640 matches
-
recunoscut rolul jucat de Dumitru Georgescu În viața lui. La un moment dat, un fermier canadian a adresat o scrisoare autorităților române prin care Își exprima dorința de a Înfia un tânăr român. Ministrul Chirculescu l-a chemat pe Pompiliu Beldie și, prin el, Jean D. Beldie (19 iunie 1909-25 aprilie 1997), nepo tul lui Zamfir Gh. Beldie din Stroești, a ajuns În anul 1926 În ora șul Laval din Canada. Nenea Dumitrache era un socialist Înfocat și romantic. Se afișa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În viața lui. La un moment dat, un fermier canadian a adresat o scrisoare autorităților române prin care Își exprima dorința de a Înfia un tânăr român. Ministrul Chirculescu l-a chemat pe Pompiliu Beldie și, prin el, Jean D. Beldie (19 iunie 1909-25 aprilie 1997), nepo tul lui Zamfir Gh. Beldie din Stroești, a ajuns În anul 1926 În ora șul Laval din Canada. Nenea Dumitrache era un socialist Înfocat și romantic. Se afișa ca atare, purtând cocarda de socialist
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adresat o scrisoare autorităților române prin care Își exprima dorința de a Înfia un tânăr român. Ministrul Chirculescu l-a chemat pe Pompiliu Beldie și, prin el, Jean D. Beldie (19 iunie 1909-25 aprilie 1997), nepo tul lui Zamfir Gh. Beldie din Stroești, a ajuns În anul 1926 În ora șul Laval din Canada. Nenea Dumitrache era un socialist Înfocat și romantic. Se afișa ca atare, purtând cocarda de socialist, lavalieră și ghete cu gumilastic. A luat parte activă la acțiunile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rea lor pe peronul Gării de Nord a fost dramatică. Mircea i-a promis, plângând, că-i cumpără un pian, numai să nu mai plece, dar nu a reușit s-o convingă. Cert este că, În perioada 1930-22 iulie 1932, Lucreția D. Beldie a stat la Paris. Dormea la o româncă, Prutus, nașa lui Costică, fratele său, căreia Îi ziceau toți „Marraine“. Lucra la o casă de mode a româncei Jeni Boian, ajungând În scurt timp premișre și Înlocuind-o cu succes pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Florian a venit În strada Puțul cu apă rece nr. 43, unde Lucreția locuia Împreună cu Olga, sora sa, și, zguduit de durere, și-a mărturisit greșelile. Mai târziu, căsătorit fiind, ținea fotografia Lucreției sub cristalul de pe birou și, când Costică Beldie l-a apostrofat: „Bine, mă, Mircea, tu ești nebun? Ce zice nevas tă-ta?“, el i-a răspuns: „Lucreția e Lucreția“ și a schimbat tema discuției. Din imperiul umbrelor, Lucreția l-a urmărit pe Mircea Flo rian până la moarte, luminându-i
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și a schimbat tema discuției. Din imperiul umbrelor, Lucreția l-a urmărit pe Mircea Flo rian până la moarte, luminându-i clipele de restriște și ali nându-i suferințele pe care marele filozof le-a cunoscut din plin mai târziu. Constantin D. Beldie, fratele mai mare al Lucreției, a fost un prieten intim al lui Mircea Florian și coleg de liceu cu acesta, căruia Îi spunea afectuos „Prințul“. Costică a avut o copilărie frumoasă, fiind primul copil și cel mai răsfățat. A fost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la Sfântul Sava cu profesori de care-și adu cea aminte cu venerație: Dumitrescu la franceză; Christu Negoescu la română; Sabba ștefănescu, director; Mișu Caloia nu la latină; Pandele Ionescu la elină; Ion Costescu la mu zică etc. Costică D. Beldie era atras de partea literară a lecțiilor și citea cu nesaț tomuri Întregi. A urmat apoi gimnaziul Gheorghe șincai, unde l a avut ca profesor de română pe celebrul G. Adamescu. Tânăr fiind, necazurile Încep a-i da târcoale. Îi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În 1907 Costică s-a gândit să-și treacă toate clasele liceului În particular. În acel an a obținut aprobarea de a fi scutit de taxe de la Mihalache Popescu, un „zbir al lui Haret“. Îl impre sionase vocea lui Costică Beldie - și acesta primește o bursă de 400 de lei/lună și angajarea În corul Mitropoliei. În anul 1908 Își Începe activitatea ca secretar de redacție la Noua Revistă Română a lui C. Rădulescu-Motru, funcție În care lucrează până În 1916. Era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
