436 matches
-
muftiu al Istanbulului în schimbul lepădării credinței strămoșești. Iertare? Ce fel de iertare? Veniseră prin cronici până la ei poveștile căderii Constantinopolului, povești vechi de mai bine de două sute cincizeci de ani, le aduseseră cu ei în Țara Românească dascălii greci ai beizadelelor și ai coconilor boierești, așa că se știa bine despre ceea ce însemna iertarea otomană, tot atât de bine se știa cum folosiseră turcii vânzările celor de-un neam. Erau cunoscute din elegiile lui Matei Camariotes și din cronici condamnările la moarte ale megaducelui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
21 martie 1711 (7219) „Anisie călugărița”, fostă soție a „lui Gurbet ce-au fost armaș”: „Deci după moartea soțului mieu,... neavând noi ficiori... am socotit... de am închinat și am dat această moșie” (Penișoară de pe Căcaina, primită în dar de la beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset) „la sfânta Mitropolie de Iași, mai vârtos pentru sufletul mării sale lui Alexandru beizade și a părinților mării sali, și pentru sufletul soțului mieu lui Gurbet, și pentru sufletul mieu”. Un slujbaș domnesc scrie într-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fi atât de evidente, aș tăcea,dar așa... n-am încotro... Poate ai știut, dacă nu, afli acum, iar dacă ai știut nu strică să repetăm. Despre ce ar fi vorba, părinte, de mă învălui așa pe departe? Păi despre beizadelele domnești cred că am mai auzit noi, dar să vorbească precum vodă n-ai aflat încă. Uite cum beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset voievod, își ia rolul în serios și la 9 mai 1677 (7185) scrie: „Facem știre cu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dacă ai știut nu strică să repetăm. Despre ce ar fi vorba, părinte, de mă învălui așa pe departe? Păi despre beizadelele domnești cred că am mai auzit noi, dar să vorbească precum vodă n-ai aflat încă. Uite cum beizadea Alexandru, fiul lui Antonie Ruset voievod, își ia rolul în serios și la 9 mai 1677 (7185) scrie: „Facem știre cu această carte a noastră tuturor cui să cade a ști pentru trei sălașe de țigani... care sălașe de țigani
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și... Prorocul Samoil din Focșani și biserica de piatră de la Bodești din ținutul Neamțului” înzestrate de voievozi cu „moșii și țigani și alte acareturi”. Apoi vodă mai spune că „Alexandru Constantin voievoda,... le-au desghinat de la mănăstirea Sfântului Spiridon”. Apoi „beizadea Ioniță Racoviță și nepoții luminării sale... luându-le să le epitropisească din neam în neam”. Un alt necaz de care se plânge vodă este faptul că de la o bucată de vreme în locul celor 2.000 de lei ce tebuia să
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
motiv al păstrării identității naționale și culturale. Considerate „cămară de alimentare” a Imperiului Otoman, Țările Române furnizau cereale, produse animaliere, furaje marelui stat expansionist. Să nu uităm că luarea de ostatici de către turci și în special a fiilor de domni (beizadele), ca zălog al politicii părinților acestora, de devotament față de Imperiul Otoman, este și o altă fațetă a menținerii identității naționale românești. Mai putem vorbi și de diplomația statelor de la nord de Dunăre, orientată spre o aplanare a conflictelor românootomane. Tratativele
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
nu sunt prejudiciați de același tip de asocieri. Ești liber să faci orice fel de analogii. Asocierea se face sistematic doar în privința femeilor și nu și a bărbaților, când de pildă lui Victor Ponta nu-i spui Nicu Ceaușescu (o „beizadea” răsfățată și cu tupeu), în schimb unei femei îi spui Elena Ceaușescu sau Ana Pauker... Când voi vedea că analogiile se fac de ambele părți, o să consider că ține de libertatea de exprimare. Când e vorba însă de unidirecționare, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
îl roagă viermuind în jurul lui ceva. Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți nu sunt sub flamura cea verde, umblă brambura prin urbe, holbând ochii la minunățiile Orientului. Lângă un colț de casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
