674 matches
-
aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi), birtul economic din Piața Mihail Kogălniceanu (bulgari și macedoneni) și lăptăria „Bai Ivan” din str. Viitorului (bulgari, albanezi și macedoneni). Un alt Ordin al Prefecturii de Poliție a Capitalei a fost emis la 5 iunie 1936 (nr. 1718), cu atribuțiile care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de acolo (profesorul Garsou) pentru admiterea la Facultatea de Drept. În aceleași tipuri de surse l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia, s-a găsit la un moment dat și fostul ofițer
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Robend Brandul Mic, prin Lugosh. Nu era nici o primejdie să se plimbe pe acolo, pe unde trenurile nu mai circulau. S-a oprit în fiecare gară, în fiecare haltă (unele sunt gata să se prăbușească, altele au fost transformate în birturi sau magazine alimentare). S-a bucurat când mai întâlnea câte unul dintre puținii foști navetiști ce pierdeau vremea prin acele locuri. La Lugosh, ca pe vremuri, și-a scos mâncarea din vechea sa cutie din tablă și a rămas mai
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
domeniu. Doctorand al profesorului Dan Simonescu, Gh. Popescu semnează împreună cu Valeriu Moldoveanu și Mircea Tomescu „Ghidul bibliotecilor din România" (1970). Ion Ciotloș a contribuit la dezvoltarea bibliotecilor în mediul rural, a dezvoltării gustului pentru lectură la sate, a transformării unor birturi în biblioteci. „Manualul de biblioteconomie pentru biblioteci mici", „Vocabularul profesional de biblioteconomie", „Breviar legislativ în sprijinul activității bibliotecilor publice", lucrări publicate și în revistele de specialitate din Basarabia, au devenit instrumente formative pentru bibliotecarii din mediul rural și nu numai
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
locomoție sau de o posibilitatea de a curăți orașul, toți oamenii și toate căruțele Serviciului de Salubritate sunt evacuate”. Într adevăr, situația era dezolantă și în același timp sinistră, așa cum a notat în continuare noul primar: „...toate prăvăliile închise, nici un birt, nici o ceainărie. Farmaciile evacuate și lipsite de medicamente, morile închise, măcelăriile părăsite, brutăriile de asemenea, nu există carne, pâine, zarzavat. Nu era lumină electrică”. b. „S’au dat lupte pe străzile Bârladului și au fost dueluri de artilerie” În a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prezinte ca personaje imaginare”. Cartea însumează discuții purtate de șapte bătrâni de profesii diferite (un medic, un avocat, un profesor, un zidar, un diplomat, un compozitor, dar și un activist de partid), care se întâlnesc fie în parc, fie în birturi ieftine sau acasă la unul din ei. Bătrânii abordează fel și fel de subiecte, de la necazurile de zi cu zi (cozile, bolile, sărăcia etc.) la fenomene parapsihologice și la presupusa viață de după moarte, ponderea revenind însă comentariilor politice. Se emit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Deși mă așteptam să mă dea afară, pus în gardă de întâmplările zilei precedente, m-au invitat în casă. Stăteau în Câmpina, undeva pe lângă piață. Un apartament la etajul doi-trei, unde urca un miros de mititei de la un fel de birt al pieței. Undeva la marginea orașului, de câteva zile, ardea niște batal, dar aici mirosea a mititei. Un lucru destul de hazliu, dacă stai să te gândești. Aveau fetița operată de apendicită. Se operase. Ca și cum se operase singură. Chiar am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fantazeze perspectiva “14 decembrie” din Piața Unirii , să-mi vorbească despre solidarizarea miliției cu demonstranții , despre raidurile tacite ale securității în zonă , despre mitraliere și tancuri simuline, etc , mai insistent în ziua de 8 . Vorbeau cu glas tare ca la birt . În bibliotecă, simulau spicuiri de noțiuni la raft o echipă de securiști și informatori , despre a căror misiune ascunsă am fost avertizat de prietenul Constantin Hușanu , secretar al Consiliului oamenilor muncii . CE AUZEAM EU, AUZEAU ȘI EI. De ce mai era
