976 matches
-
vei putea face o imagine despre cum sunt natura, oamenii, clădirile, străzile dintr-o țară îndepărtată și foarte diferită de România"510. O ultimă intervenție a lui Matei Bejenaru este cea despre Bienala Periferic 7: "În cadrul secțiunii Procesul social a Bienalei Periferic 7, curatorii Angelika Nollert și Marius Babias au fost interesați nu doar de organizarea unei epoziții, ci și de crearea unei platforme de dezbateri la care artiștii invitați să participe înaintea expoziției finale"511. La acest eveniment a participat
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mediilor"512. Pe aceeași temă regăsim articolul Periferic 7: Focusing Iași; international binnal for contemporary art513. Proiectul, inițiat la Iași în 1997, se voia a fi un festival de "performance". Începând însă cu anul 2001, proiectul este transformat într-o bienală de artă contemporană, dorindu-și să favorizeze schimbul de idei și artiști din lumi culturale și politice diferite, totul pentru a dezvolta scena culturală locală. Periferic 7 are trei secțiuni: Social Processes (Procese sociale), Strategies of Learning (Strategii ale învățării
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
produc constructe psihologice și mistificări negative ale Celuilalt"589. Dan Perjovschi prezintă într-o manieră mai puțin optimistă, Experiența artei la Veneția. Un reportaj care începe depresiv și se termină la fel. Articolul este dedicat Expoziției Internaționale de Artă din cadrul Bienalei de la Veneția. Una dintre secțiunile Bienalei a fost "selecția națională" în cadrul căreia fiecare țară și-a pregătit un pavilion. Conform autorului (și oarecum confuz), "doar alte două pavilioane s-au ocupat de pavilioane (sic!). România și țările nordice. Finlanda, Norvegia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ale Celuilalt"589. Dan Perjovschi prezintă într-o manieră mai puțin optimistă, Experiența artei la Veneția. Un reportaj care începe depresiv și se termină la fel. Articolul este dedicat Expoziției Internaționale de Artă din cadrul Bienalei de la Veneția. Una dintre secțiunile Bienalei a fost "selecția națională" în cadrul căreia fiecare țară și-a pregătit un pavilion. Conform autorului (și oarecum confuz), "doar alte două pavilioane s-au ocupat de pavilioane (sic!). România și țările nordice. Finlanda, Norvegia, Suedia (...) au un pavilion mare cu
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu ceilalți aflați în această situație. "Născut și crescut în Finlanda, într-o minoritate idiomatică și culturală, vreau să apăr drepturile minorităților de a avea dreptate (...)"592. Dóra Hegyi răspunde întrebării De ce Iași? Articolul este dedicat celei de a șaptea Bienale Periferic de la Iași. Din lista de invitați ai festivalului a făcut parte și artista finlandeză Laura Horelli. În cele trei săptămâni petrecute la Iași, artista a descopertit-o pe Ana Blandiana, "figură de renume a rezistenței anticomuniste"593. Laura Horelli a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Din lista de invitați ai festivalului a făcut parte și artista finlandeză Laura Horelli. În cele trei săptămâni petrecute la Iași, artista a descopertit-o pe Ana Blandiana, "figură de renume a rezistenței anticomuniste"593. Laura Horelli a prezentat în cadrul acestei Bienale un film care documentează viața orașului, axat pe rezistența personalităților locale împotriva comunismului 594. Ciprian Mureșan ne prezintă Fabrica de Pensule: Fotografie la minut (Diapozitive într-un an de existență). Din activitățile Fabricii de Pensule amintim și atelierul de Mișcare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
platformei educaționale de cercetare critică și producție artistică Vector - studio de practici și dezbateri artistice. A susținut conferințe și prezentări despre cercetarea critică și practicile artei contemporane la Manchester, Londra, Kiev, Malmö, Budapesta, Viena, Paris, București, Iași etc. A participat Bienalele "Periferic" (Iași), Bienalele de la Veneția, Documenta 12 (Kassel), Frieze Projects (Londra). Cătălin Gheorghe, Condiția critică. Studiile vizuale în critica culturală, critica de artă și arta critică (c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cercetare critică și producție artistică Vector - studio de practici și dezbateri artistice. A susținut conferințe și prezentări despre cercetarea critică și practicile artei contemporane la Manchester, Londra, Kiev, Malmö, Budapesta, Viena, Paris, București, Iași etc. A participat Bienalele "Periferic" (Iași), Bienalele de la Veneția, Documenta 12 (Kassel), Frieze Projects (Londra). Cătălin Gheorghe, Condiția critică. Studiile vizuale în critica culturală, critica de artă și arta critică (c) 2010, Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Acconci în Fresh Acconci, 1995), habitarea stilurilor și formelor istoricizate (când, de exemplu, Sarah Morris întrebuințează grid-ul modernist în picturile ei pentru a descrie abstracția fluxului economic), folosirea imaginilor (când Angela Bulloch prezintă filmul Solaris a lui Andrei