1,499 matches
-
bună ziua!" sau un "ce mai faci?"), atunci el preferă și pe cele negative (cum ar fi, de exemplu, un reproș, o observație) decât ca acestea să lipsească cu desăvârșire (Bouillerce, Rousseau, 2000). Preluând și dezvoltând concluziile lui A. Maslow, Eric Berne va utiliza în Introducere la lucrarea sa Games People Play (1981), termenul de stroke pentru a exprima nevoia de recunoaștere. Această trebuință exprimă nevoia oamenilor de o anumită cantitate de contacte cu ceilalți oameni pentru a supraviețui. Stroke-urile răspund strigătului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Tu+ (Eu sunt OK, Tu ești OK) "Aceasta este poziția "sănătoasă" (sau, în terapie, cea a "însănătoșirii"), cea mai potrivită pentru o viață decentă, poziția eroilor și a prinților, a eroinelor și a prințeselor autentici", precizează întemeietorul Analizei Tranzacționale, E. Berne (2006, p. 114). Poziția Eu+Tu+ este cea mai constructivă. Persoana este conștientă de propriile sale responsabilități, acționează în mod realist și cooperant. Ea are încredere în propriile capacități, trăiește sentimente de prietenie, de unitate, de forță, de acord cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
forță, de acord cu sine însuși și cu viața. Persoana cu această poziție fundamentală de viață tinde să-și actualizeze potențialul, vrea să trăiască profund la toate nivelele (senzații, emoții, idei, valori). Este corectă cu sine, activă și productivă. E. Berne (2006) precizează faptul că "Eu+Tu+ este fie poziția cu care persoana crește la începutul vieții, fie cea pe care trebuie s-o învețe cu trudă ulterior; ea poate fi obținută printr-un simplu act de voință" (p. 114). Eu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
începutul vieții, fie cea pe care trebuie s-o învețe cu trudă ulterior; ea poate fi obținută printr-un simplu act de voință" (p. 114). Eu+Tu (Eu sunt OK, Tu ești nonOK) Aceasta este poziția "datului la o parte" (Berne, 2006, p. 114). Sunt, în general, acei oameni care își disprețuiesc partenerul (de viață). Ei se identifică cu ceea ce este grandios, glorios. Caută, cu prioritate, originalitatea, ieșitul în față sau revanșa. Persoana caracterizată prin această poziție fundamentală de viață este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a ucigașului, iar în cel mai bun caz, a băgărețului, care consideră că e de datoria sa să-i ajute pe "ceilalți nonOK" în privința acelor lucruri cu care nu vor să fie ajutați ei înșiși. Dar, în principal, precizează E, Berne (2006) este poziția mediocrilor, iar din punct de vedere clinic este paranoidă" (p. 115). Eu-Tu+ (Eu sunt nonOK, Tu ești OK ) Este situația persoanei care stă în umbră și se complace. "Din punct de vedere psihologic, este poziția "depresivă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu ajutorul favorurilor de toate felurile, mari și mici, și să savureze acest lucru în mod răzbunător, aceasta fiind slaba satisfacție de a-l face pe celălalt să plătească cât mai mult cu putință pentru eticheta lui de OK", precizează E. Berne (2006, p. 115). Persoana cu această poziție fundamentală de viață caută înainte de orice, să fie iubită de ceilalți; ea se supune celorlalți și depinde de ei. Cultivă și exagerează sentimentul neputinței ei, suferința și faptul de a fi victimă. Persoana
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nimic decât să primescă un refuz. Ea are aversiune la schimbare, bea și mănâncă prea mut. Este incapabilă să fie fericită, este distantă și sinucigașă. Persoana cu această poziție fundamentală de viață este neproductivă, distructivă și autodistructivă. În privința lor, E. Berne (2006) precizează: "aceste poziții sunt universale în rândul întregii omeniri, fiindcă orice om suge la sânul mamei sau din sticlă și-și primește de acolo mesajul, ulterior întărit când învață să se poarte frumos, fie că se întâmplă în junglă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Analizei Tranzacționale. Majoritatea oamenilor au o poziție dominantă pe care uneori o pot părăsi în funcție de anumite situații, de persoanele implicate și de gradul de urgență. Dacă trecem, acum, de la pozițiile diadice Eu-Tu la cele triadice, vom avea următoarele combinații (Berne, 2006, pp. 119-120): Eu+Tu+Ei+ Este poziția democratică, de comunitate, a unei familii prietenoase, un fel ideal pentru atingerea căruia mulți oameni consideră că merită luptat, poziție concretizată în afirmația "Noi iubim pe toată lumea". Eu+Tu+Ei Este potrivit lui
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2006, pp. 119-120): Eu+Tu+Ei+ Este poziția democratică, de comunitate, a unei familii prietenoase, un fel ideal pentru atingerea căruia mulți oameni consideră că merită luptat, poziție concretizată în afirmația "Noi iubim pe toată lumea". Eu+Tu+Ei Este potrivit lui Berne (2006) poziția plină de prejudecăți, snoabă sau de tip bandă, a demagogului, concretizată în întrebarea " Cine are nevoie de ei?". Eu+Tu-Ei+ Este poziția agitatorului sau a nemulțumitului și, uneori, a misionarilor de diferite tipuri. "Voi, cei de aici, nu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
