676 matches
-
trimitea nimic. Conțescu avea o gazdă care îi oferea pe lângă odaie cafeaua cu lapte dimineața. Asta, de multe ori, era toată masa, și studentul se străduia s-o sporească. Raționarea cea mai strictă era sistemul său, și cum mesele în birturi i se păreau riscante, își cumpăra pentru o lună întreagă un aliment rezistent, pe care îl fracționa în treizeci și cinci de bucăți, patru-cinci porții reprezentând riscurile în caz de întîrziere a mandatului. Într-o zi l-a găsit cu un cufăr
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bun. Ea e ca un liman unde unul sosește și altul purcede; unul se bucură de cel ce vine ș-altul se întristează de cel ce purcede. Ea i ca un spital plin de orice patimi. Ea i ca un birt cu două porți deschise, pe una intră, pe alta iesă; beau, mănâncă și se duc; unul pe altul nu se cunoaște cine intră și cine iese. Lumea-i ca un bâlci unde unii cântă, alții joacă, unii vând, alții cumpără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o grenadă în hoit și bumm... DOAMNA KOVACIC: Ajunge cu expresiile astea nelalocul lor despre femei, pentru că bineînțeles că și eu însămi trebuie că sunt o femeie, care are o onoare feminină. Murdăria ta feminofilă varsă-ți-o tu la birt, mătură-ți tu acolo furiile trupești, că altfel feminitatea mea o să fie până la urmă și ea terfelită. DOMNUL KOVACIC (Își scoate o pungă cu cuburi de gheață din pantaloni): Mda...aha. acum or să se umezească pantalonii, că s-au
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
act nu scot nici un cuvint. În actul al treilea arată în principiu la fel ca în primul., dar capătă un aer ordinar de noi îmbogățiți. Spațiul O sală de mese dintr-un local, care are un aer undeva între crâșmă, birt și han țărănesc. Trecerea timpului a lăsat urme care se pot vedea mai ales în mobilier și amenajarea sălii. La stânga intrarea și tonomatul; în mijloc mesele, la dreapta, de-a lungul, tejgheaua. In acest fel se poate vedea și în spatele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mamă albă care primește la ea toți copiii leneși și maronii Pe fiecare ce poate rupe din iarbă Tăpșanul cel cald gustă din vecinătatea astfel câștigată Vecinătatea a câștigat Vecinătatea este ogorul meu Ogorul meu a câștigat o mamă în birt Vacile din contravecinătate mor împreună cu vacile lor Antivecinul se ridică pe pământul de fân Orfan Furca de fân fără fânul de la pământul mamă se înfige cu coada de fag în pământul de argilă rupt Și antipierduta vecinătate zboară cu pântecele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
gros ciuruit, nu mai are parte de nici o buruiană sfântă Un maț gros ca ăsta nu are nevoie de nici o curățenie pentru cazanul de carne care-l așteaptă Că-i gol și curat Ca un maț de om pierdut la birt (gâfâie încă o bucată de drum) Această pădure Fiecare pădure e pădurea mea Un plan cadastral e un câine prost Un câine cu lanțul scurt pentru un câine e oricum prea lung Așa o pădure este peisajul de căpătâi al
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
PRIMUL POLIȚIST AL DOILEA POLIȚIST Spațiul Primul decor este un studio de înregistrare sonoră bine utilat, dar care oferă și suficient confort: fotolii, bar interior, loc pentru ziare... În spate, mai multe ieșiri. Al doilea decor este o tejghea de birt rudimentară, urâtă, comodă, unde din când în când se pot auzi și zgomote de la țară. Limbajul Discursul verbal prezent va fi folosit de către compozitor și pianistă în mod ironic, până la desființare. Celelalte personaje plutesc în "originalitatea" fluxului verbal. Actul întâi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre anii 1903- 1904, hazardul l-a adus
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de acolo (profesorul Garsou) pentru admiterea la Facultatea de Drept. În aceleași tipuri de surse l-am descoperit și pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, care frecvență mai puțin amfiteatrele și bibliotecile, preferând să-și petreacă serile în fumul birturilor ori în brațele "curtezanelor"; iar banii, ce-i mai rămâneau în urmă deselor escapade nocturne, se duceau pe o altă patimă a sa, pariurile la cursele de cai. Alături de aceștia, s-a găsit la un moment dat și fostul ofițer