Tarkovsky, la Bienala de la Veneția din 1993, înlocuindu-i coloana sonoră cu propriul ei dialog), întrebuințarea societății ca pe un catalog de forme (când, de pildă, Jens Haaning transformă centrele de artă în depozite de import-export și ateliere clandestine, iar Michel Majerus integrează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este adeptul examinării orizontale a artei, punând accent pe ideea comportamentului nomadic. Unul dintre cei mai versați susținători ai artei conceptuale, Harald Szeemann, este considerat a fi inventatorul curatorului independent, un întrepid sintetizator de tendințe culturale și remodelatorul Documentei și Bienalei de la Veneția prin introducerea în expoziții a noilor medii. Ca director al Bern Kunsthalle, Szeeman a organizat în 1969 celebrul eveniment When Attitudes Become Form: Live in Your Head (o versiune revizuită a unei expoziții deschisă la ICA în Londra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
gândirii analitice și intuitive. Beuys considera că cea mai importantă operă de artă este aceea de a acționa de pe poziția de profesor. Curatorul primei expoziții a mișcării Transavanguardia (1980) și curator general al celei de-a 45-a ediții a Bienalei de la Veneția (1993), Achille Bonito Oliva este autorul unor lucrări asupra manierismului, avangardei clasice și neo-avangardei. În viziunea lui Bonito Oliva, pentru artă, începutul noului mileniu ar fi un moment al confruntării cu un context dificil, dominat de natura comunicării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
societatea și politicul 241. Pentru a se arăta cum anume este pusă în practică ideea unei politici culturale, respectiv cum anume poate fi conceput și dezvoltat un studiu vizual, se va apela, ca exemplu, la cazul celei de-a treia Bienale de Artă Contemporană de la Berlin desfășurată în perioada 14 februarie 18 aprilie 2004. Potrivit Christinei Weiss, Ministrul de Stat al Cancelariei Federale, desemnată drept Comisar Guvernamental Federal pentru Afaceri Culturale și Media, după căderea Zidului Berlinului, capitala Germaniei a devenit
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Berlinului, capitala Germaniei a devenit un centru de interes al lumii artei, oferind o combinație unică de perspective istorice, conotații politice și spații urbane recent definite ca platformă transdisciplinară a productivității estetice. La rândul său, Klaus Biesenbach, directorul fondator al Bienalei de Artă Contemporană de la Berlin, vorbește despre capitala Germaniei ca fiind un oraș transnațional al "diasporei" care a permis o dezvoltare urbană fără precedent. Interesant este faptul că secțiunile acestei bienale, gândite după modelul unor "centre de interes" (hubs)242
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
estetice. La rândul său, Klaus Biesenbach, directorul fondator al Bienalei de Artă Contemporană de la Berlin, vorbește despre capitala Germaniei ca fiind un oraș transnațional al "diasporei" care a permis o dezvoltare urbană fără precedent. Interesant este faptul că secțiunile acestei bienale, gândite după modelul unor "centre de interes" (hubs)242, respectiv Hub Migration (Migrație), Hub Urban Condition (Condiții urbane), Hub Sonic Scapes (Peisaje sonice), Hub Fashions and Scenes (Mode și scene), Hub Other Cinemas (Alte genuri de cinema), au fost aplicate
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
culturii lesbiene și homosexuale descrisă și interpretată în filmele unui alt cinema. Această multitudine de situații, politice, sociale, economice și personale, e explorată din perspectiva unui concept lărgit al artei. Stabilindu-și drept cadru de referință al acestei ediții a bienalei eterogenitatea contextului care derivă din miturile propriului trecut, din practicile alternative, subculturale și critice ale anilor '80 și începutul anilor '90, precum și din schimbările și redefinirile motivate politic și economic datorate rolului de "nouă" capitală a acestui oraș, directorul artistic
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
trecut, din practicile alternative, subculturale și critice ale anilor '80 și începutul anilor '90, precum și din schimbările și redefinirile motivate politic și economic datorate rolului de "nouă" capitală a acestui oraș, directorul artistic al celei de-a treia ediții a Bienalei de la Berlin, profesoara și curatoarea Ute Meta Bauer, și-a propus drept obiectiv să condenseze contextele și circumstanțele locale, producția artistică ce rezultă din ele și relațiile lor cu structuri similare din alte părți într-un aranjament temporar de discursuri
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de abordare artistică.278 Acestă asociere ar reflecta atât adoptarea de către activiști a tehnicilor și practicilor "artistice", cât și migrarea artiștilor către o așa-zisă "mișcare a mișcărilor". Revirimentul artei activiste s-a constatat de curând și în cadrul expozițiilor și bienalelor internaționale majore, sub forma proiectelor artistice critice și politice. Astfel, proiectul Documenta 11, avându-l drept director artistic pe Okwui Enwezor, s-a desfășurat pe o serie de "platforme" sub forma unui forum cultural politicizat, orientat către reflectarea critică și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
