617 matches
-
altă informație importantă: traducerea romanului Ion (sub titlul Pământul care ascultă), totul pus sub un generic care să atragă atenția: Victoria scrisului românesc nu mai poate fi contestată. Cu aceeași ocazie scriitorului i s-a realizat un portret de către publicația berlineză ,Voelkischer Beobaehter", iar el a vorbit despre faptul că Românii trăiesc, luptă și mor pentru triumful dreptății și realizarea aspirațiilor drepte (nr. 549). Dar să revenim la informația despre traducerea turcească. Evenimentului i se consacră un mic articolaș care sună
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
un imbatabil profesionalism. Poate că dispun - cum se spune - de mai puțin "cârlig la public". Dar sunt extrem de eficienți în relația cu orchestra. Mă refer la dirijorii Mark Elder, Hans Graf. L-am urmărit cu special interes pe tânărul dirijor berlinez Jens Georg Bachmann într-un program dedicat integral creației beethoveniene. Este un șef de orchestră energic, dinamic, care dispune - deja - de o remarcabilă carieră internațională. Pe culoare - mai pe șoptite dar pe auzite! - se vorbește în continuare de impresia percutantă
Tanglewood - reședința de vară a marii muzici by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9363_a_10688]
-
Neamț" este lucrarea lui Jacobus de Voragine: Legenda aurea sau legenda sanctorum, exemplar la fel de incomplet ca și precedentele enumerate. Această situație ne-a împiedicat în stabilirea cu exactitate a datelor sale de apariție, motiv pentru care m-am adresat redacției berlineze a catalogului Gesamtkatalog der Wiegendrucke. D-na Fehrmann Catherin de la Departamentul de manuscrise a avut amabilitatea să-mi răspundă confirmând autorul, titlul lucrării cu precizarea că este vorba despre ediția de la Ulm: Conrad Dickmund, 1488 - in 20. Pentru mai multe
Peripețiile unui incunabul by Marilena Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10438_a_11763]
-
material destul, s-o pot scrie afară din țara românească, unde, de-atâta vreme puternicii deosebiți ce s-au perindat la putere vor, sistematic, sub fel de fel de cuvinte, să mă țină într-o poziție umilitoare și inferioară". Devenit berlinez, Caragiale, care nu știa nemțește, se adaptează rapid, căci se îndrăgostise de "țara asta mândră, bravă și plină de frumuseți incomparabile". Paul Zarifopol, doctorand în Germania, îi devine - tocmai pentru că era el însuși admirator al spiritului german - prieten intim și
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Caragiale n-a putut structura acțiunea piesei și asta în pofida amănuntelor pe care le dădea prietenilor care-l vizitau și a faptului că-l anunțase pe Bacalbașa, director general al teatrelor, că-i va preda curând manuscrisul. Tot din perioada berlineză datează și mai multe poezii parodice din care aș aminti fabula Boul și vițelul (parafrază după fabula cu același titlu a lui Grigore Alexandrescu) și Dogaresa și poetul, variantă a poeziei în gondolă, ambele aflate sub formă de manuscris în
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
Reportaj, Groaznica sinucidere din strada fidelității, Tren de plăcere, Inspecțiune, Art 214, 25 de minute, iar Schițe nouă conține și nuvele și povestiri precum: Kir Ianulea, Mamă, Pastramă trufanda, Calul dracului, Făt Frumos cu moț în frunte. Tot din perioada berlineză datează o cantitate impresionantă de scrisori și cărți poștale (de obicei ilustrate) trimise prietenilor, cunoștințelor, rudelor. Caragiale a fost un corespondent scrupulos, ba chiar meticulos, care nu lăsa nici o scrisoare fără răspuns. A întreținut corespondență cu Petre Th. Missir, dr.
