604 matches
-
României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). ... 32. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestuia nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 55). ... 33. Astfel
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, precitată, paragraful 55). ... 33. Astfel, Curtea a determinat două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată). Însă bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. Astfel, art.
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
februarie 2017, paragrafele 37 și 38, sau Decizia nr. 412 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 11 iulie 2019, paragraful 57). ... 34. Analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă, în raport cu principiul bicameralismului, și care vizează atât Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevăzute la art. 262 alin. (3^2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, în
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
circumscriu două domenii de reglementare distincte - procedura falimentului împotriva societății de asigurare/reasigurare și procedura concordatului preventiv. Față de această împrejurare, având în vedere formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, Curtea apreciază că legea adoptată nesocotește principiul constituțional al bicameralismului. ... 40. Astfel, Curtea constată existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului - introducerea unui articol care reglementează aspecte ce țin de procedura concordatului preventiv -, precum și existența unei configurații semnificativ diferite între
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
de cele două Camere ale Parlamentului, care determină ca forma finală a legii să se îndepărteze în mod substanțial și fără o justificare obiectivă de la însuși scopul și concepția inițiale ale legii, ceea ce conduce la încălcarea exigențelor principiului bicameralismului consacrat prin Legea fundamentală. ... 41. Prin deosebirile majore de conținut juridic și configurația semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, Curtea constată că textul legii în forma adoptată de Camera Deputaților reprezintă o modificare de distinctă
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
dispozițiile art. II nefiind dezbătute de Senat, care a adoptat, tacit, legea în forma propusă de Guvern. Prin urmare, modificările realizate de Camera Deputaților, Cameră decizională, din punct de vedere cantitativ și calitativ sunt de natură să contravină exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție, aspect ce atrage neconstituționalitatea legii criticate, în ansamblul său. ... 42. Totodată, Curtea constată, pe de o parte, că prevederile art. II din actul normativ criticat nu modifică
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
întârzieri semnificative în procesul legislativ, ceea ce afectează dinamica adoptării legilor și, implicit, capacitatea de reacție a statului la schimbările rapide din societate. Mai grav chiar este faptul că este afectat fundamental principiul de bază de funcționare a Parlamentului României: bicameralismul. De ce este atât de important să se revizuiască acest articol și, mai ales, termenele pe care le impune? În primul rând, trebuie să avem în vedere ritmul accelerat al schimbărilor cu care se confruntă România, atât pe plan intern
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
nerespectării termenelor actuale sunt minime, iar acest lucru trebuie schimbat. Prin introducerea unei prevederi care consideră respinse proiectele de legi sau propunerile legislative în cazul depășirii termenelor se instituie un stimulent puternic pentru eficiență și responsabilitate legislativă, fiind consolidat principiul bicameralismului din Parlamentul României. Această măsură ar putea preveni situații în care proiecte esențiale pentru dezvoltarea și bunăstarea societății sunt neglijate sau uitate în sertarele birocratice. Este esențial să subliniem că revizuirea articolului 75 nu trebuie privită ca o simplă formalitate
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și de natură fundamentală. Însăși Legea-cadru nr. 153/2017 a statuat, cu titlu principial, că salariile în plată la intrarea sa în vigoare nu trebuie să scadă. ... 12. Autorii excepției își susțin motivarea prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materia bicameralismului, respectiv Decizia nr. 393 din 5 iunie 2019. ... 13. În continuare, aceștia consideră că se încalcă și art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, întrucât modificările din Camera decizională, neavute în vedere de prima Cameră sesizată
DECIZIA nr. 290 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287767]
-
de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale anterior amintită. *) Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 23 august 2024. ... 22. Cu referire la invocarea art.