29 iulie 1910, se căsătorise cu Eugenia Gh. Ionescu, actriță la Teatrul Național din Iași; la 29 august 1912 li se va naște un băiat, Ale xandru (Puiu), care va deveni o somitate În domeniul florei și al silviculturii. Costică Beldie nu făcuse armata și nici stu diile nu și le terminase. În anul 1913 a absolvit Secția clasică la Liceul Sf. Sava din București, ca elev particular (clasele V-VIII) reînma tricu lat Încă din 1909. S-a Înscris apoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bibliotecar al facultății. Printre profesorii lui se afla Mihalache Dragomirescu, pentru care avea un mare respect. Influența cea mai mare asu pra sa a avut-o Însă profesorul Constantin Rădulescu-Motru, cu care a colaborat până la moartea acestuia. Studiile lui Costică Beldie au cunoscut unele Întreruperi. Ioachim Botez povestește În Însemnările unui belfer cum și-a susținut amicul său unul dintre examene. Într-una din zile, s a Întâlnit pe stradă cu un prieten al său, coleg de redacție și de aventuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întreruperi. Ioachim Botez povestește În Însemnările unui belfer cum și-a susținut amicul său unul dintre examene. Într-una din zile, s a Întâlnit pe stradă cu un prieten al său, coleg de redacție și de aventuri. Cu acesta, Costică Beldie trebuia să susțină un exa men și, pentru că nu-l pregătise, amâna prezentarea În fața examinatorului. Profesorul l-a invitat la examen, dar Beldie a refuzat; la insistențele examinatorului, s-a prezentat. A intrat pe ușă și profesorul i-a spus
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întâlnit pe stradă cu un prieten al său, coleg de redacție și de aventuri. Cu acesta, Costică Beldie trebuia să susțină un exa men și, pentru că nu-l pregătise, amâna prezentarea În fața examinatorului. Profesorul l-a invitat la examen, dar Beldie a refuzat; la insistențele examinatorului, s-a prezentat. A intrat pe ușă și profesorul i-a spus: „Hai să fumăm o țigară!“ Dialogul astfel purtat, la o țigară, s-a soldat cu promovarea examenului. În timpul campaniei din 1913 a fost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toată gama tragediilor umane. În toamna anului 1916 s-a distins În organizarea celor 32 de formațiuni de etape, din Ardeal spre Moldova. Retragerea din Ardeal s-a făcut pe ruta Bran, Giuvala, Câmpulung, Valea Dâmboviței, Târgoviște etc. Constantin D. Beldie era un excelent organizator și, grație acestei calități, a devenit aghiotantul colonelului Gheorghe Dona. În perioada 1916-1918 a lucrat la Bacău, unde spiritul său Întreprinzător a avut un câmp larg de acțiune. Aici a avut ocazia să-l Întâlnească pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
văduve și fete de măritat. Exista Însă pretutindeni bucuria Înfăptuirii marelui ideal național: unirea românilor Într-o singură țară, România Mare. De aici speranța și angajarea tuturor Într-o grandioasă operă de construcție și reconstrucție echivalentă unei revoluții. Constantin D. Beldie se Întoarce la rosturile lui. Publicistul din el se manifestă din plin. Publică două broșuri incen diare intitulate Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc În Colecția Cărților Galbene. În același timp, devine secretar de redacție al revistei Ideea Europeană, Înființată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vrem și Glossa spiritului cărturăresc În Colecția Cărților Galbene. În același timp, devine secretar de redacție al revistei Ideea Europeană, Înființată În 1919 de filozoful Cons tantin Rădulescu-Motru. Perioada 22 iunie 1919- 1 iulie 1928 este una În care Costică Beldie lucrează la această revistă și se exprimă plenar În publicistică. Simultan cu activitatea de secretar de redacție, organizează și conduce, printre altele, Conferințele Ideii Europene, asupra cărora vom reveni. Personalitatea lui se manifestă pe diverse planuri, are multiple inițiative. Nepoata
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reveni. Personalitatea lui se manifestă pe diverse planuri, are multiple inițiative. Nepoata sa Eugenia este convinsă că el a introdus moda că mă șilor bărbătești cu mânecă scurtă și guler răsfrânt (rabatu). Așa ceva se purta numai În Ardeal, iar Costică Beldie a adus moda În București. Călătorește prin țară, dar poposește mai ales la Stroești. Multe clipe de liniște și recreere a petrecut În satul acesta la rudele și bunicii lui. Cu ocazia vizitelor la Stroești, veneau și prieteni de-ai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de liniște și recreere a petrecut În satul acesta la rudele și bunicii lui. Cu ocazia vizitelor la Stroești, veneau și prieteni de-ai lui, oameni de litere și de știință. Una din aceste vizite a rămas de pomină. Costică Beldie Împreună cu soția sa, Eugenia, cu ziaristul Matei Gheorghiu și cu soția acestuia, Marioara, au plecat Într-o excursie la Stroești. Au luat trenul din București și seara târziu, pe o furtună cumplită, au ajuns În gara Meri șani. De aici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cunoșteau multe Întâmplări sinistre din lumea hanurilor și toată noaptea n-au dormit, de frică să nu-i ucidă hangiul. Dimineața, furtuna s-a potolit și hangiul le-a dat binețe, Întrebându-i cine sunt și unde merg. După ce Costică Beldie i-a dat toate informațiile, s-a pornit pe un râs cu hohote, ca un nebun. Când a reușit să se mai potolească, le-a spus că este din Stroești, Îl cheamă Trufășilă și este rudă cu Beldie. Apoi a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
