440 matches
-
a dovedit Pavlov, și întregul curent reflexologic față de el și behaviorismul pe care-l reprezenta, față de soluția pe care o propunea acest curent, care punea accent pe direcționarea spre reușită sau performanță a intenționalității animalului de experiență. Adaptarea în accepțiune behavioristă însemna reușită, chiar dacă în accepțiune inițială această explicație nu făcea distincție între reușita animalului aflat în angrenajul natural al luptei pentru existență din natură și al luptei pentru supraviețuire în societatea umană. Pavlov și reflexologia pe care o reprezenta nu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și eroare", a câinelui, pisicii sau a șobolanului erau mai multe asemănări decât deosebiri. Acestea însă nu puteau fi acceptate prin raportare și comparare cu comportamentul uman. În acest raport animal om era vorba de un anumit om din perspectivă behavioristă și de un cu totul alt om din perspectiva refle-xologică pavloviană. Încadrat în canoane evlaice, primul își asuma riscul chiar al unei suprapuneri dintre comportamentul animal și cel uman, pe când de cel de-al doilea, aflat sub influența ideologiei comuniste
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ce Învață va face puține greșeli de acumulare și evidențiere a cunoștințelor Însușite, deoarece Înaintează cu pași mici și va primi, după fiecare rezolvare corectă, confirmarea succesului. După cum se observă, această tehnică de programare are la bază postulatele unei teorii behavioriste a Învățării, rezultată din experimente pe animale și care ia În considerare numai relațiile dintre sistemul (S) și reacție (R). Nu sunt luate În considerare caracteristicile Învățării specific umane. De aceea, s-a luat În considerare realizarea unor așa zise
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ce Învață va face puține greșeli de acumulare și evidențiere a cunoștințelor Însușite, deoarece Înaintează cu pași mici și va primi, după fiecare rezolvare corectă, confirmarea succesului. După cum se observă, această tehnică de programare are la bază postulatele unei teorii behavioriste a Învățării, rezultată din experimente pe animale și care ia În considerare numai relațiile dintre sistemul (S) și reacție (R). Nu sunt luate În considerare caracteristicile Învățării specific umane. De aceea, s-a luat În considerare realizarea unor așa zise
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de identitate, la teoria dualismului. Logicienii Antichității, W. von Humboldt, Max Müller, W. Wundt etc. au susținut ideea identității gândire - limbaj. Concepția monistă afirmă că există o singură realitate, limbajul fiind aspectul exterior al gândirii, iar gândirea - latura lui interioară. Behavioriștii, au introdus conceptual de gândire subvocală (subvocal thinking) pentru a descrie relația dintre cele două procese. Benjamin Whorf a susținut ideea determinismului lingvistic în perceperea realității și organizarea cunoștințelor noastre în concepte. Alți cercetători, ca Ch. Serrus (1933) au susținut
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
școlar este motivația de a învăța. Sursele care declanșează motivația sunt multiple și totodată complexe. Dacă am defini motivația am putea afirma că reprezintă acele mobiluri interioare care direcționează comportamentul uman. I. „Forțele” (componentele) interne ale motivației învățării a) Curiozitatea Behavioriștii operează cu termeni ca „recompensă” și „pedeapsă”. Termenii sunt utilizați în planul învățării, pentru a descrie dimensiunile cu cea mai mare influență asupra reușitei școlare. Fiind vorba de elevi, remunerarea ar putea fi notarea, lauda, încurajarea, aprecierea schimbării atitudinii și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
și neierarhizate. Trebuie să admitem că, în general, aceste condiții nu sunt îndeplinite de publicul școlar al zilelor noastre (aici rezidă, fără îndoială, cauzele slabei eficiențe actuale a acestui model). b) Al doilea model aduce în discuție condiționarea și pedagogia behavioristă, fundamentată de cercetările lui Skinner, constituindu-se într-o tentativă de contracarare a modelului descris anterior. în esență, modelul de sorginte behavioristă consideră structurile mentale asemănătoare unei cutii negre la care nu avem acces; prin urmare, este mai realist și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
îndoială, cauzele slabei eficiențe actuale a acestui model). b) Al doilea model aduce în discuție condiționarea și pedagogia behavioristă, fundamentată de cercetările lui Skinner, constituindu-se într-o tentativă de contracarare a modelului descris anterior. în esență, modelul de sorginte behavioristă consideră structurile mentale asemănătoare unei cutii negre la care nu avem acces; prin urmare, este mai realist și mai eficient să ne canalizăm interesul pe "intrări" și pe "ieșiri" decât pe procesele în sine. În contextul acestui model, învățarea este
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