DECIZIA nr. 290 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287767]
-
lege sau al propunerii legislative (Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, Decizia nr. 537 din 18 iulie 2018, paragraful 45, Decizia nr. 772 din 22 octombrie 2020, paragraful 55). De asemenea, în funcție de materia reglementată, în aplicarea principiului bicameralismului funcțional, competența Camerelor este diferită, potrivit regulilor stabilite de art. 75 alin. (1) din Constituție. ... 5. Astfel, în cazul prevederilor care vizează organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, autoritate constituțională prevăzută de art. 79 din Legea fundamentală, Camera Deputaților este primă
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
decizională a primei Camere, atunci va avea obligația reîntoarcerii legii numai pentru prevederea respectivă către prima Cameră, care va decide definitiv în procedură de urgență (Decizia nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 94). Art. 75 din Constituție reglementează principiul bicameralismului funcțional, introdus prin revizuirea Constituției din anul 2003. Astfel, normele de la art. 75 stabilesc competențe de legiferare pentru cele două Camere, fiecare având calitatea de Cameră de reflecție sau de Cameră decizională, în funcție de domeniul de reglementare. Așa
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
de funcționari publici, prevederi ce includ regimul incompatibilităților, condițiile de vechime, aspecte care vizează nașterea, modificarea sau stingerea raportului de serviciu, drepturile și obligațiile aplicabile din Legea nr. 7/2006, este rezultatul adoptării acestora într-o singură Cameră, fiind încălcat principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție, cu referire la art. 75 alin. (1), (3), (4) și (5) care configurează bicameralismul funcțional. ... 14. Referitor la motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că dispozițiile art. I pct. 1 [cu referire
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
și obligațiile aplicabile din Legea nr. 7/2006, este rezultatul adoptării acestora într-o singură Cameră, fiind încălcat principiul bicameralismului prevăzut de art. 61 alin. (2) din Constituție, cu referire la art. 75 alin. (1), (3), (4) și (5) care configurează bicameralismul funcțional. ... 14. Referitor la motivele de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că dispozițiile art. I pct. 1 [cu referire la art. 2 alin. (1) lit. e)], art. I pct. 6 [cu referire la art. 13 alin. (1)], art. I pct. 11
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
adoptarea propunerii de respingere a ordonanței/ordonanței de urgență a Guvernului. Astfel, fiind comunicată respingerea propunerii legislative celeilalte Camere, se aplică Decizia nr. 269 din 16 martie 2010, prin care Curtea Constituțională a statuat că nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, de vreme ce prima Cameră sesizată și-a exprimat votul, în sensul respingerii proiectului de lege, iar Camera decizională a aprobat-o, cu unele amendamente ce aparțin competenței sale sub aspectul votului definitiv. ... 27. Ulterior, propunerea legislativă în cauză, împreună
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
Legii nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ în cadrul ședințelor din data de 6 noiembrie 2023. ... 28. Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 269 din 16 martie 2010, prin care se reține că nu a fost încălcat principiul bicameralismului, de vreme ce prima Cameră sesizată și-a exprimat votul, în sensul respingerii proiectului de lege, Senatul, constatând respingerea propunerii legislative de către Camera Deputaților, fapt menționat în raportul comisiei de fond, a înaintat legea adoptată decizional Președintelui României în
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
și unica autoritate legiuitoare a țării“, iar competența de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea adoptată respectă exigențele Legii fundamentale. ... 30. În cauză sunt îndeplinite cele două condiții ale încălcării principiului bicameralismului, respectiv existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, pe de o parte și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere, statuate de
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
privire la același proiect de lege, potrivit competențelor și cu respectarea regulamentelor parlamentare. Astfel, legea criticată a parcurs în mod corect, complet, regulamentar și constituțional întreaga procedură impusă de procesul legislativ. ... 31. Potrivit jurisprudenței sale, Curtea Constituțională analizează conceptul de bicameralism funcțional, referitor la întoarcerea unei legi organice atunci când Camera de reflecție adoptă un text care intră în competența decizională a celeilalte Camere, și apreciază că acesta comportă anumite situații excepționale atunci când o lege cuprinde dispoziții pentru care Camera
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
asemenea, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, „Dispozițiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător și în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține primei Camere“. ... 51. Referitor la principiul bicameralismului, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competența decizională aparține primei Camere“. ... 51. Referitor la principiul bicameralismului, în jurisprudența sa, Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura parlamentară, se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 54). Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, paragraful 54). Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
așadar că la adoptarea legii au fost respectate prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, în sensul că votul final acordat a întrunit majoritatea necesară pentru adoptarea legilor organice. Totodată, Curtea a reținut că nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, de vreme ce prima Cameră sesizată și-a exprimat votul, în sensul respingerii proiectului de lege, iar Camera decizională l-a aprobat, cu unele amendamente ce aparțin competenței sale sub aspectul votului definitiv. ... 53. Referitor la ordinea de sesizare a
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
articole au vizat aceeași formă a propunerii legislative, care apoi a fost adoptată de Senat cu majoritatea cerută de Constituție pentru adoptarea unei legi organice. ... 57. Având în vedere acestea și ținând cont de jurisprudența Curții Constituționale în materia principiului bicameralismului, în ipoteza în care Camera ce a fost aleasă/stabilită drept decizională - în speță, Senatul - nu aduce modificări în privința reglementărilor pentru care ar fi trebuit să fie Cameră de reflecție, legea este considerată adoptată potrivit art. 75 alin. (1) din
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]