asemenea au colaborat și studenții universităților Alexandru Ioan Cuza din Iași și Ștefan cel Mare din Suceava, cărora am avut oportunitatea de a le prezenta capitole din carte, mulțumită respectivelor acorduri de mobilitate Erasmus a personalului didactic. Participanții la conferința bienală de la European Union Studies Association din Madison, Wysconsin, cei de la conferințele anuale de la University Associacion for Contemporary European Studies din Budapesta, Bristol și Newcastle, precum și cei de la un seminar din cadrul University of North Carolina din Chapel Hill, au furnizat și
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
De aceea, nu credem că este exactă afirmația potrivit căreia "substantivarea adjectivelor se realizează cu ajutorul articolului (hotărât propriu-zis sau demonstrativ, nehotărât: frumosul, cel frumos, un bătrân), al numeralului (trei viteji) și, în cazuri speciale, al elipsei: vinete (pătlăgele), simfonic (concert), bienală (expoziție)" (ELR, s.v. conversiune). Situația este, după părerea noastră, tocmai inversă: condensarea (inclusă în rândul elipselor în lucrarea citată) este un procedeu de formare a cuvintelor diferit de conversiune, chiar dacă în unele cazuri se realizează cu sprijinul, cu aportul implicit
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și utilizate unele dintre ele împrumutate ca atare din franceză sau engleză sunt alimentară, celular, centrală, cezariană, cotidian, demachiant, fixativ, insecticid, magistrală, roșie, vânătă. Ce-i drept, supraviețuiesc încă, la diferite niveluri funcționale ale limbii, sintagme ca medicamente anticoncepționale, expoziție bienală, mașină (de luptă) blindată, trăsătură (sau însușire) caracteristică, ședință plenară etc., dar tendința generală este reducerea sintagmelor terminologice la una dintre componente, mai ales la aceea determinantă și cu deosebire în terminologiile științifico-profesionale, în care devine aproape regulată (v. Dindelegan
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai ales la aceea determinantă și cu deosebire în terminologiile științifico-profesionale, în care devine aproape regulată (v. Dindelegan, p. 3), precum și în limbajul oficial, publicistic și, cu o frecvență mai mare sau mai mică, și în limbajul curent / standard: anticoncepționale, bienală, blindat, caracteristică, plenară etc. "Ca regulă generală, cu cât scurtarea este mai veche, cu atât forma completă se folosește mai puțin" (Wooldridge, p. 6, care dă ca exemplu fr. chemin de fer métropolitain și métropolitain, înlocuite definitiv de métro): odată cu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
aniversară), 172 anonimă, 118, 172 anticipate, 117 anticoncepționale, 120 antigripale, 118 Apuseni, 116 arșiță, 171 Baicului, 114, 201 balâc, 127, 188, 201 balon, 39, 64, 103, 172 basc(ă), 136, 185, 192, 204 bere, 131 bidinea, 128, 188, 197, 202 bienală, 102, 120 blindat, 120, 204 bostan, 188 cale, 23, 114 calitate, 12, 135 camănă, 211 cameră, 128 Cameră, 128 candel, 129, 157 caracteristică, 120 carosabil, 172 (a) cauza, 24, 142, 173 cârmâz, 127, 188, 197 celular, 119, 161 centrală, 119
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Periferic 8: Arta ca dar George Onofrei Săptămâna aceasta, la Iași, a fost prezentat în premieră conceptul curatorial al Bienalei de Artă Contemporană „Periferic 8“: „Arta ca dar“. Curatorul este criticul de artă Dóra Hegyi, care coordonează proiectul „Tranzit“ în Budapesta și care este fondatoarea „Școlii libere de practică si teoria artei“. Dóra Hegyi și-a început prezentarea susținând că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
de Artă Contemporană „Periferic 8“: „Arta ca dar“. Curatorul este criticul de artă Dóra Hegyi, care coordonează proiectul „Tranzit“ în Budapesta și care este fondatoarea „Școlii libere de practică si teoria artei“. Dóra Hegyi și-a început prezentarea susținând că Bienala, deși a devenit un eveniment foarte important pe plan internațional, continuă să rămână o necunoscută pentru cei mai mulți dintre ieșeni. Prin urmare, chiar înainte de a alege tema propriu-zisă, a realizat că trebuie să deschidă evenimentul către publicul larg. „«Perifericul» trebuie deschis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
este una foarte dezvoltată.“ În vreme ce unii artiști vor fi invitați la Iași să producă opere de artă în legătură cu acest concept propus de curatoare, alții vor fi prezenți doar prin operele lor în cadrul unei expoziții gândite să susțină, de asemenea, tema. Bienala „Periferic 8“ va include proiecții de artă video, proiecte fotografice, picturi, desene, instalații, intervenții în spațiul public, afișe sau bannere, dar și evenimente paralele - seminarii, workshop-uri și conferințe, ce vor avea loc în diferite locuri din Iași. Lista artiștilor, dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]