urma linia argumentului precedent - o enormă cantitate de literatură scrisă care se prea poate să nu fie citită cu voce tare niciodată. Pentru a nega acest fapt ar trebui să subscriem la vreo teorie absurdă ca aceea susținută de anumiți behavioriști care susțin că orice lectură mută este însoțită de mișcări ale coardelor vocale. De fapt, întreaga experiență ne arată că, afară de cazul că am fi aproape analfabeți, sau că ne-am osteni să învățăm a citi într-o limbă străină
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sau sistemul limbii doar o "descriere științifică a actelor vorbirii", înseamnă a ignora problema adevărului. *16 Noi recunoaștem existența unor norme și a unor abateri de la norme și nu născocim doar descrieri pur verbale, în această privință punctul de vedere behaviorist este bazat în întregime pe o teorie greșită a abstracției. Numerele sau normele sunt ceea ce sânt, indiferent dacă le folosim sau nu. Desigur, eu sunt cel care numără, eu sunt cel care citește ; dar reprezentarea unui număr sau recunoașterea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
primitive ; toate figurile retorice ; toate modelele sintactice. Aproape orice exprimare lingvistică poate fi studiată din punctul de vedere al valorii ei expresive. Este imposibil să se ignore această problemă, așa cum, în mod foarte deliberat, este ignorată de școala de lingvistică "behavioristă" din S.U.A. În stilistica tradițională, la aceste întrebări s-a răspuns de obicei în mod nesistematic și arbitrar. Figurile de stil sunt împărțite în figuri care intensifică și figuri care atenuează. Figurile intensificatoare, cum ar fi repetiția, acumularea, hiperbola și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
europene. Chiar și eminenți savanți ca Wachssler, Vossler și DeutschbeinG se complac în ipoteze care nu pot fi verificate cu adevărat și trag concluzii pripite despre psihologia națională. Asta nu înseamnă că am nega existența unei probleme : punctul de vedere "behaviorist", potrivit căruia toate limbile sunt egale, ne pare categoric absurd când comparăm o limbă fără o literatură dezvoltată cu una din marile limbi europene. Marile limbi europene se deosebesc mult sub aspectul sistemului sintactic, al expresiilor idiomatice și al altor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
feed-back, așa cum ar fi un termostat. Este necesară o cercetare complexă, bazată pe știință. Mai întâi, trebuie analizat comportamentul animalelor, al păsărilor, eventual și al altor vertebrate, și felul în care acestea învață anumite comportamente. În al doilea rând, abordarea behavioristă trebuie dublată de o cercetare neurofiziologică a creierului. Abordarea behavioristă permite o analogie între comportamentul oamenilor și al altor ființe, ceea ce duce la o situație teoretică asemănătoare cu argumentul privitor la existența altor minți discutat în filosofia minții. Analogia poate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
complexă, bazată pe știință. Mai întâi, trebuie analizat comportamentul animalelor, al păsărilor, eventual și al altor vertebrate, și felul în care acestea învață anumite comportamente. În al doilea rând, abordarea behavioristă trebuie dublată de o cercetare neurofiziologică a creierului. Abordarea behavioristă permite o analogie între comportamentul oamenilor și al altor ființe, ceea ce duce la o situație teoretică asemănătoare cu argumentul privitor la existența altor minți discutat în filosofia minții. Analogia poate fi întărită și de faptul că animalele au sistem nervos
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a cunoașterii altor minți. În general, simțim noi înșine durere și putem presupune că, în măsura în care ceilalți oameni ne sunt asemănători, vor simți și ei durerea. Mai mult decât atât, există o mulțime de alte indicii exterioare, remarcă filosofii de orientare behavioristă, așa cum ar fi comportamentele, care ne permit să dăm credit ipotezei că și ceilalți oameni simt durerea. În cazul animalelor vom observa comportamente asemănătoare cu ale oamenilor, precum o zvârcolire sau un vaiet, la care adăugăm și faptul biologic că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
imboldurile unui industria?, Ernest Solvay, care a ?i condus mai multe cercet?ri �n mediul urban, bazate pe anchete de teren. Primul director al institutului a fost Emile Waxweiler, un organicist care ulterior avea s? adopte un punct de vedere behaviorist �n tratarea unor probleme ce ?ineau mai mult de psihologia intermental? Belgia merit? aten?ie, de asemenea, pentru c? aceast? ?ar? mic? a fost �n cursul secolului al XIX-lea un loc de �nt�lnire ?i de schimburi �ntre intelectuali
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