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
lui I. L. Caragiale, scriitorul a fost un "produs excepțional, dar un produs al solului nostru". Lucrul acesta se vede și din secreta simpatie, chiar complicitate afectivă a lui Caragiale față de tipurile și moravurile pe care le-a zugrăvit. Desigur, anii berlinezi au fost faști pentru Caragiale, aducându-i plăcerile confortului și civilizației. Un tablou mai puțin idilic asupra lor schițează fiul mai mare al scriitorului Mateiu Caragiale. Mateiu considera sejurul berlinez o nebunie mai mult a tatălui său. Să fi avut
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
tipurile și moravurile pe care le-a zugrăvit. Desigur, anii berlinezi au fost faști pentru Caragiale, aducându-i plăcerile confortului și civilizației. Un tablou mai puțin idilic asupra lor schițează fiul mai mare al scriitorului Mateiu Caragiale. Mateiu considera sejurul berlinez o nebunie mai mult a tatălui său. Să fi avut oare dreptate? *) Fragmentele păstrate din comedia Titircă Sotirescu & C-ia au apărut împreună cu două poezii și câteva scrisori în volumul bibliofil cu același nume, în 2003, la Editura Muzeul Literaturii
Caragiale și franzela exilului by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12813_a_14138]
-
discutare sistematică a literaturii exilului românesc ne vine nu de la București sau Timișoara, ci din Germania, țară în care literatura și problematica exilului în general se bucură de o atenție particulară datorită împrejurărilor istorice cunoscute: este vorba de cartea cercetătoarei berlineze Eva Behring, apărută întîi, la sfîrșitul anului trecut, în traducere românească (la Editura Fundației Culturale Române) și foarte recent în forma originală, în germană, la Franz Steiner Verlag din Stuttgart, într-o prestigioasă serie dedicată cercetărilor de istorie și cultură
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
precedența emigrației care a urmat revoluției de la 1848, cînd s-au publicat primele intervenții masive în presa occidentală și au apărut primele cărți ale românilor despre problemele lor, în același timp politice și culturale. În al doilea rînd, cercetarea autoarei berlineze își lărgește aria de cuprindere și de discuție - și în acest fel temelia analizelor ulterioare - prin descrierea și ierarhizarea implicită a instituțiilor care au însoțit și adesea sprijinit activitatea scriitorilor români din exil: revistele publicate de aceștia, asociațiile culturale importante
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
străzile sibiene. Sonoritățile ei s-au imprimat în percepția mea de când am fost dusă de tata la grădinița germană de pe strada Măcelarilor. Ce vedeam îmi aducea aminte de acel timp. Dar erau și aspecte care mă nedumereau în spectacolul străzilor berlineze, precum mulțimea uniformelor militare, a oamenilor care băteau pasul în cadență, la început părându-mi-se că fac parte dintr-o reprezentație teatrală desfășurată într-un spațiu cazon. Nu înțelegeam ce se întâmplă. La câteva zile după sosire am fost
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
în localul în care luam masa, la hotel, și i-au legitimat pe toți clienții. Se petrecea ceva neobișnuit, în contrast cu impresia de trăinicie pe care o emana Berlinul, cu marile case în care păreau să locuiască în tihnă și siguranță berlinezii. Apariția neașteptată a acelor organe de pază, cu totul inexplicabilă pentru noi, care străbătusem până atunci și alte capitale europene, ne punea semne de întrebare, fără a ne tulbura totuși prea mult. Am continuat să colindăm orașul vizitând uriașe magazine
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
a lungul râului Spree spre o magnifică așezare aflată într-o pădure la câțiva kilometri de Capitală, un loc excepțional de agrement, amenajat pentru recreerea populației iubitoare de natură. Am avut prilejul să petrecem câteva ore în mai multe locuințe berlineze somptuoase. Gazdele noastre mai mult făceau haz de controalele de pe străzi. Germanii încă se amuzau, fără a avea simțământul primejdiei care se apropia de ei. Bineînțeles că nici noi nu intuiam nimic din ce va urma și nici urmările grave
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
Scala”, am privit defilarea unor tineri care mărșăluia cadențat, cuprinzând tot spațiul larg al bulevardului. Brusc mi-a apărut înaintea ochilor imaginea acelor grupuri în uniforme pe care cândva le văzusem în Germania și a militarilor care năvăliseră în restaurantul berlinez unde prânzeam. Acelor imagini vechi le răspundea ca un ecou pășirea cadențată a tinerilor pe bulevardul bucureștean. Înghesuită între privitorii opriți la marginea trotuarului m-am uitat cu ochi mirați la tinerii plini de energie, care treceau în pas de
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
mult în captivitatea acelei molime, de care nu luasem act până atunci. M-am retras din mulțime cu un simțământ ciudat de teamă și de neînțelegere. Mi-am amintit și de acel singur fel de mâncare aprobat în gospodăriile cetățenilor berlinezi, constrânși la un regim de austeritate. De-abia astăzi, când consemnez aceste amintiri, îmi dau seama că am trăit tragice întâmplări din istoria Germaniei dusă la catastrofă, cu repercusiuni asupra întregii Europe. Era pentru noi un avertisment pe care atunci
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
Excursurile sale eseistice seduc - ca de fiecare dată - prin subtilitatea detectivistică și acribia suplă a demonstrațiilor, servite de un stil plin de vervă intelectuală, naturalețe și eleganță. Ca și în studiile despre „Eminescu la Berlin”, unde atmosfera urbană și muzeele berlineze erau recompuse cu migală erudită, traseele pariziene ale lui Cioran și vizitele sale din anii ’60 la galeria de paleontologie de la Muzeul din Paris sunt reconstruite imaginar cu empatie de ghid expert. Cu aceeași virtuozitate reconstitutivă sunt urmărite lecturile suspect
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
mai, de la ora 22, Gothic Night (cu Kaviros). ( I. B.) l Centrul Cultural German din Timișoara (str. A. Pacha nr. 2) propune sâmbătă, 17 mai, de la ora 10,30, un „Mic Dejun cu Literatură“, la care vor fi prezenți scriitorii berlinezi Tom Schulz și Florian Neuner. ( S. P.) l Sâmbătă, 17 mai, de la ora 19, la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiul Lugoj se va desfășura tradiționalul concurs anual de culturism. ( N. I.) l Duminică, 18 mai, de la ora 16, la
Agenda2003-20-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281020_a_282349]
-
gîndită în perspectiva pieței globalizate, ca un hamburgher, trebuie să fie aptă de ecranizare și să conțină un mare potențial ca marfă. Este ceea ce se numește în jargonul economic actual mainstreaming” - rezumă Sigrid Löffler, critic literar și directoare a revistei berlineze „Literaturen”. Frida în dispută Filmul Frida realizat de Julie Taymor, care a rulat cu succes și la noi, a stîrnit proteste atît din partea rudelor Fridei Kahlo, cît și ale lui Diego Rivera - scrie ziarul „Qué Pasa” din Santiago. Guadelupe Rivera
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
ce nu le scad din anvergură, ci îi situează, nuanțat, cât mai aproape de adevărata lor condiție, una complexă și tragică. Merită citit subcapitolul La Berlin, care, discutând contribuția cercetătoarei Ilina Gregori la exegeza eminesciană, face un act de dreptate perioadei berlineze a poetului național, socotită de unii critici a fi fost neroditoare. În schimb, noile date revelează fecunditatea acestor ani de intensă acumulare intelectuală, în varii domenii, și de recoltă poetică esențială. O privire proaspătă aruncă eseistul și asupra lui G.
