414 matches
-
au fost gata de plimbare, Gruia s-a strecurat până pe cerdac. „Da, lucrurile sunt cum trebuie”... S-a Întors În casă și i-a Îndemnat: ― Hai, să ieșim... Apâi așă cinsti mai rar! Undi s-o pominit sî ti aștepti birja la poartî fărî s-o aduci tu? - a Întrebat tata Toader când a dat cu ochii de trăsură și de bidiviii cu sforăit nervos. ― Știu eu cine-i vinovat de toate acestea - a vorbit Maria, prinzându-l de mână pe
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cumva au mai adus-o „tovarășii” la starea de dinainte? Târziu, când lumina lunii Își Întinsese lințoliul argintat peste orașul tolănit de-a lungul Bahluiului, au pornit spre casă... Tudorel adormise În brațele Mariei. Când au ajuns În fața casei și birja s-a oprit, băiatul a făcut ochii mari și, cu mânuța lui dolofană, a arătat spre cerdac, murmurând ceva nedeslușit. Râzând, Maria a „tradus” vorbele copilului: ― „Am ajuns la casa noastră. Ce? Nu vă vine a crede? Uite cerdacul!”... În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
dintr-o trupă de teatru? Lucian chiar era un arlechin. Nu în iarbă, ci încadrat de bagheta sculptată a barului de la Bolta Rece. Mai ales că-și tot ridica jobenul, cu gest amplu, ca și cum ar fi salutat duduci dintr-o birjă. Chiar așa, Fluturel. L-am văzut eu pe Lucian cu jobenul lui Mihai Codreanu? Nu, mi s-a părut. A produs o iluzie. Fluturel arăta eliberat, ca după o micțiune. Asta și cred. Lucian Foișor a deprins de decenii bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
îngroziți, care-și părăsiseră gospodăriile de frica țăranilor, fugind la București, singurul loc unde sperau să fie la adăpostul primejdiilor. ― Asta e începutul panicii! spuse Grigore trist. Îți închipui cum alimentează asta nenorocirile! Nefiind chip să puie mâna pe o birjă în îmbulzeala din piața Gării de Nord, se agățară de un vagon de tramvai cu cai, arhiplin, de asemenea. În piața Teatrului Național coborâră. Grigore spunea că se va duce la Predeleanu, iar Titu voia să iasă mai târziu în oraș să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să...? ― Am, uite-i! făcu Antonel cu mândrie, arătîndu-i gologanii strânși în palmă. Doamna Dragoș a picat adineaori de la Pitești unde fusese să-și vadă soțul întemnițat. Până la Costești a venit cu trenul și de acolo, cum a putut. Nici o birjă nu se încumetă să plece la țară, de frică, deși învățătoreasa ar fi plătit bine. Se întorcea mai mâhnită de cum s-a dus. A stat toată ziua de luni pe la ușile domnilor, degeaba. Procurorul numai cu mare greutate a admis
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sălbatecă de care cine știe cînd vom scăpa!... Propunere de repertoriu pentru sala Studio, la sugestia lui Calistrat Costin, directorul Teatrului "Bacovia" W. Allen Vizită în noapte A. Allais Coupé Scenete V. Alecsandri Cînticele comice Agachi Flutur A. Adamov În birjă J. Anouilh Romeo & Jeanette L. Andreev Spre stele, viața omului, gîndirea F. Aderca Muzică de balet G. Astaloș Dra. Helsinka O. de Andrade Regele lumînărilor L.Ariosto Lena P.Aretino Cărțile de joc vorbitoare T. Arghezi Neguțătorul de ochelari Interpretări
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
asmuțit băieții de l-a umflat, striga cât putea: "Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" Zic: "Curat violare de domiciliu! Da' umflați-l!" Și l-au umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întorsc cu birja acasă la el, am căutat prin toate colțișoarele, am ridicat dușamelele, am destupat urloaiele sobii, am scobit crăpăturile zidului: peste putință să dau de scrisoare. M-am întors la poliție, l am scotocit prin buzunare, peste tot: nu e și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe: Dacă ții la tine, dacă ții la familia ta, Ghiță... Pristanda: Cum să nu țiu, coană Joițică? Unsprece suflete! Zoe: Du-te degrabă, într-un suflet, și să nu vii fără Cațavencu. Poartă-te bine cu el. Ia o birjă și vino-ntr-o clipă. Pristanda: Ascult! Zoe: Ai venit? Pristanda: M-am dus!... SCENA V Zoe: (agitată, scoate gazeta și citește) " În numărul de mâine al foii noastre vom reproduce o interesantă scrisoare sentimentală a unui înalt personaj din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
In „Repaos dominical”, Caragiale, care cu doi ani înainte publicase „1907 din primăvară pînă-n toamnă”, scrie cu prefăcută naivitate următoarele: „Joia trecută, 21 mai, neavînd treabă, mă plimbam încet pe Calea Victoriei, pe la șapte seara, privind la forfoteala aceea de călești, birji, automobile - ce mulțime! ce eleganță! ce belșug!... cum rar se vede chiar în orașele cele mai prospere - și mă gîndeam: cine or fi aceia care au scornit de la o vreme că-n țară e sărăcie, că s-a scumpit traiul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și foarte bine, fiind clasificat al 15-lea, între 72 promovați 15. Pentru că la Cernăuți, în clasa a IV-a primară s-a introdus atunci și limba ruteană, Mihai a fost dat în gazdă la ruteanul Nicolai Tîrțek, antreprenor de birje, unde el s-a silit să învețe ceva și din această limbă. Clasa a IV-a a promovat-o al 5-lea, între 82 elevi. Acesta a fost cel mai frumos succes din toată învățătura lui oficială. Și totuși, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
