797 matches
-
luă, idiotul!... -Idiot periculos, că o vorbă spune: nu subestima prostul că nu știi la ce-l poate duce mintea. Ia uită-te, poate-l cunoști pe cel care-l însoțește? Stau la poartă!... Ce-o mai pune la cale, bezmeticul? - Habar nu am cine e, văd că ți-a înfășurat fața cu un fular, iar după haine... n-am cum să-mi dau seama cine poate fi. După o mică pauză revine: ascultă la mine, Năică e o curcă bearcă
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
din Doamnele în roz. - Lasă-le dragă în pace! Să se iubească amândouă fierbinte și conjuncțional: ca două stele spermatice, pulsând osmotic. Și să-și împartă lumina cum vor ele, astral: din două în două și din doi în doi, bezmetic! Și să sară pe Lună și de pe Lună mai departe pe alte stele, pe unde vor, că știu ele ce fac. Interveni Negresa-blondă. S-a săturat și ea, săraca, să tot stea degeaba ca fată mare la poartă, între viață
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
tumbele lui, mai se ciocnea de o planetă, ba se urca în Carul Mare să zboare cu el și acesta nici chip să se urnească de pe bolta cerească sau uita să ia coșulețul cu praf de stele și-l căuta bezmetic prin toate zodiile...Râdeau toți de el, până și Vornicul Asteroid scăpă un hohot de râs de se cutremurară toate inelele galactice. Ba, și nebuloasele râdeau una de alta când strănutau de la praful de stele. Împăratul Meteor privea din palatul
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
nevoia să trăiesc. Și trăiesc fiindcă scriu. CUVÂNTUL CARE RÂDE Neinspirat fiind ... .. Ca să încep cu aceste două cuvinte următorul meu text, nu vă pot arăta dar, a trebuit să execut numeroase tăieturi a unor cuvinte banale și fără zvâc. Mergeam bezmetic cu pixul pe hârtie și urmăream o muscă urmărită de un muscoi, doar-doar îmi vine musca ... ăăă ... muza la picioare. Asta s-a și întâmplat. A venit la picioare. Dar eu scriu cu mâna, așa că ... Neinspirat fiind, mi-am luat
CUVÂNTUL CARE RÂDE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342138_a_343467]
-
în care inefabilul, inexorabilul se va produce, ca o sentință divină, irevocavilă și fără drept la recurs. „zilele ascund//la pieptul rănit//cununa de spini//a mai trecut o noapte//de atâta alb//îngerii urcă la cer”. Într-o lume bezmetică care simte zvonul de apocalipsă, îngerii trebuie să urce, iar noi vom coborî în dedesubturi, de unde vom da ori primi un telefon cu „număr de interior”, - cum spunea regretatul Adrian Păunescu. Poeta abordează responsabil, marile probleme ontologice la care nu
PROF. VASILE POPOVICI, MEMBRU LSR – FILIALA IAŞI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341959_a_343288]
-
tufiș ? țipă speriat băiatul. -Tu ești, nătărăule ! Nu mai vorbește nimeni ! îi sâsâi șarpele fricii în urechi. Tot întunericul din jur tăcea.Și, nesuferitul de șarpe îi devora toate gândurile. Acum, nu mai știa care este stânga și care dreapta. Bezmetic, începu să alerge și să strige ca un disperat : ajutooor ! ajutoor ! Niciun semn de la nepăsătorul Ecou sau de la uriașele umbre albe care se înngreau tot mai mult. Mai grav, acestea luau forme hidoase cu urechi și nasuri enorme, cu guri
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
tufiș ? țipă speriat băiatul. -Tu ești, nătărăule ! Nu mai vorbește nimeni ! îi sâsâi șarpele fricii în urechi. Tot întunericul din jur tăcea.Și, nesuferitul de șarpe îi devora toate gândurile. Acum, nu mai știa care este stânga și care dreapta. Bezmetic, începu să alerge și să strige ca un disperat : ajutooor ! ajutoor ! Niciun semn de la nepăsătorul Ecou sau de la uriașele umbre albe care se înngreau tot mai mult. Mai grav, acestea luau forme hidoase cu urechi și nasuri enorme, cu guri
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
ajute pe Ghera Bojincă, un camarad, bănățean cumsecade - care se afla într-un tranșeu, cu picioarele retezate. Scena e deosebit de dură. Scene și imagini cutremurătoare ne duc iarăși pe cîmpul de luptă, printre trupuri sfârtecate, obuze, branduri, tancuri, soldați alergând bezmetic și mult sânge. Un adevărat infern. Invocația care dă titlul prozei este din gura acestui personaj rănit, care spune : — Țucu-ți gura ta Martine, nu mă lăsa ! Nu mă lăsa cu ăștia! Vino și tu cu mine! Nu mă lăsa! Raportarea
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