misionarilor de diferite tipuri. "Voi, cei de aici, nu sunteți buni de nimic, în comparație cu ceilalți de acolo". Eu+Tu-Ei Este poziția ce-l caracterizează pe criticul solitar, moralist și intolerant. Este "poziția arogantă în stare pură", cum o numește E. Berne (2006, p. 119). "Toată lumea trebuie să se încline în fața mea și să-mi semene pe cât îmi pot semăna niște oameni inferiori". Eu-Tu+Ei+ Este poziția sfântului sau a masochistului care se pedepsește singur, "poziția melancolică în stare pură" (ibidem
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Editura Humanitas. Baumgart, H. (2008), Forme ale geloziei. Experiențe și încercări de soluționare în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007), Gestionarea conflictelor în organizații, Iași, Editura Polirom. Bennett Goleman, T. (2002), Alchimia emoțională, București, Editura Curtea Veche. Berne, E. (2006), Ce spui după "Bună ziua"? Psihologia destinului uman, București, Editura Trei. Berne, E. (1981), Gamea People Play. The Psychology of Human Relationship, Londra, Penguin Books. Boncu, Șt. (2006), Negocierea și medierea. Perspective psihologice, Iași, Institutul European. Boncu, Șt. (2005
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în triunghiul relațional, București, Editura Trei. Bell, A.H. (2007), Gestionarea conflictelor în organizații, Iași, Editura Polirom. Bennett Goleman, T. (2002), Alchimia emoțională, București, Editura Curtea Veche. Berne, E. (2006), Ce spui după "Bună ziua"? Psihologia destinului uman, București, Editura Trei. Berne, E. (1981), Gamea People Play. The Psychology of Human Relationship, Londra, Penguin Books. Boncu, Șt. (2006), Negocierea și medierea. Perspective psihologice, Iași, Institutul European. Boncu, Șt. (2005), Relații interpersonale, Iași, Institutul European Boncu, Șt. (2002), Psihologia influenței sociale, Iași, Editura
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Psychotherapy for children and adolescents. Current progress and future research directions", American Psychologist, vol. 48, nr. 6, pp. 644-657. KAZDIN A.E. (1995). Conduct Disorders in Childhood and Adolescence, Sage, Thousand Oaks Canada. KILLIAS M. (1991). Précis de criminologie, Staempfli, Berna. KIM Y.S., KOH Y.-J., LEVENTHAL B. (2005). "School Bullying and Suicidal Risk in Korean Middle-School Students", Pediatrics, vol. 115, nr. 2, februarie 2005, pp. 357-363. KMITTA D., CHAPELL C., BROWN J., WILEY P. (2000). "Does it work? Shared
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
țigară, decât prin preajma stadionului, unde cred eu au fost și alte naționalități decât elvețieni sau austrieci. Am ținut să vă relatez cadrul general pentru că aici e un bun punct de observație. Mă aflu la câteva zeci bune de km de Berna și la și mai mulți km departe de Zurich, întrucât în perioada asta nu se găsesc locuri de cazare. Am reușit să pătrundem acolo unde nici nu visam. Trebuie să știți că la cantonamentul echipei naționale accesul persoanelor străine este
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ma șini la scară, toată lumea are posibilități de a trăi cât mai bine. Orașele sunt arareori aglomerate, doar în partea sudică, spre Italia, la Geneva, 318 am văzut aglomerație mai mare și ceva mai multă tinerețe. în rest, Zurich-ul, Berna, Lugano, Lucerna, toate acestea sunt orașe care depind de o populație cu mijloace de trai destul de evoluate, în sensul că sunt funcționari sau oameni care trăiesc prin munca la birou. Elveția este o țară cu relief muntos, după cum se știe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de slab joacă; și olandezii ne-au lasat să jucăm, numai că ai noștri au pasat prost, au gândit prost, au fost timorați. 319 A fost un spectacol și după meci. De exemplu, toate masinile acestea care au venit în Berna au fost parcate pe un câmp cam cât este la Vaslui de la Interex până dincolo de Podul Hușului. Un câmp imens, cam 1/3 km cel puțin, pe iarbă direct, amenajat corespunzător. Oricum, impresionantă organizarea din aceste puncte de vedere. Mi-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
numeroase lacuri, n-am văzut pescuindu-se și nici multe ambarcațiuni. Garajele pentru bărci, inclusiv suspendate, sunt numeroase. transportul cu vaporul e obișnuință ! Dar nu al localnicilor pentru că aceștia asigură serviciile. Deci TURISMUL este principala sursă de venituri. la Zurich, Berna, Laussanne 330 etc. circulă mai ales străinii și aceia persoane în vârstă. Mai animată mi s-a părut Geneva, în preajma lacului simțindu-se spiritul latin și animația balcanică. Aici am întâlnit și români care nu veniseră la Campionatul european de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
