410 matches
-
cea a muzeului din Fălticeni. Aflând că s-a găsit la Secuieni-Drăgușeni piatra de mormânt a domnitorului Bogdan al doilea, tatăl lui Ștefan cel Mare, pe care și-o dorea și Nicolaie Iorga, mai rapid, Vasile Ciurea a luat o birjă și-a adus piatra la muzeul său, fapt care a stârnit o mare supărare. Într-o conferință radiodifuzată în care prezenta lista muzeelor din țară, Iorga n-a mai inclus muzeul din Fălticeni deși, înființat în 1907, acesta era unul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
încrederea pînă într-acolo încît îmi dăduse să aleg între Londra și Sofia. Londra ar fi fost o reședință plină de atracții, pe care le cunoscusem în 1902, iar dacă pitorescul străzilor mai pierduse din farmec cu scăderea numărului de birje, eram sigur că voi regăsi aici legături agreabile, iar din punctul de vedere al meseriei, o activitate deloc dificilă. Înrudirea Prințesei Maria a României apropia dinastia noastră de tronul Marii Britanii, iar România, deși angajată în Tripla Alianță ale cărei aspirații
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
metodă adiacentă este stenografierea dialogului de judecătorie (metoda Courteline după H. Monnier și Les Tribunaux Comiques de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de Jules Moinaux): "Leanca: Eu, dom' judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem tomn-atunci cu birja de la dom' Marinescu Bragadiru din Piață, încă chiar dom' Tomiță zicea să-l iau în birje... Jud.: Pe cine să iei în birje? Leanca: Clondirul... că zicea... Jud.: Cine zicea? Leanca: Dom' Toma... se sparge... Jud.: Cine se sparge? Leanca: Clondirul, dom' judecător!" Leanca este femeia de cartier, comică prin petulanță și intemperanță plebee, pariziana "comm-+-re", "țața" română. Caragiale găsește eufonii pline
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am văzut lume multă adunată. Apropiindu-mă, și răzbind până în primele rânduri, văzui un bărbat solid, bine legat, cu părul mare, pieptănat în valuri peste cap, cu o mustață îmbelșugată ce făcea gurii streașină stufoasă, îndemnat să urce într-o birjă. Privirea îi era febrilă, dar trupul părea istovit, fără împotrivire, într-o totală renunțare. Un civil căruia vardistul însoțitor i se adresa deferent cu titulatura „domnule doctor” stăruia cu menajamente, chiar cu înțelegere duioasă, pe lângă omul voinic, aflat numai în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noi. Zăbovind în Piața de flori, în preajma căreia erau și păsărele de vânzare, păsărele de tot felul, pe care le lua și le elibera din coliviile în care le păstrau vânzătorii... Am dat și eu ajutor să fie ucat în birjă. I-am atins și eu brațul cu mâneca sumecată, încercând să-l ajut să urce în vehicul, și i-am simțit pielea cu tuleiele de pe braț...” Dacă plasăm gestul poetului în zonă simbolică (eliberarea păsărelelor din cușcă privindu-l chiar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Anamneza” Hanrietei, sau fișele ei de observație ca infirmieră a lui Eminescu, începe la 3/15 mai 1887, când consemnează programul ce va urma: „Doctorii mă asigură, de 2 ori pe zi mă vizitează, spesele sunt numai trăsura care este birjă, că în câteva zile are să-și vie cu totul în sine. Susțin cu toții că este la cap o rană ca la picioare, din a cărui cauză nu poate articula nici un cuvânt. De toată persoana se teme, fie bărbat sau femeie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu azi 15 zile”, bolnavul și-a venit în simțire și nu mai e nevoie de femeie să spele. Cheltuielile se urcă la douăzeci franci și douăzeci și cinci bani pe zi, fără să plătesc lui generosul și nobilul Isac, decât numai birja, că el nu ține trăsură. Dacă nu se poate să-mi trimiteți bani până nu voi trimite certificatul doctorului, voi mai aștepta până se întoarce el din Bucovina. Eu nu-s contra, îl duc și la Viena, numai bani vor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
râs apoi o grămadă. — își uitase de articol? — își uitase. A doua zi, însă, a fost internat la Caritatea, căci d. Chibici, la care ședea, nu-l mai putea ține în frâu. — Ce făcea? — în noaptea aceea a luat o birje și s-a dus la Șosea. — Să se plimbe? Ce să se plimbe?! Acolo a începăut să tragă în aer focuri de revorver, de se speriase lumea. N-a atins pe nimeni? — Nu. Se amuza numai. Poliția, neapărat, a pus
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