din greu. Soarele se îndrepta spre asfințit. Dacă nu se va întoarce până la apusul soarelui în tabăra unde-l aștepta voievodul, va pierde tot ce câștigase în ziua aceea cu atâta trudă. O mare neliniște îl cuprinsese. Se rătăci. Alerga bezmetic. Spaima îl storcea și de ultima fărâmă de vlagă din trupul său. Simți că i se întunecă mintea, că nu mai e în stare să alerge. Nici nu știa încotro să alerge. Căzu în genunchi. Acum recunoscu că greșise. A
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
ca un băț învelit în haine, cocârjat, frânt de la mijloc, înfășurat cu un brâu de cânepă peste care avea chimirul din piele, probabil că fără el i-ar fi căzut trupul în iarbă și picioarele ar fi început să umble bezmetice, nea Tache se ținea cu o mână de cotigă și cu cealaltă încerca să taie iarbă cu o coasă scurtă... M-a auzit și s-a întors cu tot trupul, parcă era sudat de sus până jos, m-a privit
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
e cuprinsă, pare-se, toată civilizația occidentală. Ceea ce suntem în stare să opunem astăzi radicalismului islamist, care este, atenție, o ideologie religioasă, nu o religie, este radicalismul isteric al ideologiei politicii corecte. De bombardamentul cu mesajele ideologice ale unei îndrăgosteli bezmetice de orice rău cu care ne confruntăm nu scapă nimeni. Vaticanul însuși, sub conducerea laxistă a unui papă care nu și-a putut depăși complexele provinciale, pare să nu facă față momentului. Cancelariile occidentale cu atât mai puțin. Tot ce
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
tale fără să știi cînd îi voi sparge pereții. ANOTIMPURI PIERDUTE Anotimpuri pierdute se dezlănțuie în vifornițe liniștite și înalță ramuri de sînge ce curg ca iedera-albă, sălbatecă, unde nimic nu mai amintește urma din umbra anotimpului de uitare. ANOTIMPURI BEZMETICE Anotimpuri bezmetice prinse în jocul ielelor dănțuiesc pretutindeni și vor să mă-nhațe din casa luminii. ANOTIMP ÎNCĂTUȘAT Vine anotimpul încătușării ce-și zornăie zalele pe tîmplele mele; îmi scutură pămîntul de stele acoperindu-mi lumina de unde țîșnesc cu strigăt
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
să știi cînd îi voi sparge pereții. ANOTIMPURI PIERDUTE Anotimpuri pierdute se dezlănțuie în vifornițe liniștite și înalță ramuri de sînge ce curg ca iedera-albă, sălbatecă, unde nimic nu mai amintește urma din umbra anotimpului de uitare. ANOTIMPURI BEZMETICE Anotimpuri bezmetice prinse în jocul ielelor dănțuiesc pretutindeni și vor să mă-nhațe din casa luminii. ANOTIMP ÎNCĂTUȘAT Vine anotimpul încătușării ce-și zornăie zalele pe tîmplele mele; îmi scutură pămîntul de stele acoperindu-mi lumina de unde țîșnesc cu strigăt înalt în
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
o specie nouă. Face parte dintr-o veche și respectată familie de evrei din Timișoara, oameni care s-au implicat în toate domeniile culturii în această metropolă cosmopolită. L-am remarcat încă din prima zi de școală, când toți alergau bezmetici pe scări, să-și caute sala de clasă. El avea în mână schița sălilor (aș zice un fel de copie după planul de evacuare în caz de incendiu) și mergea tacticos, pe lângă perete. Pe acolo merg și eu, de 20
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
aia de la școală și s-a pitit, nu vrea să te vadă, zice că îi e rușine de tine. Tobit însă nu asculta, îi da înainte cu poveștile lui. Cu Ghorghe-al tău, Lino, m-am întâlnit prin Krasnodarsk, plecase ca bezmeticul singur, vânduse calul și pușca pe un cârnat și o bucată de pâine și o luase raza peste câmp, pusese mantaua-n cap și plecase, se despărțise de noi. Așa e, ne-a povestit și nouă, zisese altă femeie, că
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342727_a_344056]
-
s-a asumat ca merit vital și esențial în acel secol al „abisurilor” și „culmilor” filosofice din aria Occidentului în care plana o epocă cu aggiornări de tot felul, cu sincretisme țepoase și încețoșate, cu confuzii spirituale în plină derivă bezmetică, sesizând astfel exigențele concrete ale Ortodoxiei creștine-imperativul mistic, dogmatic, înțelept, liber și constructiv de-a lungul secolelor, în orice nație, în orice epocă, dar mai ales în cultura și spiritualitatea dacoromână. Nu valorizarea „umanismului” în sens pozitiv îl preocupa, ca
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Acasa > Poezie > Credinta > UMBLĂ ROMÂNII Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1598 din 17 mai 2015 Toate Articolele Autorului umblă românii bezmetici prin europa cautând un loc unde sa muncească o casă unde sa voteze de vechii ciocoi și aștia noi sperând odată si odată să scape mulți vor un neamț să trăim și noi nemțeste în românia pe la colțuri însă toți
