699 matches
-
sunt disponibili doar mușchii, altă etapă evolutivă cu care natura a mai Îndeplinit cândva opera de cucerire a uscatului. Oare niciodată n’ați văzut, Într’un loc umbros și umed, un pietroi acoperit de mușchi? Aceștia, nefiind asimilabili cu o biocenoză, ci doar cu segmentul ei autotrof, permit adaptarea la modificarea mediului prin simpla Înlocuire a unei specii de mușchi cu o alta. Dacă, pentru a da un exemplu concret, ne uităm la soclul de piatră al gardului parcului Copou sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
stăpânirea spațiului locativ cu acea plantă superioară; dar definitiv, În nici un caz. Lucrul acesta se poate vedea pe ziduri vechi, acolo unde omul nu poate ajunge, deși de jos de văd doar buruienile ori arbuștii ce diversifică acest segment al biocenozei În formare. Dar, chiar și până atunci, mușchii și mulțimea de gâze și nu numai care colcăie pe ei constituie o biocenoză În plină evoluție, adică ceea ce are nevoie natura pentru a izola acel corp străin, pe care ei, mușchii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
omul nu poate ajunge, deși de jos de văd doar buruienile ori arbuștii ce diversifică acest segment al biocenozei În formare. Dar, chiar și până atunci, mușchii și mulțimea de gâze și nu numai care colcăie pe ei constituie o biocenoză În plină evoluție, adică ceea ce are nevoie natura pentru a izola acel corp străin, pe care ei, mușchii, s’au fixat primii. Chiar dacă mușchii, ca organisme inferioare, posedă o putere modulatoare redox mică, ei sunt totuși plante, deci acea mică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca organisme inferioare, posedă o putere modulatoare redox mică, ei sunt totuși plante, deci acea mică modificare pe care o induc În mediu, În acel primordiu de sol, e În sens reductiv. Adică, știind că organismele heterotrofe, celălalt segment al biocenozei, au nevoie de medii reducătoare, ei, mușchii, nu fac altceva decât să le pregătească un mediu favorabil. Ei Înșiși n’au nevoie de așa ceva, pentru că sunt Înzestrați cu o creștere continuă și independentă față de pseudorădăcina inițială. Putându-se aproviziona cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
continuare, să spunem așa, prin vârf. În acest mod, mediul reducător rezultat prin viețuirea lor nu-i poate inhiba el, mediul, rămânând mereu În urmă, În materialul abandonat. Cu alte cuvinte, mușchii pot trăi à la longue chiar fără o biocenoză. Și astfel, nelimitați de nimic, mușchii au o viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de nimic, mușchii au o viteză de creștere de invidiat, ce se Înviorează cu fiecare ploaie, viteză ce le permite să creeze continuu un cărbune inferior, turba. Aceste părți abandonate ale mușchilor constituie al doilea lucru necesar segmentului heterotrof al biocenozei, pe lângă mediul reducător: baza trofică, adică hrana, ca atare pentru micile animale ierbivore, dar și pentru descompunătorii deșeurilor acestora. Am putea spune că cercul biocenotic se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se Închide, doar cu apa și lumina ce-i vin din cer... Numai că, acele organisme heterotrofe care modifică mediul lor, adică părțile abandonate ale mușchilor, În sens oxidativ, nu sunt compensate cu nimic, cum s’ar Întâmpla Într’o biocenoză obișnuită, adică de acțiunea reductivă a organismelor aututrofe: părțile abandonate ale mușchilor, care ar trebui să Îndeplinească acest rol, sunt moarte... Așa că mediul devine impropriu și heterotrofelor, fiind În consecință abandonat, aceste organisme mutându-se și ele, mai sus, odată cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
abandonate ale mușchilor, care ar trebui să Îndeplinească acest rol, sunt moarte... Așa că mediul devine impropriu și heterotrofelor, fiind În consecință abandonat, aceste organisme mutându-se și ele, mai sus, odată cu mușchii Înșiși. Am putea spune chiar că, spre deosebire de o biocenoză propriu-zisă, unde există o simultaneitate În viețuirea tuturor organismelor componente, În cazul de față este vorba de o succesiune a acelorași organisme: producătorul, adică mușchii, apoi consumatorii și la urmă descompunătorii. În urma lor rămâne un mediu, un strat subțire de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