După ce Costică Beldie i-a dat toate informațiile, s-a pornit pe un râs cu hohote, ca un nebun. Când a reușit să se mai potolească, le-a spus că este din Stroești, Îl cheamă Trufășilă și este rudă cu Beldie. Apoi a povestit că nici el n-a dormit toată noaptea de frica lor, a oaspeților. Au râs cu toții de Întâmplare, au luat micul dejun, și hangiul, ruda lui Costică, le-a organizat depla sarea la Stroești. Era vremea călătoriilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mergeau dintr o provincie În alta spre a cunoaște și a realiza Marea Unire. Cora Irineu mer gea În Banat; Costică la Sibiu și la Stroești; Ion Minulescu pe Valea Prahovei, spre Brașov etc. Între cele două războaie mondiale, Costică Beldie are o mulțime de preocupări, dintre care se detașează activitatea pu blicistică și de organizare a publicațiilor lui Constantin Ră du lescu-Motru, de care a fost legat printr-o puternică și sta tornică prietenie. A avut și o activitate constantă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ba a lucrat și În administrație ca secretar, subre vizor școlar În Ilfov etc. Director al școlii Superioare de Arte și Meserii a fost, Într-o anumită perioadă, inginerul Mircea N. Iorga, fiul marelui istoric. În timpul marii crize economice, Costică Beldie preda ca su plinitor la această școală, Însă directorul i-a dat postul său lui șerban Cioculescu, lăsându-l pe Beldie fără slujbă. Cu toate acestea, Între Costică Beldie și șerban Cioculescu nu a exis tat nici o ranchiună, ei devenind
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Meserii a fost, Într-o anumită perioadă, inginerul Mircea N. Iorga, fiul marelui istoric. În timpul marii crize economice, Costică Beldie preda ca su plinitor la această școală, Însă directorul i-a dat postul său lui șerban Cioculescu, lăsându-l pe Beldie fără slujbă. Cu toate acestea, Între Costică Beldie și șerban Cioculescu nu a exis tat nici o ranchiună, ei devenind mai târziu prieteni de familie. Un timp (1919-1924), Costică Beldie a fost directorul socie tății Reforma socială, care avea tipografie și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Mircea N. Iorga, fiul marelui istoric. În timpul marii crize economice, Costică Beldie preda ca su plinitor la această școală, Însă directorul i-a dat postul său lui șerban Cioculescu, lăsându-l pe Beldie fără slujbă. Cu toate acestea, Între Costică Beldie și șerban Cioculescu nu a exis tat nici o ranchiună, ei devenind mai târziu prieteni de familie. Un timp (1919-1924), Costică Beldie a fost directorul socie tății Reforma socială, care avea tipografie și edita Arhiva pentru știința și reforma socială, precum și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
i-a dat postul său lui șerban Cioculescu, lăsându-l pe Beldie fără slujbă. Cu toate acestea, Între Costică Beldie și șerban Cioculescu nu a exis tat nici o ranchiună, ei devenind mai târziu prieteni de familie. Un timp (1919-1924), Costică Beldie a fost directorul socie tății Reforma socială, care avea tipografie și edita Arhiva pentru știința și reforma socială, precum și revistele și colecțiile economice, sociale și filozofice apărute sub conducerea lui Virgil Madgearu, Dimitrie Gusti, Constantin RădulescuMotru, Ion Răducanu ș.a. Apoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
didactică. S-a ocupat În mod deosebit de tipărirea la Imprimeria Națională a marilor lucrări comemorative Dobro gea și Ardealul și a publicațiilor Congresului Interna țional de Agricultură. În august 1930, odată cu trecerea tipografiei Cultura Națio nală la regia Monitorul Oficial, Beldie devine, ca spe cialist, membru al consiliului de administrație și este Însăr cinat cu con ducerea Imprimeriei Naționale. Aceasta a durat până În august 1932, când regia Monitorul Oficial a fost des ființată, iar con siliul de administrație s-a dizolvat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]