reprezentată iconografic însoțită de un miel, simbol al nevinovăției ei. La sărbătoarea ei
Agnesa () [Corola-website/Science/303158_a_304487]
-
diferențiază două tipuri de biserici romanice, care ar putea corespunde la două etape de colonizare, bineînțeles, făcute de două grupuri de coloniști distincte. Grupul bisericilor cu turn vestic și plan alungit (Sibiu, Șelimbăr, Cisnădie, Cisnădioara, Hosman și eventual Bradu) și bazilicile de dimensiuni mici, fără turn (Cașolț, Vurpăr, Daia, Roșia, Nocrich, Alțâna și eventual Marpod). Al doilea grup se extinde la est până la Alțâna, de unde colonizarea s-a făcut spre nord(Gușterița, Șura Mică, Șura Mare, Hamba, Slimnic, Cristian, Rusciori), la
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
lui W.Horwath, corectate parțial de Virgil Vătășianu, trebuiesc privite cu o oarecare prudență, deoarece nu se știe de fapt cam câte generații de locuitori au contribuit la construirea acestor biserici. În prezent, cercetările specialiștilor au conturat ideea că edificarea bazilicilor romanice din provincia Sibiului nu poate precede anul 1200, chiar și în zonele în care colonizarea a fost timpurie. Conform acestei afirmații, dacă stabilirea unor coloniști s-ar fi făcut de exemplu în anul 1150, începerea edificării unei biserici de
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
plasată la începuturile arhitecturii ecleziastice săsești. Conform cercetărilor făcute de arheologul Radu Heitel, această biserică care a fost donată de Gocelinus cistercienilor din Cârța în 1223, era abia începută la momentul donării sale, construite fiind doar corul și fundația navelor. Bazilica din Cisnădioara a fost cel mai probabil terminată la începutul deceniului 8 al secolului al XIII-lea, iar detaliile stilistice din ultima fază a construcției nu pot da indicii la întemeierea așezării, datată de altfel în secolul al XII-lea
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
mai multe faze ale edificarii acestora. Încercarea lui Horwath de etapizare a colonizării săsești pe baza studierii clădirilor ecleziastice va putea fi fundamentată de abia la încheierea investigațiilor arheologice a tuturor bisericilor din provincia Sibiului(multe dintre ele precedate de bazilici romanice), inclusiv a celor gotice. Thomas Nägler susține că încheierea colonizării săsești în Transilvania s-ar fi produs în jurul anului 1224 și că ulterior acestei date doar un numar minor de așezări au mai fost întemeiate prin fenomenul de roire
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
Regală, făcând parte din Polonia s-a bucurat de o autonomie extinsă, aceasta a permis consiliului orășenesc din Chojnice să adopte în anul 1555 reforma lui Luther. Protestanții au obținut controlul asupra bisericii care astăzi este cunoscută sub denumirea de Bazilica Minoră. Iezuiții, în 1620 au încercat să lupte împotriva acestor schimbări în organizarea confesională a orașului, făra a reuși să-și atingă scopul. Trei incendii au distrus o mare parte a orașului - primul în 1627, cel de-al doilea în
Chojnice () [Corola-website/Science/297949_a_299278]
-
fiica primului său maestru, si se mută cu locuința în cartierul Sf. Samuel, în apropierea palatului "Sân Stefano". În aprilie 1573 Veronese termină un tablou de mari dimensiuni intitulat " Cină cea de Taină", destinat mănăstirii călugărilor dominicani de pa lângă bazilica "Sânți Giovanni e Paolo", care să ornamenteze "refectorium"-ul, în locul unei opere a lui Titian, distrusă în urma unui incendiu. Atmosferă oarecum frivola a compoziției îi revoltă pe inchizitorii " Sfanțului Tribunal", care îi reproșează maestrului introducerea în tablou a "bufonilor, bețivilor
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
mormintele martirilor ("Hic constituit supra memorias martyrum missas celebrare"). Autorul acestei informații face aluzie evidentă la obiceiul primar de a celebra Euharistia, lângă mormintele martirilor în criptele din catacombe („missa ad corpus”), pe când celebrarea solemnă care se făcea întotdeauna în bazilici construite pe catacombe datează din secolul al IV-lea, epocă în care au fost edificate marele bazilici cimiteriale romane. Sub împăratul Aurelian, la 30 decembrie 274 a fost martirizat, și înmormântat la a doua milă pe Via Aurelia, într-o
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
primar de a celebra Euharistia, lângă mormintele martirilor în criptele din catacombe („missa ad corpus”), pe când celebrarea solemnă care se făcea întotdeauna în bazilici construite pe catacombe datează din secolul al IV-lea, epocă în care au fost edificate marele bazilici cimiteriale romane. Sub împăratul Aurelian, la 30 decembrie 274 a fost martirizat, și înmormântat la a doua milă pe Via Aurelia, într-o bazilică construită prin grija lui ("Hic fecit basilicam in Via Aurelia, ubi sepultus est"). Conform studiilor recente
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
construite pe catacombe datează din secolul al IV-lea, epocă în care au fost edificate marele bazilici cimiteriale romane. Sub împăratul Aurelian, la 30 decembrie 274 a fost martirizat, și înmormântat la a doua milă pe Via Aurelia, într-o bazilică construită prin grija lui ("Hic fecit basilicam in Via Aurelia, ubi sepultus est"). Conform studiilor recente și convingerii autoritare a istoricilor, multe dintre aceste informații sunt eronate. Întâi de toate nu reiese că Felix I ar fi îndurat martiriul; într-
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]
-
Este foarte probabil că autorul-compilator al Liber Pontificalis, în copierea datei „depositio” a citit „III Kal.iun.” (=trei zile înainte de calendele - prima zi - a lunii iunie) ca fiind „III Kal. ian.” (=a treia zi înainte de începutul lui ianuarie). Cât privește bazilica, nu sunt date certe că ar fi fost cu-adevărat ctitorul acesteia. Este sigur este însă - cum afirmă Depositio - că Papa Felix I n-a fost înmormântat pe Via Aurelia, dar în cimitirul Sf. Calixt pe Via Appia. Din acest
Papa Felix I () [Corola-website/Science/305389_a_306718]