800 matches
-
ele! Au, așa, un mecanism interior care le semnalează cu precizie momentul culcării, precum și cel al trezirii. Dar de când cu AVICOLA, cu halele astea mari și luminate "à giorno", li s-a stricat și lor sistemul genetic natural și umblă bezmetice și împiedicate de colo-colo, scăpând ouăle pe unde se nimerește și moțăind de-an-picioarelea precum gâștele ajunse în stare avansată de euforie, după ce-au introdus în stomacul lor un polonic de dude coapte, intrând în comă alcoolică. Vai și-amar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
celelalte anotimpuri. Nici hoții nu se mai văd pe acolo, pentru că nici nu au ce fura, nici nu se pot ascunde pe terenul atât de deschis vântului și fără nici o ascunzătoare. Foarte rar, mai izbucnește, fugind grăbit, câte un iepure bezmetic. * Nici o întrebuințare nu poate fi dată acestui pământ sterp. Și luna, noaptea, este acolo, mai săracă; numai la poezie nu se mai gândește, pe acolo, luna, care acoperă câmpul cu un văl prăfuit, murdar ca un perete văruit și soios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și culorilor comprimate în sămânța încă nerodită... Ici, colo, câte un petec vegetal, verdeață rahitică. Aproape nici un semn al primăverii; doar câțiva toporași pirpirii, răsăriți anapoda, între două pompe de benzină. Trecem pe lângă oameni puțini, cenușii, alcoolizați matinal, pe lângă grupuri bezmetice de copii în drum spre o școală care se va prăbușit astă-noapte, într-o auto-demolare sinucigașă. Niște femei cu sape pe umeri calcă apăsat, metodic, răbdător, să ajungă nu știu unde, poate în U.E. Ne întretăiem cu fulgerul unui Inter City grăbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și aud. Mașina aleargă monoton dar spornic; am timp să meditez la câte nu-mi plac; plonjat în meditație socio-antropologică. Într-un loc încetinim ca să evităm un accident. Doi țigani, îmbrăcați în pijamale nou-nouțe, aleargă după o iapă care fuge bezmetică după un mânz nărăvaș. Animalele, murdare și jupite până la os, sunt prinse și biciuite cu sete, până la sânge, după care cel mai bătrân dintre gospodari își spală cu apă dintr-un șanț pantalonii pijamalei stropite de sânge. Romii în cauză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care se apucase de scuturat hainele la ordinul său criminal. Peste câteva zile, constatând că fosforescența cadranului pare mai slabă, am hotărât că Dumnezeu are nevoie de ajutor. Mi-a trecut prin cap că sunt dator să-l ajut. * Umblam, bezmetic, de unul singur, toată ziua pe plaja foarte puțin populată de la Bugaz. Căscam gura cu nesaț la sosirea și plecarea vapoarelor, două-trei pe zi, din potrul mic un fel de jucărie a porturilor în localitatea Carolina. Singurătatea, imensa întindere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
transformat peisajul într-o imagine suprarealistă, interesantă, care ar putea inspira un artist; dar pe aici nu trece nici un artist suprarealist. Numai vântul, viguros și tăios iarna, când spulberă zăpada, leneș în celelalte anotimpuri... Foarte rar, câte un iepure, fugind bezmetic. Nici o destinație nu se poate da acestui pământ al nimănui. In alte timpuri, poate în evul mediu, acolo ar fi fost un câmp al leproșilor alungați din lume. Acolo și-ar fi făcut un lăcaș al lor, purtându-și clopotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Am luat-o cu nespusă sfială în mâini și am dus-o la piept, în dreptul inimii, mângâind-o febril pe căpșor. Mi-a răspuns cu un tremur imperceptibil al membrelor, ca și cum ar fi consimțit. Am legănat-o și am plâns bezmetic. Ca un prost. Nimicire Tulburat și deconcertat: așa mă aflu în fața scrisorii ei, a mesajului ei obscur. După atâția ani de viață în comun, nouă ani în care m-am pregătit să înfrunt probele inițiatice, m-a abandonat așa, lăsându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
