667 matches
-
nuclear total a fost de fapt cel mai important factor care a împiedicat izbucnirea unui război general în era nucleară. Îndepărtarea acestei amenințări prin dezarmarea nucleară ar putea crește pericolul războiului, fără a avea siguranța, după cum vom vedea, că forțele beligerante nu vor recurge la arme nucleare pe parcursul războiului, chiar dacă la început nu le folosesc. Încercările eșuate ale Marii Britanii de a determina Conferința internațională pentru dezarmare să scoată în afara legii armele ofensive ilustrează imposibilitatea rezolvării problemei pe calea dezarmării calitative. Marea Britanie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de comportament în ceea ce privește victimele de război, însă nu vor renunța la armele pe care le pot produce. Respectarea interdicției de a utiliza gaze otrăvitoare în cel de-al doilea război mondial nu este o excepție decât în aparență. Toate statele beligerante importante produceau gaze otrăvitoare; își antrenau trupele pentru a le folosi și pentru a se proteja de ele și, de asemenea, erau pregătite să le folosească - dacă ar fi fost în avantajul lor să o facă. Doar considerentele privind utilitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru a le folosi și pentru a se proteja de ele și, de asemenea, erau pregătite să le folosească - dacă ar fi fost în avantajul lor să o facă. Doar considerentele privind utilitatea lor militară i-au împiedicat pe toți beligeranții să folosească această armă, pe care toți intenționau s-o utilizeze, dacă era necesar. Faptul că dezarmarea cantitativă și calitativă afectează tehnologia și strategia, dar nu și incidența războiului este demonstrat de rezultatele pe care le-a avut dezarmarea impusă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
altă parte, doctrina militară oficială a Uniunii Sovietice nu a acceptat niciodată aceste distincții. Doctrina sovietică presupune că un război, în special un război european, care începe ca un război convențional sau nuclear limitat, cu mize foarte importante pentru forțele beligerante, se va extinde inevitabil într-un război nuclear total. În acest sens, ideea de încetare a focului - pauza dintre războiul convențional sau nuclear limitat, pe de o parte, și războiul nuclear total, pe de alta - îi este străină doctrinei militare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și-a distrus toate rampele de lansare și că are un număr suficient de rachete disponibile pentru a distruge rampele de lansare ale adversarului care încă mai conțin rachete. Dacă acceptăm cele de mai sus și admitem faptul că forțele beligerante își distrug reciproc toate rachetele amplasate pe sol, ce au câștigat ele? Ele se află în poziția inițială, doar că acum trebuie să se bazeze pe descurajarea marină și, poate, pe cea aeriană. Astfel, distribuția puterii distructive a oricăreia dintre
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Același refuz de a renunța la distincția clară dintre victorie și înfrângere poate fi întâlnit atunci când ne referim la modul cum este gândit războiul nuclear. Ideea că un război nuclear se încheie cu o remiză sau cu distrugerea reciprocă a beligeranților este inadmisibilă pentru cei a căror meserie este pregătirea pentru un război victorios. Aceștia se află în poziția omului de afaceri a cărui misiune este să obțină profit pentru firma sa și care se confruntă dintr-odată cu situația ca rezultatul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
conflictul realizează socializarea la nivel colectiv: • este un factor de inovare și schimbare socială, conduce la apariția unor noi forme sociale de unificare și integrare; • contribuie la creșterea și întărirea coeziunii sociale a grupurilor aflate în conflict; • duce la apropierea beligeranților, prin elaborarea unor noi norme, reguli, legi care le întăresc sau le anulează pe cele vechi (de exemplu, conflictele dintre muncitori și patronat au condus la elaborarea unor convenții colective care au reglementat raporturile dintre muncitori și superiori; de asemenea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în anii '60 cercetătorii din cadrul așa-numitei școli a dezvoltării politice 6. Cu toate că aceste clivaje de durată au generat numeroase conflicte specifice pentru putere, ele nu erau crize în sensul pe care îl folosim aici. Crizele constau într-o explozie beligerantă rapidă, provocată de unul sau mai multe dintre grupurile de elite care se află în competiție pentru putere, într-o escaladare rapidă a numărului și a intensității acțiunilor politice și într-o schimbare clară în succesiunea actelor de putere între
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