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dimineață. După un timp, s-au și împrietenit și au început să-l invite destul de des la unele mici agape, organizate în una din camere, cu cafele, mezeluri, conserve de carne, pește sau cu mici calzi cu muștar, aduși de la birtul din apropiere. În treacăt fie spus, pe unul din ei îl chema Petru. Cu domnul Petru Cârlan se întâlnește întâmplător și în prezent. Colonel în rezervă, s-a retras cu soția sa în casa moștenită de la răposații ei părinți undeva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
coajă fără a scoate pâinea din ziar. Gustați și vedeți! După ce toți patru au și făcut să dispară una din pâini, sergentul Luca, mai mic în grad sau, probabil, el era dejurnă în ziua respectivă, trebuia să cumpere ceva de la birt. Din pragul ușii deschise, acesta întrebă: Două pâini, treizeci de mici și vin... de care vin să cumpăr? Cotești! Trei sticle de Cotești nu mai mult și o singură pâine! a propus unul dintre ei. Și mie îmi place Cotești
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Robend Brandul Mic, prin Lugosh. Nu era nici o primejdie să se plimbe pe acolo, pe unde trenurile nu mai circulau. S-a oprit în fiecare gară, în fiecare haltă (unele sunt gata să se prăbușească, altele au fost transformate în birturi sau magazine alimentare). S-a bucurat când mai întâlnea câte unul dintre puținii foști navetiști ce pierdeau vremea prin acele locuri. La Lugosh, ca pe vremuri, și-a scos mâncarea din vechea sa cutie din tablă și a rămas mai
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
Robend Brandul Mic, prin Lugosh. Nu era nici o primejdie să se plimbe pe acolo, pe unde trenurile nu mai circulau. S-a oprit în fiecare gară, în fiecare haltă (unele sunt gata să se prăbușească, altele au fost transformate în birturi sau magazine alimentare). S-a bucurat când mai întâlnea câte unul dintre puținii foști navetiști ce pierdeau vremea prin acele locuri. La Lugosh, ca pe vremuri, și-a scos mâncarea din vechea sa cutie din tablă și a rămas mai
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
și iarna era complet blocat. În satul Ghețar funcționa o școală cu clasele 1-8, la care veneau copii de la 5-6 km, de pe tot platoul (pe care se mai află încă trei sate). În sat mai exista un magazin și câteva birturi mici („privatizari”, în limbajul local). Platoul carstic are foarte puține izvoare și, pe deasupra, acestea au debite mici. Vara, cele mai multe dintre ele seacă, acest lucru obligându-i pe localnici să se aprovizioneze cu apă de spălat și pentru animale din topirea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu toate persoanele care aveau legatură cu cele trei sate: la primărie, poliție, dispensar, poștă, biserică și ocolul silvic. Pe parcursul a trei luni, am discutat cu persoane din fiecare familie, acasă la ei, la biserică, la magazine, la școala, la birt și la mutături. În acest fel, am putut să-mi completez „harta comunității”, am aflat problemele cu care se confruntau membrii comunități și am identificat un grup de lideri. În această perioadă, pe parcursul unei săptămâni, am fost asistat de un
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mama (2); om (2); plăcere (2); povață (2); prieteni (2); scumpă (2); scurtă (2); stat (2); tăcere (2); ură (2); urîtă (2); vorbire (2); zice (2); adevăr; adevărată; afirmare; aiurea; alină; alint; armă; ascultare; ascultător; auz; auzi; băiat; bani; bîrfe; birt; bla-bla; bucurie; bunătate; bunica; buze; cafenea; căldură; chef; chefuială; cîntec; ciorbă; colaborare; confesiune; convenabil; conversații; convingere; convorbire; cuminte; cunoștință; curată; da; demnitate; destăinuire; desuetă; dialog; dinți; drag; dragoste; duh; duios; dura; dusă; dușman; expresie; faptă; femeie; fericire; fericit; Florin Piersic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
o observație veninoasă. Dezlănțuire împotriva lumii întregi, furie disperată și inutilă. Să simți că în vine îți curge otravă și că ai mers mai departe decât orice demon” (I, 80). Cioran are aceste accese de furie oriunde, la piață, la birt, la un magazin oarecare, peste tot unde ar trebui să fie servit. Și deseori își dă seama de ridicolul situației: „Azi dimineață, pentru un fleac (un conflict cu birtașul grec de alături), m-am înfuriat într-un hal ce întrece
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mio cor angostiato" de m-aș ruga acum când ceara-i răbdătoare un rând mai în spate - Gheorghe (Pituț) al pădurii și Marius (Robescu) fără caiete de note cu o țigară-ntre degete galbene a stat o noapte întreagă la birt cu profesorul, unchiul meu din Perugia, și Cati și Anca și Pigu, în aripa de lângă fereastră Gabriela (Melinescu) a îngerilor își retezase părul într-abație și cum ne-a implorat Gabriela și cât de mult ne-a promis însoțirea cu