asmuțit băieții de l-a umflat, striga cât putea: "Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" Zic: "Curat violare de domiciliu! Da' umflați-l!" Și l-au umflat. L-am turnat la hârdăul lui Petrache. M-am întorsc cu birja acasă la el, am căutat prin toate colțișoarele, am ridicat dușamelele, am destupat urloaiele sobii, am scobit crăpăturile zidului: peste putință să dau de scrisoare. M-am întors la poliție, l am scotocit prin buzunare, peste tot: nu e și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zoe: Dacă ții la tine, dacă ții la familia ta, Ghiță... Pristanda: Cum să nu țiu, coană Joițică? Unsprece suflete! Zoe: Du-te degrabă, într-un suflet, și să nu vii fără Cațavencu. Poartă-te bine cu el. Ia o birjă și vino-ntr-o clipă. Pristanda: Ascult! Zoe: Ai venit? Pristanda: M-am dus!... SCENA V Zoe: (agitată, scoate gazeta și citește) " În numărul de mâine al foii noastre vom reproduce o interesantă scrisoare sentimentală a unui înalt personaj din
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ale speculanților, versurile cele mai bune ale lui Bacalbașa amintind de acelea ale unui „cupletist“ care peste puțin timp va entuziasma publicul bucureștean, Constantin Tănase: „Toate sunt de-o modă nouă, / Jumările fără ouă, / Lămâile fără de miez, / Pilaful fără orez, / Birjele sunt fără cai, / Plă tești studiu introductiv 21 39. Constantin, Ioan și Anton Bacalbașa, Pardon!, revistă umoristică în trei acte și un tablou, București, 1899, pp. 35-36. mult și nimic n-ai, / Pâinea e fără făină, / Zece lei e o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
urmă. Iarna erau, parcă, mai multe căderi de zăpezi, iar primăria nu le ridica. Una din plăcerile bucureșteanului era să se plimbe cu sania. De cum se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fel, se acopereau cu un domino și o mască, pândeau pe naivi și le storceau, nenorocitele, câțiva lei, pâinea de a doua zi. Fie sub pretextul leului pentru garderobă, fie printr-un cornet de bomboane, fie sub pretextul leului de birjă, aceste femei, după câteva ore de stăruințe și de cerșetorie, izbuteau să câștige 8 sau 10 lei cu cari trăiau două-trei zile, până la balul viitor. Lovitura cornetului era cunoscută, ele îl obțineau de la client numai spre a-l revinde imediat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dar adevărul este că în ajun, la Colegiul I, nu se întâmplase nici o dezordine. Nicolae Fleva era în mijlocul mulțimii când fu recunoscut de bătăuși. Ime diat bătăușii s-au repezit să-l atace. Fleva izbutește să se arunce într-o birjă, apărat de colonelii Schina și Salmen. Dar bătăușii se luară după el. Ajuns în stradă, sări jos și se refugie într-un magazin de muzică. În Românul de la 30 aprilie se face darea de seamă a bătăilor și orgiilor petrecute
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și a rămas mut de groază. Iar toți ceilalți se prăpădeau de râs. Aceasta fusese o bună farsă urzită de Mihail Kogălniceanu.** În scurt timp Bucureștiul se umple de parale. În fiecare zi vedem o nouă frumusețe răsturnată într-o birjă luxoasă sau chiar într-o trăsură de casă. Fete, de la modiste și croitorese, servitoare frumușele, cocote foarte modeste se înalță deodată, au parale și au lux. 380 bucureștii de altădată București, 1965, pp. 70-71). Totodată, pe scenă răsunau cântece patriotice
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sus: a) curierii; b) trecerile cu ștafete; c) transporturile - expediții ale statului; d) funcționarii civili și militari care erau în serviciu și călătoreau cu caii de poștă, dar nu și cei care ar fi călătorit cu caii lor sau cu birje închiriate; e) dorobanții și surugii aflați în serviciu; f) transporturile de bagaje ostășești; g) călătorii pe jos; h) vitele cu care se făceau transporturile la lucrările de drumuri publice; i) cărăușii care transportau sare în contul guvernului, atât la trecerea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Fata nefericită se stinge din viață și în ziua de Sfânta Paraschiva (14 oct. 1889) este înmormântată, cum scrie G. Călinescu în cartea sa "Uitată de toți, pusă într-un coșciug ordinar de brad, era dusă la cimitir, într-o birjă cu un cal al lui Cristea N. Suceveanu din Botoșani." Se pusese astfel "capăt supărărilor" acestei ființe "lipsită de noroc" care avea dreptate să creadă că: "Binele nu este pentru noi".