UMBLĂ ROMÂNII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343365_a_344694]
-
Articolele Autorului Nimicul - " un spațiu gol... lipsit de orice înăuntru! " Ascult muzică sferelor și mă cufund în tăcere! Mângâi corzile liniștii din sufletul meu, Dar calmul este zdruncinat mișelește De jalnică tânguial 'a ego ului Ce'mi dă târcoale strigând bezmetic la mine: " Sunt aici " Ce faci... ești chioara?" - Ba te văd. Și mă enervezi... Ți am spus să dispari! Dar tu nu... mă sâcâi cu toate nemulțumirile tale! Vreau să pleci ori poți rămâne; mi 'e tot una...dar ține
UN SPAŢIU GOL... LIPSIT DE ORICE ÎNĂUNTRU de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343344_a_344673]
-
iunie 2015. Nimicul - " un spatiu gol... lipsit de orice înăuntru! Ascult muzica sferelor și mă cufund în tăcere! Mângâi corzile linistii din sufletul meu, Dar calmul este zdruncinat mișelește De jalnica tânguial 'a ego ului Ce'mi dă târcoale strigând bezmetic la mine: Sunt aici " Ce faci... ești chioară?" - Ba te văd. Și mă enervezi... Ți am spus să dispari! Dar tu nu... mă sâcâi cu toate nemultumirile tale! Vreau să pleci ori poti rămâne; mi 'e tot una...dar tine
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
stelară... Citește mai mult Nimicul - " un spatiu gol... lipsit de orice înăuntru! "Ascult muzica sferelor și mă cufund în tăcere!Mângâi corzile linistii din sufletul meu,Dar calmul este zdruncinat mișeleșteDe jalnica tânguial 'a ego uluiCe'mi dă târcoale strigând bezmetic la mine:" Sunt aici " Ce faci... ești chioară?"- Ba te văd. Și mă enervezi... Ți am spus să dispari! Dar tu nu... mă sâcâi cu toate nemultumirile tale!Vreau să pleci ori poti rămâne;mi 'e tot una...dar tine
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
al nisipurilor mângâiate de vânt, o doină a valurilor scăldate în lună, o melodie a astrelor orbitând în liniștea infinitului, o atât de zgomotoasă liniște, încât poți auzi planetele ciocnindu-se eteric unele de altele, precum atomii în dansul lor bezmetic prin celule. Se aude o muzică în mine ce vine de dincolo de mine și mă pătrunde până dincolo de eu, astfel încât ne contopim într-un dans al nonexistenței, nemaiștiind care e una, care e alta... Și n-o pot reda în
O MUZICĂ A SFERELOR de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343163_a_344492]
-
portative cu chei eu când vreau să iubesc iubesc staccato închid porțile sărutului iau loc la masa tăcerii te fluier și îți strig nu mă iubi/nu mă urî /nu mă tace rupe doar genele nopții ciorapii din plasă stele bezmetice ți-e foame de-o iubire vorace cu mantia nopții shakesperiene închide-mi gura/roșie stea / nu mă lăsa să mor la o margine de imperiu dansând cu lupii cuvintelor pe simplă prea dulce singurătatea mea Referință Bibliografică: Între oglinzi
ÎNTRE OGLINZI PARALELE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340156_a_341485]
-
în susținerea invențiilor combinatorii. Oamenii de știință, imparțiali, susțin pe la colțurile științei că, pe pământ a apărut mai întâi femeia ! Ea a fost cea care mai târziu a născut bărbatul, după ce și-a încrucișat simțurile cu un atom ce rătăcea bezmetic prin univers. Se ține totul secret deoarece , după ce a fost procreeat, bărbatul i-a furat toate puterile în afară de cea a nașterii viu. Mândria și prejudecățile lui îl obligă să nu-și recunoască sursa universală . Știe însă că după ce a văzut
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
în: Ediția nr. 1751 din 17 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Locuiești demult Locuiești demult doar într-o octavă. Diezi și becari prin bemoli încearcă să azvârle în una și mai gravă șubreda-ți barcă. Locuiești demult într-un gând bezmetic care ar dori mângâiat să fie spre a deveni dintr-un simplu petic tapiserie. Locuiești demult într-un ou de piatră din care să ieși nu e cu putință cât timp din albuș javre rele-îți latră orice dorință. Locuiești demult
LOCUIEŞTI DEMULT LA CAPÃT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378348_a_379677]
-
Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ne-am despărțit sătui, după ce am adunat și ultimele rămășițe ale amintirilor noastre, cum ai aduna firimiturile la masă. Scăpată pentru totdeauna, iubirea noastră zboară bezmetică ca o pasăre fără ochi. Uite-o cum zboară flămândă și noi sătui, așezați pe-o buză de prăpastie care ne rupe pământul. Referință Bibliografică: Despărțire / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1952, Anul VI, 05 mai 2016
DESPĂRŢIRE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378837_a_380166]