puțin două capete de pod. Unul a folosit lichenii. Uscatul era atunci departe de ceea ce este astăzi; mai precis, nu exista nici un fel de sol care, fie-mi permisă paranteza, e rezultatul traiului, nu doar al plantelor, cât al unei biocenoze. Uscatul era, pur și simplu, o stâncă, cel mult nisip. Tactica lichenilor a fost simplă: au prelungit sau mai bine zis au refăcut ceea ce În mediul marin era deja pus la punct: biocenoza; și au făcut-o cam În modul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu doar al plantelor, cât al unei biocenoze. Uscatul era, pur și simplu, o stâncă, cel mult nisip. Tactica lichenilor a fost simplă: au prelungit sau mai bine zis au refăcut ceea ce În mediul marin era deja pus la punct: biocenoza; și au făcut-o cam În modul câștigării pluricelularității de către animale, adică În dosul unei coji, unde au adunat puțină apă. Știind că un lichen se poate ușor reconstitui dacă Într’o picătură de apă se Întâlnesc sporii unei ciuperci
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
multe celule algale compatibile, era normal ca lichenul să constituie un cap de pod cât se poate de tentant. Mai mult, el oferea egoismului conservativ al acestei noi formațiuni vii șansa de a fi independentă; lichenul e el Însuși o biocenoză, astfel Încât nu avea nevoie de heterotrofe cu ajutorul cărora să poată stăpâni mediul sau să-și asigure supraviețuirea à la longue. Dovada că tactica a fost bună, e că ei, lichenii, există și astăzi și tot În zonele cele mai neprielnice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la longue. Dovada că tactica a fost bună, e că ei, lichenii, există și astăzi și tot În zonele cele mai neprielnice ale uscatului, acolo unde alții nu pot rezista; amintesc doar stâncăriile. Tocmai acest caracter, să-i spunem de biocenoză internă, al lichenilor a făcut Însă ca acest cap de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de pod, mai sofisticat, a folosit mușchii. Numai că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
făcut Însă ca acest cap de pod să n’aibă și valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de pod, mai sofisticat, a folosit mușchii. Numai că mușchii nu sunt o biocenoză; ei aparțin exclusiv segmentului autotrof al unei viitoare, pe atunci, biocenoze terestre. Ca urmare, acest cap de pod era menit să nu supraviețuiască prea mult, pentru că, inevitabil ar fi modificat mediul Într’o singură direcție, În cele din urmă defavorabilă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
valoare evolutivă, deci valoarea tactică a fost contrabalansată de lipsa unei valori strategice. Al doilea cap de pod, mai sofisticat, a folosit mușchii. Numai că mușchii nu sunt o biocenoză; ei aparțin exclusiv segmentului autotrof al unei viitoare, pe atunci, biocenoze terestre. Ca urmare, acest cap de pod era menit să nu supraviețuiască prea mult, pentru că, inevitabil ar fi modificat mediul Într’o singură direcție, În cele din urmă defavorabilă lui Însuși. Soluția s’a găsit și ea rezidă În Însăși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
primordiale, știind că mușchii, ca orice alt organism autotrof modifică mediul În sensul reducerii potențialului redox, acel mediu deja epuizat din punctul de vedere al mușchilor devenea Însă favorabil pentru organismele heterotrofe, care Îl năpădeau completând astfel un primordiu de biocenoză. După cum se poate observa, acest cap de pod s’a dovedit a avea valoare evolutivă, adică strategică, deși din punct de vedere tactic era dezavantajos obligând mușchii la a căuta mereu un mediu proaspăt. Chiar dacă mușchii constituie o linie evolutivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
La Iași, același microscop avea să-mi lămurească vinovatul: algele, mai precis Chlorella. Ici-colo, câte o pată ruginie, un lichen, indica locul unde au aterizat, Între alge, sporii unei ciuperci. Simbioza Între algă și ciupercă sau, cum o văd eu, biocenoza În expresia ei cea mai simplă, adică lichenul, se formase. De acolo a plecat spre a acapara acoperișul, unde se simte mai În largul lui. Acolo, În acel sat, oamenii trăiesc aproape ca și noi, ieșenii. Ceea ce nu ajunge pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un prim proces, anaerob, de fermentare, În care substanțele organice sunt oxidate, adică mineralizate. Se eliberează o anumită cantitate de energie care-i folosită de microorganismele care se ocupă de acest proces; ele aparțin de fapt segmentului heterotrof al unei biocenoze. Dacă procesul s’ar opri aici, ceea ce a rezultat ar fi poluant. Pentru că, pe de o parte e un material oxidat, iar pentru noi oxidarea e sinonimă cu poluarea, iar procesul invers, de reducere, e sinonim cu depoluarea (aceste deșeuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Prutul e mai reducător decât pământul din jur, are ca bază fizică exact ce am spus acum, că Prutul curge. Ca minoritate În raport cu restul mediului, apa devenită dintr’un motiv oarecare stagnantă se va entropiza sau, În alte cuvinte, oxida. Biocenoza ce-o locuiește va suferi, În consecință, un proces de adaptare, prin schimbări calitative. Anume, speciile, animale și deopotrivă vegetale, caracteristice stării neentropizate, reduse, vor fi Înlocuite de altele caracteristice stării entropizate, oxidate. Să vedem care sunt acestea sau, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