la 1859 și desăvârșit de regele Ferdinand la finalul primului război mondial. România Mare avea o întindere de 295.049 km2, față de 137.000 km2 în anul 1916, ajungând pe locul 10 în Europa ca suprafață teritorială. Încetarea focului între beligeranți a găsit România în tabăra învingătorilor - Antanta - cea alături de care a intrat în conflict, în august 1916. Datorită înfrângerilor militare și a nemulțumirilor sociale imperiile multinaționale s-au dezintegrat rapid. Imperiul Rus a sucombat în 1917, iar Imperiul Austro-Ungar un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lipsa de solicitudine a Angliei față de noi, prin insistențele făcute pe lângă guvernul român pentru a ceda teritorii Ungariei și Bulgariei”, după care a cerut un contact mai strâns cu Franța și o abținere de la a satisface orice solicitare venită din partea beligeranților. Foștii prim-miniștri, Gheorghe Tătărescu și Nicolae Iorga au propus, în intervențiile lor, intrarea României în război alături de Anglia și Franța, în timp ce Constantin Argetoianu și Alexandru Vaida-Voevod au arătat că atât din punct de vedere politic, cât și economic, țara
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
desfășurau activitatea mai multe structuri care trebuiau documentate informativ: - organizații și acțiuni subversive; - organizații de acțiuni „de surpare” a autorității statului; - organizații ale minorităților; - organizații sociale și economice; - problema evreiască. Spionajul, apreciat ca fiind „preocuparea de căpetenie” a tuturor statelor beligerante, a fost definit astfel: „El urmărește preocuparea [culegerea] informațiilor referitoare la situația militară, politică și economică și, ca să le poată obține, caută să știe: cine le deține sau cine le-ar putea furniza; cum sunt păzite; cum s-ar putea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de conducerea D.G.P. a fost identificarea și anihilarea agenților englezi și evrei, deoarece „continuă opera lor” de alarmism, sabotare și dezorganizare a statului român. Un zvon insistent a avut în vedere atitudinea Marii Britanii față de România, pe care o putea considera beligerantă și să o trateze în consecință. Primul obiectiv al britanicilor ar fi fost Valea Prahovei, unde nu era exclus un raid aerian, dar și acțiuni de sabotaj asupra conductelor de petrol din zona Giurgiu. La 24 ianuarie 1941, D.P.S. a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în ziua de 8 noiembrie, privîndu-i astfel pe bulgari de ocuparea celui mai mare oraș al Macedoniei. După această prăbușire evidentă a stăpînirii otomane, marile puteri europene s-au grăbit să intervină. Ele i-au forțat în mai 1913 pe beligeranți să pună capăt luptelor și să accepte termenii Tratatului de la Londra. Conform acestui acord, limita posesiunilor otomane europene era linia Enos-Media, ele fiind reduse la Constantinopol și la un oarecare teritoriu din jurul capitalei. Bulgariei i se acorda Adrianopolul, iar Creta
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
chestiunii "vinii pentru declanșarea războiului" constituie un exercițiu inutil. În 1914 fiecare stat a acționat în cadrul crizei după cum considera el că era cel mai bine pentru interesele proprii. Un lanț de evenimente cu consecințe fatale i-a implicat pe toți beligeranții într-un tip de conflict armat neașteptat și pentru care nu erau pregătiți din punct de vedere militar, economic sau psihologic. RĂZBOIUL Luptele cele mai importante din primul război mondial au fost purtate în nordul Franței și de-a lungul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tranșee, liderii ambelor tabere au apelat la ajutorul țărilor balcanice, care dețineau poziții strategice și armate cu efective considerabile. Guvernele din Balcani, cu excepția celui din Serbia, care era deja în stare de război, s-au pomenit deci curtate de forțele beligerante și au profitat de ocazie pentru a obține cît mai multe avantaje. Totodată, fiecare națiune voia să fie sigură că va alege tabăra victorioasă. La începutul războiului, Serbia se afla într-o postură foarte primejdioasă, atît din punct de vedere
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
referitoare la loialitatea grupurilor naționale în război s-au dovedit curînd nefondate. Slavii de sud, precum și majoritatea naționalităților, luptau cu curaj. Au fost luate bineînțeles măsuri de control și represiune pe teritoriul monarhiei, ca și pe cel al tuturor statelor beligerante. Au fost interzise ziarele, iar cei suspecți de trădare erau întemnițați. Au existat și unele acte de rezistență, dar nimic nu s-a comparat cu revolta din cadrul armatei franceze din 1917 sau cu dezertările în masă din rîndul forțelor rusești
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
amelioraseră. Nicolae al II-lea vizitase țara în iunie 1914. Guvernul român putea negocia cu ambele tabere și avea multe de oferit. Se considera că armata română era puternică, iar petrolul și grîul românesc aveau mare căutare în toate taberele beligerante. Reprezentanții români dețineau de fapt o poziție excelentă în ceea ce privește negocierile. La sfîrșitul lunii iulie 1914, fără să-și consulte aliații, Rusia i-a oferit României Transilvania în schimbul menținerii neutralității. În același timp, Germania i-a promis anexarea Basarabiei în aceleași