De mulți ani nu mai vroia să știe nimic de surorile sale. A fost o înmormîntare săracă, în asistența unui foarte restrîns număr de rude și cunoscuți. Sicriul ordinar, făcut la repezeală, a fost dus la cimitirul Eternitatea într-o birjă cu un cal, al lui Ion Suceveanu, din mahala 314. Astăzi, în cimitir nu se mai poate ști pe unde va fi fost înmor mîntată cea mai bună soră a poetului. Mai stăruie niște întrebări: Oare Henrieta își va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un tablou ce reprezintă pe M.S. Regina îmbrăcată în haine de soră de caritate, dând ajutor răniților. De jur împrejurul crucii erau scrise cuvintele: „Societatea de Salvare din București, 1906”. Trusa de prim-ajutor era dusă de un sanitar pe bicicletă, în urma birjei. Începutul secolului XX (După Adrian Majuru, Familia Minovici). Pentru corespondență, adresa prescurtată a Societății era ,,Societatea de Salvare din București”. Statutul prevedea de asemenea modul de conducere și administrare al Societății. Din primul Comitet de conducere al Societății a făcut
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de urgență într-o postură cu totul nouă, a altor condiționări, cerințe și împliniri. Este etapa actuală a organizării moderne a asistenței urgențelor medico-chirurgicale. În lucrare am urmărit firul istoric pe durata a mai bine de un secol: de la modesta birjă cu cai și sanitarul de urgență pe bicicletă, la moderna ambulanță de tip A, B, sau Serviciul SMURD, de la Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale, de la Spitalul de Urgență cu 50 paturi - amenajat în localul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aprovizionarea trupelor : „Cartofii, Manule, ce e cu cartofii ?” - „Păi nu vrea șeful gării, cere bon” - „Foarte bine, eliberează- i un bon și semnează-l pe regele Mihai Unu”, ricanează Stoian. Transportul detașamentelor patriotice se va face cu taxiurile și cu birjele orașului, rechiziționate, potrivit ideii tovarășului Stoian. Avem în față imaginea conducătorului comunist atoate știutor, hipercompetent, inventiv, mai eficient în cele câteva secunde în care își îndreaptă atenția asupra unui domeniu decât cei care îl bătătoresc o viață. El nu procedează
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă, pe lângă omul voinic, aflat numai în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noi. Zăbovind în Piața de flori, în preajma căreia erau și păsărele de vânzare, păsărele de tot felul, pe care le lua și le elibera din coliviile în care le păstrau vânzătorii... Am dat și eu ajutor să fie ucat în birjă. I-am atins și eu brațul cu mâneca sumecată, încercând să-l ajut să urce în vehicul, și i-am simțit pielea cu tuleiele de pe braț...” Dacă plasăm gestul poetului în zonă simbolică (eliberarea păsărelelor din cușcă privindu-l chiar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va urma: „Doctorii mă asigură, de 2 ori pe zi mă vizitează, spesele sunt numai trăsura care este birjă, că în câteva zile are să-și vie cu totul în sine. Susțin cu toții că este la cap o rană ca la picioare, din a cărui cauză nu poate articula nici un cuvânt. De toată persoana se teme, fie bărbat sau femeie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu azi 15 zile”, bolnavul și-a venit în simțire și nu mai e nevoie de femeie să spele. Cheltuielile se urcă la douăzeci franci și douăzeci și cinci bani pe zi, fără să plătesc lui generosul și nobilul Isac, decât numai birja, că el nu ține trăsură. Dacă nu se poate să-mi trimiteți bani până nu voi trimite certificatul doctorului, voi mai aștepta până se întoarce el din Bucovina. Eu nu-s contra, îl duc și la Viena, numai bani vor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
râs apoi o grămadă. — își uitase de articol? — își uitase. A doua zi, însă, a fost internat la Caritatea, căci d. Chibici, la care ședea, nu-l mai putea ține în frâu. — Ce făcea? — în noaptea aceea a luat o birje și s-a dus la Șosea. — Să se plimbe? Ce să se plimbe?! Acolo a începăut să tragă în aer focuri de revorver, de se speriase lumea. N-a atins pe nimeni? — Nu. Se amuza numai. Poliția, neapărat, a pus
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
metodă adiacentă este stenografierea dialogului de judecătorie (metoda Courteline după H. Monnier și Les Tribunaux Comiques de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-nmulțesc. / E ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul urât și nebunesc. // Cât se mai poate încă. Atât cât se mai poate, / să ne ferim de zgomot, de vin și de mașini. / Reinventa-vom birja de târg cu patru roate / și când vom fi pe mare, vom înhăma delfini.” Dintre scrierile în proză, de succes s-au bucurat „întâmplările cu scriitori”, periplu amuzant și istorie literară anecdotică și umoristică a timpului contemporan. Și Dicționar sentimental
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Serviciul Apelor din regiunea Bacău, din cadrul Direcției Generale a Apelor. Până în primul deceniu al secolului al XX-lea, când în Bacău și-au făcut apariția primele automobile particulare, transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de birjă din oraș”, votat de consiliul comunal pe data de 16 august 1890, proprietarii de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță și calitate a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
regiunea Bacău, din cadrul Direcției Generale a Apelor. Până în primul deceniu al secolului al XX-lea, când în Bacău și-au făcut apariția primele automobile particulare, transportul persoanelor în interiorul orașului a fost asigurat exclusiv prin intermediul căruțelor, trăsurilor și birjelor - „cea dintâi birjă a ieșit la 1867”. Conform cerințelor „Regulamentului trăsurilor de birjă din oraș”, votat de consiliul comunal pe data de 16 august 1890, proprietarii de birje erau obligați să asigure un anumit standard de siguranță și calitate a transportului. Punerea în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]