441 matches
-
rămas ceva nelămurit? Desigur, și anume cum înțelege CZ acea abordare ecologică a coroziunii biologice, mai precis cum rezultă ea din analiza intențiilor în alcătuirea simbolisticii vignetei de pe copertă: Un situs tehnologic - și reprezintă doar un corp de pompă - devine biotopul unei biocenoze - un producător primar, floral; un descompunător, micelian; peste care tronează consumatorul, amprenta lăbuței lui Moti. Și ce face acea biocenoză? Dihotomizează acel situs tehnologic în amorful reziduului teluric și spiritualul nașterii unei „stele“. Totul însă, nu poate evada
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pot fi întâlnite numeroase populații de păsări, de exemplu două milioane de păsări de țărm frecventează Parcul Național Banc d´Arguin în Mauritania? Zonele umede reprezintă locuri de reproducere, de adăpost și de hrănire pentru un număr foarte mare de animale, biotopuri specifice pentru speciile vegetale rare? Păsările acvatice pot fi întâlnite în diferite habitate naturale, din ce în ce mai puține la număr, cum ar fi apele stagnante, vegetația plutitoare, stufăriș, mlaștini, ape curgătoare, terenuri inundabile cu faciesuri, grinduri nisipoase, insule, țărmuri, zăvoaie inundabile, băltiri
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
zona marină a Deltei Dunării(SCI) Are anumite particularități datorate influenței majore a apelor Dunării și aluviunilor depuse de acestea, încât aici, există habitate sedimentare unice la litoralul românesc. Este de remarcat frumusețea și bogația zonei, cu o varietate de biotopuri și resurse, care o fac unică nu numai în Europa ci și în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii. Care sunt obligațiile și restricțiile într-un sit Natura 2000? “*” evitarea acțiunilor care ar putea afecta în mod semnificativ speciile și habitatele pentru
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Balan Maria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1197]
-
Carta Speologului, adoptată și recunoscută de Federația Română de Speologie ca și de toate cluburile. Ea poate fi consultată și pe Internet, la adresa www. frspeo. ro și cuprinde toate regulile etice și de comportament în mediul subteran, de protejare a biotopului fragil al peșterii. Școală neconvențională de speologie Cel mai adânc aven din România este Avenul din Grind (-500 m aprox.) din masivul Piatra Craiului, iar recordul mondial îl deține Avenul Jean Bernard din S.U.A. (- 1 554 m). Asta, dacă nu
Agenda2003-42-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281605_a_282934]
-
în 1955, până în prezent nu s-a scris nici o lucrare de sinteză de ornitologie, de tip monografie regională pentru Banat. În această carte există o serie de hărți cu caracterizare geografică a Banatului, hărți administrative actuale, dar și hărți ale biotopurilor, precum și hărți vechi care permit referirea la situațiile vechi ale zonei (1717, 1776 și 1890), respectiv la transformarea habitatelor în timp. Cartea se încheie cu un index al denumirii păsărilor în limbile latină, sârbă, română, maghiară, germană și engleză. Caracter
Agenda2005-06-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283351_a_284680]
-
ale redării și perceperii), apoi conștientizând, însă nu doar prin rationem, ci prin conlucrarea anume dintre Inspirația Divinului - Creierul ancestral (ordinatorul, computerul cu care este dotat, prin AND), întru a își păstra autonomia, a se orienta în lumea creată ca biotop/mediu, el fiind vârful piramidei trofice actuale (!) și Cortexul - neocortexul, calculatorul prin care dobândește mereu cunoaștere, în conlucrare cu Divinul, prin creație, iubire, adevăr. Idealurile acestea sunt dintotdeauna obligatorii pentru om. A le distruge, e crimă asupra însăși Creației asupra
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
am despărțit cu regret de această a doua piele. Înainte de a coborî în pivniță, am întrebat-o dacă-l luăm pe Biscuit cu noi. -Nu, zise ea. El numai aici se simte fericit. Îi dădui dreptate. Biscuit era inseparabil de biotopul său. Ar fi fost ca și cum ai smulge o vestală din templu. În cramă, Sigrid deschise o trapă invizibilă pe care o închise la loc. O galerie pe care o lumina cu o lanternă ne înghiți de-a lungul ei. -Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
dar, În fine, la scară umană, timpul cosmic este infinit). Persistă În neo-uman o nostalgie a umanului chemarea sîngelui nu a putut fi definitiv ștearsă În decursul evoluției genetice care face ca succesorul lui Daniel 1, Daniel 25, să părăsească biotopul neo-uman pentru a-și regăsi originile, pentru a regăsi, cu un cuvînt uzat dar corect accentuat de Houellebecq, iubirea. La fel ca În finalul Extinderii domeniului luptei, al Particulelor și al Platformei, sfîrșitul Posibilității unei insule Îl găsește pe protagonist
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
alte informații ereditare ale unității structurale), precum și dinamica produsă la nivel ADN (generarea evoluției). Pentru ecologiști, biodiversitatea mai înseamnă diversitatea interacțiunilor durabile dintre specii, iar ideea aceasta nu se aplică numai speciilor în sine, ci și mediului lor înconjurător imediat (biotop), precum și ecoregiunilor lor mai mari. În fiecare ecosistem astfel considerat organismele vii fac parte dintr-un așa-zis tot, aflate în permanentă interacțiune nu numai cu alte organisme, ci și cu aerul, cu apa și cu solul care le înconjoară
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