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în brâu>>, însă ca băutură el se mulțumea cu o cofiță de vin amestecat cu apă.” Mai spune el că, odată, ieșind de la tipografie, unde ai lucrat o zi întreagă așa cum îți era felul - ai trecut peste drum la un birt, ca să mănânci. Acolo ai consumat toată rezerva de carne a birtașului - vreo trei chile - și ia-i spus furios că pleci flămând din locanta lui. Cel mai mult mi-a plăcut, însă, atunci când ai plecat la București, împreună cu asociatul Ionescu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de mănâncă și tu, că tu m-ai făcut om!“; apoi menajera unui popă de țară, pe care l-a prădat de tot ce avea În casă; a ajuns-o, În sfârșit, pedeapsa bătrâneților rușinoase spălând cârpele murdare la un „birt economic“ de pe șoseaua Basarab, unde a descoperit-o fratele meu Pompiliu, căruia i-a cerut câțiva gologani de-o țuică... Cum scria Tacit la moartea Messalinei: „Nimeni nu o plângea, căci urâciunea păca telor ei Îneca orice compătimire.“ În acea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
viață! - Mansardele noastre din hanul Vlasto și cea dintâi căsnicie a noastră Încropită cu un „primus“ din care ieșeau adevărate minuni. - Viziune pitorească și suculentă a Bucureștilor de acum o jumătate de secol, cu halele, băcăniile, brân zăriile, mezelăriile și „birturile naționale“, mândriile acestui oraș de bonvivanți cu pipota sănătoasă. Considerații gene rale despre civilizația bunului trai și despre aportul nostru național la această civilizație. - O zi la românii noștri dintre Vidin și Timoc, cu varza și tocana lor de ți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină, costiță, șuncă, cârnați, salamuri și tobe; și, În sfârșit, mai erau tot pe acolo birturile noastre „naționale“, cum Își spuneau, faima și mândria acestui oraș al nostru de mari bonvivanți cu pipota sănătoasă la mâncare și la băutură, rotofei și veseli ca perso najele hilare din pânzele ilustre ale maeștrilor flamanzi, acele expresii de artă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu Îndrăznesc să mă măsor. Ca un larg câmp de experimentare și de Încercare a puterilor noastre asimilatoare, a facultăților noastre apetitive și a inte ligenței noastre culinare, peste drum de hanul Vlasto, În chiar spatele bisericii Sf. Dumitru, era birtul La Curcan, cu bucătă ria lui văzută din stradă, unde-și Împrăștia aburii și mirodeniile tingirilor, cratițelor, tigăilor și cuptoarelor, și cu interminabilele lui liste de bucate Înaintea cărora rămâneai, neștiind ce să alegi, ca găina morarului din fabulă, după cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vioarele, bumbarele, rotocoalele, păstră mu rile de oaie, ficatul negru de bivol, toate la grătar și udate cu vin nou năsprit, tot lucruri haiducești, anume pentru fălcile și stomacurile noastre Încă barbare; iar alte specialități nu le găseai la nici un birt, mare sau mic, de centru sau de margine, cum erau „scobiturile“, „preotesele“ sau „pitulicele“, astfel numite, ba chiar și mai pe față și mai cu numele lor de rușine, pentru dulceața lor, ce amintește parlagiului și măcelarului, puși pe mâncare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau iahnie de linte nu se opresc aci, căci poveștile biblice nu-s numai pline de o morală religioasă, dar și de o curioasă și ne sfârșită invenție literară. Din neamul blagoslovit al peștilor, să nu Încerci prea des la birturi, ci să cultivi din vreme prietenia pescarilor și să-l mă nânci totdeauna cald, acasă, ales și gătit de tine: crapul, linul, caracuda și somoteiul aurii, șalăul și știuca mare, marmorată, pentru stomacurile debile; plătica și văduvița galbene pe burtă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu o lingură mare de dulceață de vișine aruncată cu ochii Închiși deasupra, este totdeauna minu nată când este făcută În casă, dar am găsit-o tot atât de bună și galantomește servită [și] la Bolintineanu din Brăila, cel mai național dintre birturile naționale din țară. Printre imaginile delicioase ale copilăriei noastre Îndepărtate poate că mai stăruie Încă, la unii dintre dumneavoastră, amintirea bragagiilor atât de pitorești pe ulițele Bucureștilor de acum o jumătate de veac, cu zaharicalele lor de fantezie orien tală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