capabil, Urmuz a urmat Dreptul, a intrat apoi În magistratură, ajungând până la gradul de președinte de tribunal și cu serviciul la Casație. Dar inveteratele lui apucături Încă boeme nu se Împăcau cu o asemenea situație În magistratură. Îl zăream umblând bezmetic noaptea pe străzi, așteptând prin ganguri după, slăbi ciunea lui!, servitoare și, din obișnuința chilipirurilor sau expe dientelor din prima noastră tinerețe comună, nu-i intra În cap că ne-a venit acum și nouă vremea să ne plătim intrarea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rău, spaima vardiștilor când veneau să-și ia leafa lor de 60 de lei pe lună, [cel] de la care tatăl meu cum părase o vilișoară la Colentina, pierdută În dezastrul ce [va] urma după moartea mamei mele. Iar victima acestor bezmetici de băieți era o cucoană văduvă căreia Îi plăcea această plevușcă de tineri, amatori la o anumită vârstă de băbuște cu carnea fezandată, și pe care Îi atrăgea În casa ei fie cu ceva gologani de tutun, fie cântându-le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu tine. Ai fost iubirea vieții mele. Iartă-mă și adio pentru totdeauna. LEON” Carlina împături scrisoarea la loc și meditând la surprizele vieții își spuse: „Da, Leon. Te voi ierta pentru toate. Adio pentru totdeauna!” G. Suferințele escapadei Norii bezmetici și grei, de culoare cenușie traversau amenințător cerul, neștiind încotro să se îndrepte. Brațele cerului păreau că stăpânesc tot Pământul. Nici nu puteai ști dacă în acel moment mai exista Dumnezeu. Era trecut de miezul nopții, era aproape de apariția zorilor
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Să-ți fie milă, aiștea, n-au mamă, n-au tată... nimeni nu-i plânge... Și tinerel mai e, Doamne!... Vai de el! Te pomeni c-o fi chiar vreun pui de românaș turcit de haraciu' sângelui... Tăcere... Fulguiește... Calul bezmetic trece înapoi, tot nechezând, tot căutându-și stăpânul... Gheorghe dârdâie, clănțăne mărunt-mărunt: S-o hi rupt ceva în mine... Mă ia cu tremuriciu, bade Toadere... Cum nu te-o lua, că doar suntem în "geru' Bobotezii", deși s-o moinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că nu putem fi înfrânți: izbânda a noastră era! Cum o înturnat soarta bătăliei Domnul Ștefan... De nu era Domnul Ștefan, nu știu zău, mușcam noi pământul! Și mândrii ieniceri ai Împărăției, nămoliți până-n albul ochilor, orbecăiau prin neguri ca bezmeticii, mocirliți în sânge, blestemând, horcăind. "Allah! Allah!" mai apucau să bolborosească cu ultima lor suflare scuipând noroi și sânge! Au mușcat țărâna Moldovei să-i țină minte gustul și-n Raiul lui Allah! Și Soliman Hadâmbul, cu rămășițele falnicei armii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu s-a schimbat. E din Biblie Cartea Sfântă -, "Cântarea cântărilor"... Ce-ți spuneam: "Dragostea-i de la Dumnezeu". El a binecuvântat dragostea din care se zămislește viața. Mama este Creația. Ce-ar fi Pământul, fără dragoste? Un astru mort, rătăcitor bezmetic în hăul unui Cosmos absurd. Dragostea e singura certitudine. Și moartea, spune el mai încet. Maria tace un timp, apoi, domol, încetișor: Poate... poate ai dreptate unchiule. Dar nu știu dacă și el... nu știu... Începe tu, spune el fericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pironiți în gol, arși de pleoapele uscate ce nici lacrimi n-au. Genunchii i se moaie, îngenunchează la icoană. Ce să fac? șoptește ea cutremurată. Sfântă Fecioară, ajută-mă!! hohotește ea. Obloanele zgâlțâite de vânt gem din balamale, se izbesc bezmetic de perete. 4 "Atletul lui Hristos" Domniță Voichiță! Aceasta trebuiește să-ți fie calea, presărată cu flori, către slavă... declară, înfocat, frumosul principe Alexandru, sprijinit de fântâna din mijlocul curții, jucându-se cu un fir de margaretă. Voichița e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frumoase, ele sunt rele-foc! Dansează goale înveșmântate în raze de lună...De le vede vreun flăcău, îl smintesc de rămâne năuc pe viață... Ce spui?... se foarte minunează Ștefan. Da!... Din clipa aceea nu mai poate trăi fără ele, aleargă bezmetic ziua și noaptea, le caută, le strigă, le cheamă... Și ielele fac dragoste cu el, până-i iau suflarea... Brrr! E primejdie mare! se înfioară Ștefan teribil de spăimântat. Da!... Cel ce-a văzut ielele" n-are leac nici cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie mare... Își șterge obrajii uzi de lacrimi... Cade în genunchi spre nevăzutul altar, ridică ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu-i vede. Maricica nu mai așteaptă, îl prinde de mânuță, îi dă cu îndemânare jos pantalonașii și-i