produs niciodată nimic”. Și totuși, și despre apă se pot spune multe, mai ales dacă luăm În considerare faptul că ea alcătuiește trei sferturi din materia vie și e, prin urmare, elementul comun majoritar dintre cele două componente ale ecosistemului: biocenoza, viul și biotopul, mediul. În atare situație, apa e și principalul purtător de informație Între cele două componente ale ecosistemului. Și, voi folosi de astă dată acest prilej Într’un domeniu ideatic, de ecologie socială, mai concret relațiile dintre diferitele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deține frunzișul și iarba; e destul de incomod a aduna și transporta o astfel de biomasă, atâta vreme cât o singură rotație a cupelor unui excavator dintr’o carieră umple un vagon cu cărbune... O mare cantitate din biomasă este consumată de restul biocenozei, animale și organisme saprofite, care Închid circuitul de carbon și energie. Aceste lucruri care se referă În principal la ecosistemele forestiere, la care accesul omului e destul de limitat și e bine să fie și mai limitat, se reproduc oarecum similar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o sursă de energie chimică, cu greu de controlat. E mai convenabil pentru om să cutreiere pădurile... Acolo, sursa de energie chimică e pretutindeni și-am amintit-o nu demult: biomasa alcătuită din frunzare și lemn. Și astfel revenim la biocenoză, adică la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
la acea asociație de plante și animale, mai corect de autotrofe și heterotrofe, pe care se sprijină existența și evoluția Vieții pe Terra; și, mai ales, la a vedea dacă acest cules e sau nu bun și pentru natură. Existența biocenozei se bazează pe circuitul de energie și substanță de-a lungul unui lanț trofic care până la urmă se Închide; musai. Dacă ne imaginăm un cerc vertical, În locul său de sprijin pe substrat se plasează plantele, adică autotrofele, care sintetizează biomasa
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
altele, carnivore și tot așa până la partea superioară a cercului; interesantă e creșterea taliei acestor animale, În același sens. Omul Își asigură hrana tocmai din acest segment al cercului, folosind plante și unele animale. Acesta ar fi segmentul consumator al biocenozei. Continuând deplasarea pe cerc, de data asta coborând, Întâlnim descompunătorii care, tot succesiv, transformă deșeurile și cadavrele În substanță minerală, adică substratul de la care s’a pornit. Pe acest traseu, talia organismelor scade continuu, ajungând ca ultimele să fie microscopice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de la care s’a pornit. Pe acest traseu, talia organismelor scade continuu, ajungând ca ultimele să fie microscopice. Pe acest traseu, descendent, al descompunătorilor, se situează și ciupercile, Înșirate pe un segment destul de larg. Ciupercile pot Întreține relații diverse În biocenoză, Începând cu simbioza cu rădăcinile plantelor, alcătuind micoriza, continuând cu parazitarea plantelor vii și Încheind cu viața saprofită, de descompunere a biomasei moarte, folosind deci, Întotdeauna, o sursă de energie chimică. Această energie chimică e și ea foarte diversă În ceea ce privește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ales rămasă intactă În urma culesului, a ciupercii. Cu alte cuvinte, va fi sprijinită Îndeplinirea rolului ei În natură. Substanțele menționate mai Înainte nu sunt adunate pentru ea, precum face sfecla de zahăr În rădăcinile sale, ci sunt puse la dispoziția biocenozei. Un pericol există totuși, și acesta e mai mult decât cunoscut. Anume, unele dintre ciuperci sunt toxice. Această toxicitate are, de fapt, un rol ecologic, conferind acestor ciuperci, care nu sunt consumate, rolul unei rezerve din această componentă a biocenozei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]