animația balcanică. Aici am întâlnit și români care nu veniseră la Campionatul european de fotbal (în Italia, la Milano, vorba românească este o obișnuință pe stradă). Relieful muntos e perfect valorificat. Observ că spectacolul oferit de români la Zurich și Berna a fost surprinzător: grupuri-grupuri, fără apucături golănești, euforici și "patriotici" au tulburat liniștea adâncă a orașelor locuitorii privind amuzați coloanele în deplasare. Unică a fost însă revărsarea de portocaliu olandez pe zeci de km, în cântec și încurajări ale echipei
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
crede că fiind femeie ești mai apreciată de ceilalți dacă te dai cu ultimul Chanel decât cu „Fraîcheur Marine” de la Routier. Ei bine, acest lucru nu este evident, totul depinde de contextul social. Într-adevăr, doi cercetători de la universitatea din Berna, Elveția, au demonstrat că femeile au uneori interesul de a se da cu un parfum bărbătesc, în special atunci când aplică pentru un post de... manager. 116 indivizi au fost recrutați pentru a participa la acest experiment ca asistenți ai recruiterului
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Res. Studii de istorie culturală, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007, pp. 319-343. Miroiu, Adrian (coord.), Învățământul românesc astăzi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași, 1998. Moniot, Henri (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/NewYork, 1984. Murgescu, Mirela-Luminița, Figura regelui Carol I în manualele școlare românești, în "Revista istorică", tom X, nr. 5-6, 1999, pp. 533-541. Idem, L'enseignement de l'histoire dans les écoles roumaines (1831-1944), în "Histoire de l'éducation", mai 2000
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
A'92, Iași, 1999, p. 18). Lucrările au fost publicate în același an cu primul volum coordonat de Pierre Nora, în seria Les Lieux de Mémoire vezi Henri Moniot (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/New York, 1984 ceea ce sugerează existența mai multor cercetări autonome pe această temă. 39 "Media memoriei ce ne ajută să construim și să transmitem cunoașterea și sentimentele noastre relative la trecut se bazează pe diferite combinații de elemente discursive, vizuale și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
științelor umaniste, ea pornește de la o reflecție ușor accesibilă și care, pornind, a fost făcută de numeroși autori în toate epocile. Problema respectivă devine criteriul central în cartea danezului J-A. Olsen, L'Esprit du roman. Œuvre, fiction et récit, Berne, Peter Lang, 2004. 64 Fictivitatea narațiunii este o componentă foarte importantă a ficționalității, alături de fictivitatea întâmplării, așa cum precizează și G. Genette (vezi G. Genette, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, traducere și prefață de Ion Pop, Univers, București, 1994, p.
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Special de Informații prezenta următoarea structură(vezi Anexele 11, 12 și 13): Secția I Informații Externe era compusă din: Biroul (Frontul) 1 Informații Vest, având Centre teritoriale la Timișoara, Arad, Beiuș, Brașov și Teiuș, la care se adăuga rezidența de la Berna. Această secție mai cuprindea două sectoare sau centre: - un Sector de Studii - Sinteze și - un Sector de Informații - Căutare; Biroul (Frontul) 2 Informații Sud avea în compunere: Sectoarele Studii și Căutare, Centrele teritoriale Giurgiu, Turnu Severin și Oravița și rezidențele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și din cele stăine. Pentru moment, ne referim, în mod special, la contactele secrete vizând semnarea armistițiului României antonesciene cu reprezentanții Națiunilor Unite, angajate progresiv în 1943-1944 de trimișii Mareșalului cu delegații S.U.A., Marii Britanii și U.R.S.S., la Cairo, Lisabona, Berna, Madrid, Ankara și Stockholm. De la aceste negocieri nu au absentat, prin forța lucrurilor, reprezentanții declarați ori bănuiți ai grupărilor politice opoziționiste (în speță, P.N.Ț. și P.N.L.), participanți la complot. Prezența lor a avut o dublă semnificație. În primul rând
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
naționalliberal care, spre 1848, a animat intelligentsia în Germania, Austria și Elveția. Asemănător partidelor liberale sau radicale din Europa, PRD din Elveția oferă o bază electorală mai întinsă, mai diversificată și mai importantă. Zonele sale puternice Mitteland, cantoanele din Zürich, Berna, Basel și Vaud corespund destul de bine centrului dezvoltat al Confederației. Moștenitor al unei lungi tradiții, FPÖ austriac îi seamănă, dar, în plus, dă dovadă de o orientare pangermanică pe care radicalismul elvețian nu a cunoscut-o. Partidul Independenței din Islanda
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]