îndepărtatele ținuturi rusești, s-a înclinat până la pământ cneazul Igor Poprișcin Pervâi, dăruind prințesei macheta din lemn de Novosibirsk a unei biserici în care preotul, acționat de un mecanism minuscul, dansa komarinska. Chiar din Țările Române s-a înfățișat tânărul beizadea Costică Caraiosifoglu aflat la studii la Padova și care a dăruit cu lacrimi în ochi traducerea personală în italiană a versurilor mitropolitului Dosoftei. Dar prințesa a rămas neînduplecată. Episodul 163 VISUL SURORILOR ACESTOSA (IIÎ Și se făcea că în fața acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fiecare dată în dosul pleoapelor fie cicatricea lungă, dreaptă rămasă în urma unei înfruntări cu sârbii (1613î pe pieptul lui Hadjin-Pașa, cel care în cămăruța ei din Stambul îi aducea baclavale și halva, fie mustața lăsată subțire, după moda europeană, a beizadelei Gheorghiță, care pândea de după moscheea de vizavi când ieșea pașa și intra el, mâncând apoi, cu râs mare zaharicaiele prostului de turc. Dar câte nu zărea ea, închizând ochii! Iată perucha argintie, odihnind lângă lighean, a solului francez de la Poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mustărie, ne-am zis, cumva intrigați de mirosul insinuant ca un vals de Chopin. În sfârșit, am fost poftiți la partea a doua și am avut surpriza să vedem cum grupul de oficialități locale molfăia satisfăcut, ba chiar una dintre beizadele se scobea între dinți de zor. Și așa am realizat că după cvartetul lui Spătărelu s-a servit o mică gustare caldă, la botul calului, cum se spunea cândva, care a satisfăcut pe cei îndreptățiți la astfel de servicii. Doamnele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
în care n-ai mai fost niciodată. Chelneri închiriați de la Athénée și de la Capsa, printre care se amestecau feciorii de casă ai lui Cantacuzino, toți rotunjori și bărnaci, cu părul creț, încît te puteai gîndi că zvonurile care umblau pe seama beizadelei Basarabă nu erau doar vorbe goale, aduceau cu gesturi sigure, autoritare, cafele și pahare cu coniac. Tablele de argint vechi, cești de porțelan străveziu, pahare burduhănoase de cristal, tapetul de mătase, sofalele și taburetele acoperite cu brocart, lumina galeșă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
D. Sturdza la Finanțe; Eugeniu Stătescu la Justiție; Ion Câmpineanu la Externe: Mihail Ferikydy la Lucrări Publice; George Cantili la Instrucție. Peste câteva zile, colonelul Dabija la Război. La Senat, vicepreședinți sunt aleși Dimitrie Ghica și Constantin Bosianu. Trecerea lui Beizadea Mitică în partidul liberal este un lucru făcut de fapt, în curând Vasile Boerescu va intra în guvern luând portofoliul Externelor. Ion Brătianu lucrează ca să dezorganizeze opoziția care începea să devie supărătoare, apoi îndepărtează pe unii fruntași cu personalitate. Astfel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
sub numele de Beizade Vițel. Nume dobândit în urma reputației ce-și făcuse cum că fiind de o mare forță atletică, ridica în toate diminețile un vițel. Tot felul de vești circulau în public. Se spunea prin cercurile tineretului cum că Beizadeaua lucra în înțelegere cu Rusia, care plănuia să atragă România în sfera ei de acțiune. Prințul Grigore Sturdza - care a clădit palatul în care se află instalat astăzi Ministerul de Externe - fondează un nou partid intitulat al „democrației naționale“ și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
apară ziarul zilnic și în format mare intitulat Democrația națională. La acest ziar scriu mai mulți partizani recrutați de ocazie, precum un fost ziarist, anume Milone Lugomirescu - sub pseudonim Baba Novac -, un jurist de valoare, avocatul Petre Borș și alții. Beizadeaua își numise și un prefect de poliție care venea zilnic la raport ca să-i comunice toate informațiile politice: acesta era căpitanul în rezervă Florescu. supranumit și „Păpușică“, fiindcă în tinerețe era un bărbat frumos și întotdeauna era elegant îmbrăcat, parfumat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin violențele scrisului lor, au înarmat brațul asasinului. Atentatul avu darul de a face să dispară ziarul Democrația națională al lui Beizade Grigore Sturdza. Beizadeaua a trimis o telegramă unui domn Hrisoscoleu la București, care-i era partizan și om de încredere, anunțându-l că desființează ziarul, întâi fiindcă a insultat pe generalii cari au combătut peste Dunăre, al doilea, fiindcă zilnic insultă nu numai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și un mare neajuns: miniștrii schimbându-se foarte des, nu mai erea nici o continuitate de concepție pe la departamente. Sub nici un regim miniștrii nu s-au schimbat atât de des ca sub Ion Brătianu. Ziarele liberale anunță dispariția partidului național-democrat al Beizadelei Vițel (Grigore Sturdza) și anunță aceasta cu mulțumire. Fiindcă acest partid, considerat ca un partid rusofil, protejat și susținut pe sub mână de legația rusească, erea privit ca un mare făcător de boclucuri viitoare. Printre complicii arestați ai lui Petraru erea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