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
reflexe ale experienței urbane descrise de Ben jamin în scrierile sale despre Berlin. La acesta se adaugă un gest paralel, care se exprimă geografic: trecerea pragurilor, al căror sacerdot este, de data aceasta, Pirgu. „Ghid“ al crailor în mahalale, în birturile Bucureștilor și în universul încâlcit al Arnotenilor, Pirgu parcurge conturul marginalității sociale a orașului. Proxenet, parvenit, el joacă prin aceasta un rol „politic“, într-un sens similar celui despre care a fost vorba mai sus, în această carte: escapadele nocturne
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dublu gest, repetat în carte la nesfârșit: flanatul, pe de o parte, amintirea unui trecut incert, pe de alta. Povestitorul este o figură a intervalului (spectator și actor deopotrivă) pentru care orașul se luminează în orele nopții, ca mahala sau birt, în compania celor trei prieteni: de fapt, într-o triplă oglindire a oamenilor, străzilor, lucrurilor încărcate de amintiri. Materialitatea orașului ocupă un loc important în această reprezentare a Bucureștilor: fie ca materialitate apăsătoare, greoaie a mobilelor din saloanele lui Pașadia
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
locomoție sau de o posibilitatea de a curăți orașul, toți oamenii și toate căruțele Serviciului de Salubritate sunt evacuate”. Într adevăr, situația era dezolantă și în același timp sinistră, așa cum a notat în continuare noul primar: „...toate prăvăliile închise, nici un birt, nici o ceainărie. Farmaciile evacuate și lipsite de medicamente, morile închise, măcelăriile părăsite, brutăriile de asemenea, nu există carne, pâine, zarzavat. Nu era lumină electrică”. b. „S’au dat lupte pe străzile Bârladului și au fost dueluri de artilerie” În a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
efortului de război, a fost „sacrificat” și debitul de pâine. Astfel, prin ordonanța din 21 decembrie 1916, locuitorii Bacăului au primit următorul anunț: „(...) pentru a echilibra consumul de pâine și mămăligă, toată populația civilă, părțile sedentare ale armatei, restaurantele și birturile să consume obligatoriu, în zilele de Marți și Joi, mămăligă”. Orice încălcare a prevederilor ordonanței - ce se aplica inclusiv pentru bolnavii internați în spital - aducea pe contravenient în fața judecății Consiliului de Război al Armatei. Decizia a fost menținută până pe data
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos a societății aveau la dispoziție o infrastructură „proletară” de agrement. Ofertele erau, firește, diversificate și adaptate pentru posibilitățile fiecărui locuitor. Alături de cofetării, birturi, crâșme, bodegi, taverne își fac apariția și cafenelele și restaurantele. Timid, antreprenorii fac loc și programelor distractive. Afișele expuse la intrările în aceste locații încearcă să atragă doritorii fie cu o „cântare vocală”, fie cu un „concert muzical”; la mare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
femeile măritate nu pot derija astfel de case fără consimțământul bărbatului. Casele de prostituție și locuințele femeilor prostituate nu sunt tolerate: în vecinătatea bisericelor, școlelor, internatelor de educație, în vecinătatea imediată a grădinelor publice, a teatrelor, a cazărmilor, în hoteluri, birturi, cârciumi, berării, restaurante, cafenele șantante. Din banii ce femeile prostituate câștigă, patroana casei nu poate opri decât cel mult dou) părți din trei ca plată de locuință, încălzire, mâncare, serviciu și spălatul rufelor” ș.a. Legislația națională din domeniu, oferea prostituatelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1903): "Așa am cunoscut un om de o inteligență și o cultură excepțională, om de litere cu gust rafinat, dispoziții artistice admirabile, cunoscător și amator de muzică clasică, pasionat de Beethoven, și căruia cu toate acestea îi plăceau mîncările prin birturile de ordinea a treia, alergînd într-un birt pentru borșul de miel, aiurea pentru o fleică sau pentru mititei...". Devotatul său monografist, criticul Șerban Cioculescu, întemeiază cu argumente ceea ce Călinescu exprima cu finețe academică: Că dramaturgul bruschează pe cunoscuții săi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]