trage pe fundul gol câteva vărguțe, neluând în seamă nici strigătele de durere, nici lacrimile ce curgeau în șuvoi din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prin bordeluri. Eu aș fi dorit să rămân cu K., să mergem să ne plimbăm noaptea pe aleile parcului, să ne strângem în brațe - n-am îndrăznit să-i propun să rămână cu mine. Singur, pe drum spre casă, plângeam bezmetic. Ca elev la Liceul „Dr. C. Angelescu“, străluceam nu altfel decât la Aiud, din aceleași motive, profitând de calitatea de premiant al clasei. Profesori de română mi-au fost, pe rând, Octavian Șireagu (poet) și Traian Marcu (publicist). Primul cred
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial). l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și sară; însera; țară; samăn, samă, semănător, sămânță, semi, secară, secure, searbăd, sarbăd. o). a susține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
comune ale liricii - natura ca mediu al regenerării și tonificării sufletești, năzuința spre săvârșirea binelui, spre lumină și spre înălțimi etc. Cu timpul, poetul devine mai puțin optimist, are sentimentul zădărniciei luptei sale, al imposibilității de a salva „gloata bolnavă, bezmetică și oarbă”, își percepe propria viață ca fiind „crudă și pustie, rătăcită în desișuri de mulțime”, se simte tot mai blazat, mai descurajat. În versuri a realizat și câteva traduceri din literatura rusă - Pușkin, Lermontov, A.A. Fet ș.a. Proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
li se poate părea Înecat Într-un trecut prăfuit și istoric. (Am mai povestit cum tatăl meu, elev la liceul minorit din Oradea Mare, a năvălit pe stradă, auzind pașii soldaților români ce dezrobeau și ocupau Ardealul, În 1918, și, bezmetic, a Îmbrățișat cizma unui ofițer român călare!...Ă Da, În acest fel Înțeleg eu „naționalismul românesc”: legat de ideea de demnitate și nimeni și nimic nu ne poate lua, confisca, deposeda de acest sentiment de a aparține unei națiuni care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
fost cea pe care ar fi avut-o un bun profesor universitar român între cele două războaie. În anumite privințe mai bună, în altele mai slabă, dar aproximativ echivalentă.) Tragicomic în toată povestea asta e că a trebuit să fug bezmetic la "capătul pământului" spre a obține acel nivel de normalitate pe care la 1920 sau 1930 îl aveau firesc echivalenții mei în țara natală, fără atâta agitație! Unu-l din marile mele eșecuri a fost, am mai spus asta în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a ieși din sine, de dragul unei idei, al unui proiect grandios, al unui om. Te realizezi slujind. O familie, o întreprindere, o utopie. Sau opera proprie, ipostaziată în monument exterior, care îți va supraviețui. Pendulezi între eroism (civic) și activism bezmetic. Între zel constructiv și agitație dizolvantă. Mereu în serviciul celuilalt, riști, adesea, să-ți pierzi chipul. Dacă stau să mă gândesc bine, mai sunt încă sute de tipuri și de combinații de tipuri. În fond, tot atâtea câți oameni există
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
rău decât vinul alb, untura e când bună, când rea, fructele - când bune, când periculoase, lactatele - când paradiziace, când riscante, uleiul de măsline - când bun (pentru greci și italieni), când rău (pentru continen talii nemediteraneeni). Teoriile mi se par la fel de bezmetice ca și sfaturile concrete. Cineva spune, de pildă, că a bea lapte după faza alăptării infantile (când suptul e legitim) e a face ceva contra naturii. Altcineva concede că se pot mânca sarmale, cu condiția să fie nefierte. Un mic
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
au a se teme de nimic. Și nici măcar nu te poți supăra. E libertate. E democrație. Ca să nu zicem că ești bătrân, defazat, ofticosă La cele de mai sus, se adaugă și interminabilele șantiere ale unei capitale supuse celei mai bezmetice hărțuieli urbanistice, sistemele de alarmă care se declanșează la orice oră din zi și din noapte și piuie îndelung până se găsește cineva să le oprească, fluierele greviștilor de lângă guvern și contondentele bătălii de vorbe ale talk-show-urilor de televiziune. Cum
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]