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
Paulo, din Brazilia, Orchestra Filarmonică a Chinei, Filarmonica Regală din Liverpool. Se află în top trei orchestre din Rusia, șapte din Statele Unite, Orchestra Festivalelor din Budapesta, Orchestra Filarmonică Cehă; aceasta din urmă plasată pe ultima poziție dintre cele 20! Filarmonica berlineză figurează pe locul al 2-lea, iar cea de la Viena pe al 3-lea. Vă interesează care anume organism orchestral este plasat pe prima poziție? Ei bine, este vorba, desigur, de o orchestră europeană, de celebra Royal Concertgebouw din Amsterdam
Artiști români la Philadelphia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7833_a_9158]
-
semantica titlului original al trilogiei Orbitor, este descrisă funcția metaforică a "fluturelui" - simbol structurant și recurent și, din nou, Cărtărescu este comparat cu Proust, dar nu cu unul "de la bloc", ci dintr-o lume precum cea a "filmelor lui Kusturica". Berlinezul "Tagesspiegel" se fixează în titlul recenziei asupra simbolului entomologic al "copleșitorului" roman-fluture și plasează viziunea lui Cărtărescu în tradiția filozofico-religioasă și mistică a unui Cioran și Eliade mai degrabă decît în cea a suprarealismului. " Capodopera sa manieristă îl catapultează pe
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
mod ciudat diferite momente ale actului doi, precum și altă piesă aproape nelipsită din recitale, Pas de deux din Don Quijote, de Ludwig Mincus, în cunoscuta coregrafie de Marius Petipa, interptretată de astă dată de Iana Slenko și Marian Walter, de la Opera berlineză. Alte două partiuri celebre, pas de deux-uri din Corsarul și din Lacul lebedelor, au fost pietre de încercare cam grele pentru Alina Somova de la Baletul Kirov din Sankt Petersburg și pentu David Makhateli de la Royal Ballet din Londra. Această defilare
Un dar pentru iubitorii dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6722_a_8047]
-
este una "în sensul estetizării ei fără limite"? O estetizare are loc sau, dimpotrivă, o politizare, o ideologizare care s-au extins și asupra culturii și artelor, asupra mentalităților în ansamblul lor? E o diferență importantă între mișcarea pariziana sau berlineza din mai ^68 - net angajate politic - și mișcarea americană "flower-power", nici aceasta din urmă eliberată de implicații ori consecințe social-politice. Dacă vrem să facem din "estetizarea existenței" o caracteristică sigură a postmodernismului, trebuie s-o delimitam cît mai nuanțat cu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
să scriu poezii oribil de feminine,/ să fiu uncool și unsexy./ la 35 de ani ce se va scrie după elena vlădăreanu virgulă./ unde îmi este umorul. cum stau cu networkingul./ corespondez cu un jurnalist austriac/ cu un artist plastic berlinez/ cu un autor mexican de haikuuri care trăiește la praga/ - oare asta contează mai mult? -/ cu câțiva intelectuali albanezi/ dar asta chiar nu se pune./ de ce dorm atunci pe o ureche./ mă zbat suficient ca literatura mea să fie tradusă
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
21,80 lei); Paul Miron - Drumul străinătății (Ed. Cartea Românească, 13,50 lei); Ciprian Chirvasiu - Destine fără noi (Ed. Badea, 25 lei); François Parot, Marc Richelle - Introducere în psihologie: istorii și metode (Ed. Humanitas, 39 lei); Dumitru Cristian Amzăr - Jurnal berlinez (Ed. România Press, 16,35 lei); Jean-Baptiste Duroselle - Istoria relațiilor internaționale, vol. I-II (Ed. Științelor Sociale și Politice, 86,98 lei); Iordan Gheorghe Bărbulescu - Uniunea Europeană: de la economic la politic (Ed. Tritonic, 32,99 lei); Henri Gougoud - Cele șapte pene
Agenda2006-13-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284915_a_286244]