trecători cu fețele lor subte de nesomn și excese, ci la un medic indicat de serviciul sanitar. și erau frec ventate acum de abonați În toată regula, cam cum erau prin acel timp abonații, cu luna sau cu „cartela“, ai birturilor și ai frizeriilor - oricum, clienți serioși care s-ar fi rușinat să intre În bordelul cu lume amestecată la porți și În „salonul“ cu fel și fel de exemplare, mai grase și mai slabe, Înșirate ca vitele În obor, dar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un tip Întreprinzător. Cu banii strânși la lucrările de drumuri s-a lansat În afaceri. În centrul Otopeni lor a avut un han din administrarea căruia a strâns un modest capital. Apoi a renunțat la el și a deschis un birt chiar În Bucu rești, pe strada Brezoianu la nr. 8, colț cu strada Domnița Anastasia, pe firma căruia a scris „La acvila română“. Mai târ ziu i-a schimbat firma, zicându-i Transvaal, ca un ecou al atitu dinii sale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a venit la el un student sărac, Chirculescu din Focșani, a cărui mamă era spălătoreasă, și i-a zis: „Nene Dumitrache, dacă nu mă ajuți, eu nu termin facultatea!“ Stroeșteanul i-a dat bani și i-a asigurat masa În birtul său, și așa Chirculescu a putut absolvi facultatea. El a ajuns mai târziu ministru la Ministerul Muncii și apoi director general la Asigurări Sociale. Toată viața a recunoscut rolul jucat de Dumitru Georgescu În viața lui. La un moment dat, un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și romantic. Se afișa ca atare, purtând cocarda de socialist, lavalieră și ghete cu gumilastic. A luat parte activă la acțiunile socialiștilor În toată perioada 1888-1897 și mai târziu. Demonstrația de la 1 mai 1897 a avut o secvență și la birtul său din strada Puțul cu apă rece. La 6 septembrie 1907 era Înscris În Cercul amicilor PSDR și lua parte la ședințele organizate pentru simpatizanți. Mai târziu, În zilele de 29 și 30 iunie 1912, Mitică Georgescu parti cipă ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Lima și a dezordinii de acolo. După orele 17,00, m-am întâlnit din nou cu Paul și am plecat cu Dacia să vedem alte părți ale Madridului, seara, luând ca doi burlaci era singur în Madrid cina la un birt agreabil, pe o terasă, ca toamna la București. Dimineața, când m-am uitat pe fereastră, ningea destul de intens, deși în oraș nu se depusese zăpada. Convenisem să plecăm în jurul orelor 8,00, pentru a putea vizita în liniște cele două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
deloc sigur ca autorul să fi avut în vedere Valsul imperial (iar frazele descrierii nu se suprapun cu exactitate etapelor melodiei lui Strauss), la aceasta mă poartă (extatic și dureros și pe mine) gândul ori de câte ori citesc fastuoasele fraze despre taraful birtului din Covaci”, scrie N. Steinhardt (Critica la persoana întâi, p. 125). E adevărat, valsul în do major al lui Johann Strauss, despre care eseistul afirmă cu suverană dreptate că este una din capodoperele muzicii, demnă de a fi așezată în preajma
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
parlamentează blând cu ei ca să-i lese să treacă etc. Prigoana împotriva adventiștilor și evangheliștilor. Ce-am văzut acolo în Iași. Vizită la Verona: dușmanul trivialului. Natura și țăranul.4 Iași Ploești 158 Ploești Deva 173 = 331 x 2 + 100 birt = 762 [1922] Concentrare 1 Oct. Suc. Ord. circ. M.S.M. no. 597 din 10.VI. 1922. Rg. n 13. se guie se urcă vipt mâncare paradaise tomate clătite cu zămăchișă cu brânză de vacă belitoare moră scaldă spesez cheltuiesc pleasă, plese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dă să se repează iar ; dar un sergent voinic o apucă de braț și o- nvârtește-n loc : - Nu zbiera și mergi ! strigă el scrâșnind și lovind-o greu cu palma peste gură. Aud atunci o horcăială-necată și, în cadrul luminat al birtului, văd silueta albă a femeii ridicând în sus brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate, ca si cum i s-ar fi frânt gâtul. Un moment se răsucește de mijloc, apoi cade țeapănă pe spate în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]