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
i s-a ordonat să bombardeze porturile rusești de la Marea Neagră. În noiembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Imperiului Otoman. În timpul războiului, forțele otomane au adoptat în general o atitudine defensivă și nu prea au înregistrat succese. Ca și ceilalți beligeranți, guvernul turc avea anumite obiective de război. Majoritatea acestora ținteau la răsturnarea situației la care se ajunsese după înfrîngerile suferite anterior în fața statelor balcanice și a puterilor imperiale europene. Poarta voia deci să recucerească Macedonia, Tracia și Caucazul, și să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
să se abțină de la orice act de violență, acțiune agresivă sau atac unul împotriva celuilalt, fie individual, fie împreună cu alte puteri." Articolul II stabilea cadrul invaziei germane în Polonia: În caz că una din înaltele părți contractante ar deveni obiectivul unei acțiuni beligerante din partea unei a treia puteri, cealaltă înaltă parte contractantă nu va acorda în nici un mod sprijin acestei a treia puteri." Articolul III prevedea că semnatarele vor rămîne "în contact permanent una cu cealaltă în scopul consultării relativ la schimbul de informații
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
decizii foarte importante. Marea Britanie era în continuare în stare de război; cu Uniunea Sovietică în spate, o invadare a acestei insule era evident periculoasă. În ciuda alianței lor, nu exista nici o încredere reciprocă între Berlin și Moscova. Deși Italia era stat beligerant, armatele ei nu jucaseră deocamdată un rol prea mare pe cîmpul de luptă. Marea Britanie fiind considerată acum drept ținta principală, Hitler voia să-l convingă pe Franco să implice Spania în război, ca să poată astfel utiliza resursele militare ale celor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
externe, mai ales de Pactul germano-sovietic din august 1939 și de victoriile ulterioare ale Axei, a fost deja evidențiată. Acest cadru avea să fie respectat pe toată durata războiului. Deși situația Balcanilor a constituit permanent o preocupare pentru Marile Puteri beligerante, regiunea va rămîne în timpul celui de-al doilea război mondial, ca și pe durata primului război mondial, o zonă periferică în raport cu campaniile decisive purtate în alte părți. Am văzut că primul război mondial a fost cîștigat datorită victoriilor repurtate de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
PARTICIPAREA BALCANILOR LA RĂZBOI Aceste campanii erau foarte atent urmărite în capitalele balcanice, unde guvernele luau decizii în funcție de situația militară și politică din restul Europei. România Ca unic stat balcanic ale cărui trupe luptau activ alături de cele ale unei puteri beligerante, România a suferit toate tragediile unei națiuni aflate în stare de război. Deciziile inițiale nu au fost lipsite de popularitate. Războiul împotriva Uniunii Sovietice a fost purtat evident pentru recuperarea și apărarea teritoriilor naționale. Generalul Ion Antonescu, care deținea controlul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
contextului geopolitic în Europa de Sud-Est s-a bucurat de studii temeinice de specialitate și merită alt spațiu pentru o analiză temeinică. Acum, se cuvine menționată doar întîlnirea interesantă a componentelor militare și economice în contextul definirii și redefinirii părților beligerante sau pe cale de a deveni. * * * Am analizat elemente care compun contextul ideatic al momentului în care s-a făcut opțiunea pentru traducerea în românește a lucrării în două volume intitulată Istoria Balcanilor, alcătuită de Barbara Jelavich, apărută în 1983 și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sa colonie. Yuan Shikai a înțeles gravitatea pretențiilor Japoniei și a solicitat intervenția Marii Britanii și a S.U.A. pentru a tempera veleitățile Japoniei. Puterile occidentale și Japonia nu doreau participarea Chinei în Primul Război Mondial de partea uneia din grupările beligerante pentru a nu-și crea eventuale avantaje după încheierea conflagrației; la 6 august 1914, China și-a declarat doar neutralitatea, pentru a preîntâmpina transformarea teritoriului său în câmp de confruntare a puterilor străine. În 1916,Republica China a declarat război
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
structuri ale acestuia, repartizarea egală între creștini și musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative din 1992, dezarmarea și desființarea milițiilor. Trupele siriene care au intrat în Liban în iunie 1976 cu Acordul Ligii Arabe pentru a separa pe beligeranți au rămas pe loc și după semnarea Acordului de la Taef. Armata siriană a fost retrasă din Liban în aprilie 2005, în baza Rezoluției 1550 a Consiliului de Securitate. În 2005 au fost organizate alegeri libere în Liban, câștigate de Alianța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]