precar, iar dezechilibrul este generator al fenomenelor de dezorganizare ce afecteaz? spa?iul, colectivitatea ?i personalitatea [25]. Aceast? concep?ie �spa?ializat?� a socialului ?i socializat? a spa?iului, caracteristic? ?colii din Chicago, �?i are originile �n propria tradi?ie behaviorist? ?i �n sociologia formal? german?. Promotorii s?i � Park, elevul lui Windelband ?i al lui Simmel, ajuns la Chicago �n 1915 dup? o carier? de ziarist, ?i Burgess, un geograf � o vor dezvolta �n a lor Introduction (1921) ?i o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau de dependen??); Din acest motiv, conceptele degajate s�nt pur nominale, a?a cum o dovede?te multiplicarea tipologiilor ie?ițe din combinarea m?surilor variate. Aceast? sociologie empiric? se �nrude?te mult cu psihologia social? de inspiră?ie behaviorist?, prin metoda să individualizant? ?i prin rolul atribuit �atitudinilor� (inferate din opiniile emise) �n explicarea comportamentelor. Pentru promotorii s?i (dac? nu pentru to?i utilizatorii s?i) un asemenea demers se vrea pragmatic. Fiind considerat singurul posibil ?i eficient
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
teoriilor pedagogice valoroase și eficiente în procesul instructiv-educativ al copiilor și tinerilor. Celebra și arhicunoscuta teorie a învățării ca organizare a relațiilor de întărire, elaborată de psihologul american B. F. Skinner, poate fi încadrată în categoria teoriilor asociaționist-comportamentaliste de tip behaviorist, alături de alte teorii ale învățării, precum: teoria conexionistă a lui E. L. Thorndike, teoria așteptării, elaborată de E. Tolman, teoria meditației a lui C. E. Osgood etc. Teoria skinneriană mai este cunoscută și sub denumirea de teoria condiționării operante, denumire ce
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ale gândirii psihologice, psihologia umanistă, s-a afirmat la jumătatea secolului trecut, ca reacție la adresa behaviorismului și psihanalizei. În vreme ce ultimele două curente supralicitau determinismul social sau instinctual, umaniștii insistau pe alegerea liberă, teză alimentată de orientările fenomenologică și existențialistă contemporane. Behavioriștii utilizau metode nomotehnice și o interpretare statistică a omului, în timp ce umaniștii instrumentau metode ideografice izvorâte din istorie, filozofie, arte, accentuând studiul omului ca individ. Fondatorii psihologiei umaniste admiteau că trebuie să se renunțe la subiecte tradiționale precum frica, angoasa, agresivitatea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
secolului XX. Se pot distinge trei faze: * faza constituționalistă, până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial. Constituțiile fuseseră introduse treptat în Europa și America Latină. Ele erau concepute ca definind sistemele politice "moderne", chiar dacă acestea erau uneori grav denaturate. * faza behavioristă, cu precădere în anii 1940, 1950 și 1960. Behaviorismul s-a bucurat inițial de succes în studiul politicii naționale, mai ales în Statele Unite. S-a bazat pe recunoașterea faptului că studia în esență ce se întâmpla în realitate, nu ce
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Democracies, 1891) și A.L. Lowell (Governments and Parties in Continental Europe, două volume, 1896). Un rezumat al evoluției analizei comparative în cadrul științei politice poate fi găsit în lucrarea mea Discipline of Politics (1981): capitolele 4 și 7). Conflictul dintre behavioriști și opozanții acestora, care a marcat perioada de după 1950, poate fi examinat mai pe larg la Mayer, op.cit. (1972: 67-81) și M. Landau, Political Theory and Political Science (1979: 43-71); vezi și P. Evans et al., ed., Bringing the State
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
dintr-o grădină zoologică), și-a dus câinele la hidroterapie și acupunctură și la un terapeut-maseur („Hei, de ce nu-i angajezi și un antrenor personal?“ am bombănit la un moment dat), iar în cele din urmă a contactat un psiholog behaviorist specializat în ființe canine care i-a prescris Cloinicalm, de fapt versiunea Prozac pentru cățeluși, dar pentru că drogul inducea „linsul compulsiv“ i-au înlocuit rețeta cu Paxil canin (același gen de medicament administrat lui Sarah, ceea ce ni s-a părut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o cuvântare compactă dar cam forțată despre eficiență și organizare, despre fuziunea dintre minte și spirit, despre protecție și provocări, despre setea copiilor de a surprinde un înțeles mai profund al necunoscutului. Următoarea cuvântare a fost ținută de un pediatru behaviorist care avusese mai multe apariții la televiziune, un canadian cu vorba domoală și părul argintiu care la un moment dat a sugerat o zi în care Fiecare Aduce la Școală Animăluțul de Pluș Preferat. Și după aplauzele politicoase am purtat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
rămîne doar una din multiplele modalități de lucru cu elevii, deosebit de eficientă în anumite condiții. Pentru a se depăși anumite limite ale sistemului skinnerian de instruire s-au propus diverse alte modalități de programare pe alte baze psihologice decît cele behavioriste. Se cuvine să fie reținut faptul că punctul de vedere exprimat de Skinner este convergent cu cerința actuală a pedagogiei ca obiectivele educaționale să fie formulate în termeni comportamentali măsurabili. 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză Teoria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]