e luat de guvern cu cea mai mare greutate, Ion Câmpineanu, candidatul guvernului, trece cu 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu, candidatul opoziției, care întrunește 220. Dar, la Senat, Vernescu e ales la Colegiul I cu mare majoritate împotriva lui Beizadea Mitică Ghica, fostul președinte al Senatului. La Iași, opoziția biruie aproape pe toată linia, opoziția mai ia câteva locuri în restul țării, dar guvernul dobândește o majoritate zdrobitoare de cel puțin șase șeptimi, astfel că revizuirea este asigurată. Acum opoziției
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Ca într-o baniță cu boabe Și-a sburat. S-a-îmbuibat Ceasul rău, Și s-a dus Ceasul tău, Domniță Hus! b) Este Domnișoara Hus, (Carnaksì! Mașalà!) Cu picioare ca pe fus, Largi șalvari Undeva. Pentru ea cinci feciori Pricopsiți (ah! beizadele), Au tăiat cinci alți feciori Ce-i făceau la bezele. Și-au danțat cinci feciori Pricopsiți, la ștreangul furcii; Ea danța Acanà Cu muscalii și cu turcii; Pași agale Cu pașale, Pași bătuți Cu arnăuți. Sprinteni, spornici, Cu polcovnici De
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în pașalâc turcesc; scenele de delir erotic și de îmbătare derulîndu-se ca o succesiune de ritmuri și de incitații la orgie: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașalà!) / Cu picoare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva.// Pentru ea, cinci feciori/ Pricopsiți (ah! beizadele) / Au tăiat cinci alți feciori,/ Ce-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion Barbu se desfășoară ca o succesiune magică de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
este numai un zâmbet și face semne de salut cu mâna numai inele și brățări... Când totul s-a liniștit, bătrânul îmi face semn să mă apropii și îmi spune aproape în șoaptă: Bine că doamna era însoțită și de beizadele, că altfel trebuia să mai facem și alte temenele. Și în fața cui? În fața unor copii! În fața unor copii, dar nu oarecare - am pus eu gaz pe foc... De-ar fi trecut numai ei, dar obișnuiesc să poarte după dânșii tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
când am găsit o carte de întărire dată de fiul lui Antonie Ruset voievod. Bătrânul mă urmărește atent și mă întreabă din priviri. Îmi dau seama ce vrea și îi răspund: Îi vorba de o carte de întărire dată de beizadea Alexandru Ruset la 9 mai 1677 (7185). „Și ce, nu ai mai văzut acte date de alți fii de voievozi?” Ba bine că nu. Dar aici tonul este al unui voievod în lege: Facem știre cu această carte a noastră
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Trei Sfetitele danie...Pentru aceea, noi dacă am văzut cum au dat...și de la noi am dat și am întărit svintei mănăstiri...” „Ai dreptate. Este tonul unui voievod.” Aș îndrăzni să spun că beizadea Alexandru Ruset nu se lasă cu una cu două, pentru că, la 6 februarie 1678 (7186), - aflându-se la Țarigrad - dăruiește lui Gurbet armașul un loc la Penișoară, în hotarul târgului, de pe care să ia zeciuiala. Uite numai cum spune: „Adică
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
curiozitate, am pus mâna pe hrisov și am citit:„Io Dumitrașco Cantacuzino voievod...m-am milostivit și am datu... rugătorilor noștri...de la svânta mănăstire de Sventi Ioan Zlataust care iaste aicea, în târgul în Iași și iaste făcută de Ștefan beizadea, feciorului Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară...” Odată cu ultimile cuvinte citite, m-am întrebat: „De fapt cine a zidit biserica Sfântul Ioan Zlataust? Gheorghe Duca vodă sau ginerele său Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
făcută de Ștefan beizadea, feciorului Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară...” Odată cu ultimile cuvinte citite, m-am întrebat: „De fapt cine a zidit biserica Sfântul Ioan Zlataust? Gheorghe Duca vodă sau ginerele său Ștefan beizadea, feciorul Radului vodă?” Nu am stat mult pe gânduri și l-am întrebat pe călugăr. La auzul întrebării, acesta a început să vânture hârțoagele din fața lui, cu intenție vădită de a găsi unul anume. Când l-a găsit, mi l-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]