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
recipientele mici pe roți (în negoțul cu coșuri împletite, tinichigerie), în producerea tablei etc., lipsite de sașiu (cărucioare pe roți etc.), care sunt folosite în magazine. C) Vehiculele cu tracțiune animală. Sunt cuprinse aici în principal: 1) Trăsurile, cupeurile, caleștile, birjele, cabrioletele. 2) Dricurile. 3) Vehiculele mici de la cursele hipice (sulkys). 4) Cărucioarele pentru copii (cu măgari, capre sau ponei) utilizate în grădinile publice, parcuri etc. 5) Vehiculele de livrare de toate tipurile, vehiculele de mutat. 6) Căruțele de toate genurile
ANEXĂ nr. 87 din 5 ianuarie 2000 VEHICULE TERESTRE, ALTELE DECAT MATERIALUL RULANT DE CALE FERATA ŞI TRAMVAI; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166815_a_168144]
-
mijloace de transport în comun sunt autobuzele, urmate de microbuze operate de o asociere public-privată în peste 30 de linii. Până la înființarea transportului în comun de persoane modern, cunoscut în forma actuală în orașul Târgu Mureș, acesta se făcea cu birje de către "Asociația Profesională a Meseriașilor din Transporturi". Exploatarea transportului în comun de pasageri a luat ființă la 1 mai 1949, cu autobuze transformate din autocamioane uzate, cumpărate din parcul bunurilor sovietice din Brăila. Dezvoltarea simțitoare a educației în Târgu Mureș
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
vorbește - la nivel european - încă din secolul al 17-lea, mai întâi în capitala Franței, Paris, apoi în cea a Angliei - Londra, unde a și fost legiferat acest tip de serviciu public. A urmat apoi Viena și de aici moda birjelor s-a extins pe tot continentul și chiar mai departe. În secolul al XIX-lea birjele sunt modernizate și adaptate cerințelor de transport rapid și confortabil. Taxiurile, adică vehiculele de tranport motorizate au apărut pentru prima dată pe străzile Parisului
Taximetru () [Corola-website/Science/308419_a_309748]
-
apoi în cea a Angliei - Londra, unde a și fost legiferat acest tip de serviciu public. A urmat apoi Viena și de aici moda birjelor s-a extins pe tot continentul și chiar mai departe. În secolul al XIX-lea birjele sunt modernizate și adaptate cerințelor de transport rapid și confortabil. Taxiurile, adică vehiculele de tranport motorizate au apărut pentru prima dată pe străzile Parisului, în anul în 1899, pe cele din Londra în 1903, iar la New York, în 1907. Taxiurile
Taximetru () [Corola-website/Science/308419_a_309748]
-
conectat și la telefonie prin radio. Apariția unei noi cărți de telefoane se preconizează în 2008; ea va include toate numerele de telefon, inclusiv și cele prin radio. În câmpul muncii se află aproximativ 300 persoane, iar șomeri (înregistrați la birja muncii) sunt 15. Satul Costuleni - Localitati in raza de 10 km: 3 km - distanța directă pînă la Satul Șicovăț din Raionul Ungheni - vezi pe harta 5 km - distanța directă pînă la Satul Morenii Noi din Raionul Ungheni - vezi pe harta
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
către moarte, după cum remarca profesorul Sorin Alexandrescu, putând fi împărțită în opt episoade după cum urmează: I: în tramvai; II-III - la țigănci, cele trei fete; IV - la țigănci, „visul”; V - în tramvai, la Voitinovici; VI - acasă; VII - pe drum și în birjă; VIII - la țigănci, plecarea finală. Cele opt episoade marchează un itinerar spiritual al personajului între Viață și Moarte, Profan și Sacru, lumea „de aici” și lumea „de dincolo”, tradus grafic în chipul următor: Real — „Ireal” — „Real” — Ireal. Episoadele marchează un
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]