locuri sălbatice și teren cultivat, medii urbane ș.a. Biodiversitatea este definită ca indice structural complex al ecosistemului și atribut al biocenozei care, ca parte vie a ecosistemului, este constituită din numărul de specii, efectivele acestora și grupările ecologice formate în interiorul biotopului pe care îl populează. World Wildlife Fund (WWF, 1989) definește biodiversitatea ca fiind „abundența de entități vii de pe Pământ, reprezentată de milioane de plante, animale și microorganisme, genele pe care acestea le conțin, complexitatea ecosistemelor pe care le formează în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările de pădure sunt reprezentate de sturz, mierlă, ciocănitoare, cuc, turturică, cinteză și uliu. Dintre reptile întâlnim șarpele de pădure și gușterul. Insectele și alte specii de nevertebrate completează varietatea viețuitoarelor ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului cu grosime de 360 m, formate din marne argiloase, nisipuri și destul de rar calcare oolitice. În lunci sunt materiale aluvionare diferite sub raportul texturii, grosimii și substanțelor organice. S-
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este format din lunca râului Prut (albia majoră); depozitele de terasă de pe acest teritoriu sunt formate din pietrișuri mărunte urmate de nisipuri grosiere și nisipuri argiloase. Predomină rocile cu caracter alcalin, ca urmare a
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
DF Schitu Stavnic rezervație 12 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului, formate din marne argiloase, gresie, nisipuri și calcare. Argilele sunt localizate în locuri mai înalte. De asemenea, participarea lor este mai
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Iași-Vaslui, DJ IașiDobrovăț, drum forestier - rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmatianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne calcaroase
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
DJ Iași-Pârcovaci, DF Pârcovaci- rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 9130 - păduri tip Asperulo-Fagetum Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: din punct de vedere geomorfologic, rezervația Humosu se află în districtul Podișului SuceveiDealul Mare Hârlău. Este situată pe versanți cu energie medie de relief, cu pante de 10-12ș. Din punct de vedere geologic, teritoriul rezervației se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: circa 5% din suprafață se află pe un platou, iar restul pe un versant cu panta între 8-12°. Sedimentarul este de vârstă volhiniană, acoperit cu luturi loessoide de vârsta cuaternară. b) Aspecte pedologice: predomină cernoziomurile cambice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Stavnic (20 km), DF Schitu Stavnic-rezervație (12 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: face parte din Podișul Moldovei, districtul Podișul Sucevei. Rezervația este situată pe versanți cu energie și aparține provinciei platformei est-europene, ținutul de relief mare cu pante de 12-15°, cu expoziție nord estică. Stratele de suprafață sunt
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: formațiunile geologice sunt caracteristice platformei moldovenești; teritoriul rezervației aparține neogenului, seriei miocenului din etajul sarmațian de tipul basarabean. Depozitele basarabeanului sunt formate din marne argiloase cenușii albăstrui cu intercalații de argile nisipoase și nisipuri cenușii sau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este o formațiune sedimentară cu aluviuni actuale și subactuale; Cuaternarul este prezent prin depozite fluviatile (pietrișuri, nisipuri, argile). Din punct de vedere geomorfologic este un relief de acumulare cuaternară; o câmpie aluvială holocenă de divagare (de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
DJ Iași-Golăiești, DL Golăieștirezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91I0 - vegetație de silvostepă eurosiberiană cu păduri de Quercus sp. I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află pe un versant puternic înclinat cu expoziție estică; formațiunile geologice sunt de vârsta basarabeană, fiind formate din alternanțe de argile și marne argiloase. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Cotnari rezervație (pe Dealul Cătălina, lângă Cetatea Dacică). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Sucevei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești, în Podișul Sucevei, zona masivului păduros Dealul Mare-Hârlău, în treimea superioară a versantului dealului Cătălina cu înclinare de 35-45°. În cadrul rezervației apar la suprafață depozite sarmațiene reprezentate prin calcare oolitice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
DJ IașiDobrovăț, DF Canton Silvic Vama-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în cadrul platformei moldovenești al cărui fundament cristalin precambrian este acoperit de formațiuni ordovician siluriene. La zi apar frecvent depozite de diferite etaje ale sarmațianului volhinian (marne argiloase alternând cu gresii de marne, marne
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
identificare a habitatelor: vegetație: fânețe; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de facies salmastru. Aceste formațiuni sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pajiști; geomorfologice: platou; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: formațiuni ierboase/pajiști și arbuști/tufișuri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația este un platou plan situat la altitudinea de 330 m, care s-a format în miocen pe depozite sarmațiene. b) Aspecte pedologice: solul din cadrul rezervației este brun, eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: teritoriul rezervației este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]