492 matches
-
demonilor”), din centrul Infernului - sunt, În ordine : Heretici, Iudei Infideles și Idolatre (cf. gravură din Thesaurus Artificiosae Memoriae de Cosmas Rossellius, 1579). Cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher este convinsă că astfel de reprezentări iconografice sunt specifice artei medievale vest-europene, nu și celei bizantine : „Arta bizantină nu cunoaște fenomenul prezenței evreilor În scenele «Judecății de apoi» - fenomen atât de uzual În arta occidentală -, și totuși, originea acestor reprezentări se află În Bizanț” <endnote id="(136, p. 80)"/>. Concluzia prea tranșantă a cercetătoarei Revel- Neher
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
après les documents littéraires italiens du XVIème siècle, Institut d’Ethnologie, Paris, 1971. 135. A Historical Atlas of the Jewish People, ed. Eli Barnavi și Miriam Eliav-Feldon, Schocken Books, New York, 1992. 136. Elisabeth Revel-Neher, The Image of the Jew in Bizantine Art, Pergamon Press, Oxford, 1992. 137. Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, Editura Socec, București, 1915. 138. Pelle János, Az utolsó vérvádak. Az etnikai gyulölet és a politikai manipuláció kelet-európai történetébol, Budapesta, 1996. 139. Andrei Oișteanu, Mythos & Logos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
l-au dat fratelui celui săracu, să fie a lui. Pilda este atât de limpede Încât comentariile sunt de prisos: principele e contrariat de nerespectarea interdicției de a lucra duminica, una dintre poruncile divine. În calitatea sa (de factură „cezaro-papistă”, bizantină) de protector al Bisericii și credinței, el intervine decis În apărarea ordinii religioase. Constatând că Încălcarea legii se datorează unui conflict social Între fratele bogat și cel sărac, voievodul face dreptate printr-un act justițiar și „popular”. Printr-o măsură
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
loc deosebit îl au în revistă cercetările referitoare la literatura română veche, din care se desprind câteva direcții: natură receptării culturii slavone scrise în Țările Române (P.P. Panaitescu despre caracteristicile literaturii slavo-române; Dumitru Fecioru și Dan Zamfirescu referitor la literatura bizantina și cea slavă în vechea cultură românească; Anton Balotă despre literatura slavo-română în epoca lui Ștefan cel Mare; Pândele Olteanu cu privire la originile culturii slavone în Transilvania de Nord și Maramureș; Maria Zdrenghea - problema primelor traduceri românești din slavona în secolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
în timpul domniei lui Matei Basarab); literatura cronicilor și a cronografelor (P.P. Panaitescu referitor la cronicile slave din Moldova în secolul al XV-lea, iar Ion C. Chițimia despre originalul cronicii lui Mihai Viteazul; G. Mihăilă - istoriografia română veche în raport cu istoriografia bizantina și sud-slavă și despre izvoarele antice, bizantine, sud-slave și românești ale cronografului lui Mihail Moxa; Diomid Strugaru - cel mai vechi cronograf românesc de proveniență rusă; Alexandru Rosetti - dată Cronicii Țării Moldovei și Munteniei de Miron Costin; Gabriel Ștrempel - un cronograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
lungă. Plantele aromatice sunt toate plantele folositoare ale căror frunze,rădăcini,tulpini și flori sunt apreciate că alimente sau medicamente datorită aromei lor și a altor caracteristici. Dea-lungul secolelor omul a devenit conștient de proprietățile importante plantelor aromatice. În perioada bizantina plantele aromatice erau asociate cu clasa de jos a societății,prin urmare rareori erau servite la masa clasei de sus,a regilor și experților în arta culinară.Pe de altă parte această dietă modestă și necostisitoare era foarte apreciată de
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
dar mai ales a muzicii bizantine. Aceste tradiții vechi ale Bisericii Răsăritene rămân încă necunoscute, când nu sunt disprețuite, în multe din parohiile ortodoxe ale marilor orașe. Transilvania este un caz special de inaderență la tradiția arhitectonică, iconografică și muzicală bizantină. În van se aude glasul regelui David: „Cântați psalmi și bateți din timpane; cântați dulce din psaltire și din alăută!” (Psalmi 80, 2). Oamenii care, printr-un simplu accident providențial sau în urma unor persistente căutări, au descoperit frumusețea slujbelor atonite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Lubac prefera să descrie creștinismul nu ca pe o religie a Cărții, ci ca pe o religie a Cuvântului. Scolasticii au început să vorbească despre arhitectonica gândirii. Improvizația dialectică de tip socratic și retorica rafinată în protocoalele politice și ecleziastice bizantine și-au pierdut prestigiul. Începând cu secolul al XIII-lea, le-a luat locul obsesia pentru perfecțiunea geometrică a expunerii. Austeritatea argumentației de tip logic putea compensa cu greu lipsa de imaginație poetică și teologică, atât de pregnantă în alte
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sculptată în atelierele din Pirinei, cu porticuri pictate cu figuri biblice, cu ornamente din stuc etc. Stele și sarcofage sînt ornamentate cu sculpturi, în care se amestecă în mod egal tradiția clasică, influențele orientale și estetica barbară. Capitolul 2 EUROPA BIZANTINĂ DE LA IUSTINIAN LA APOGEUL MACEDONEAN (SECOLELE VI-XI) În timp ce, în Occident, Imperiul dispare, el se menține în Orient, centrat în jurul Bizanțului. Împăratul Iustinian, mare legislator, preocupat să restabilească unitatea creștină, încearcă să impună autoritatea Imperiului bizantin si în Occident, după ce
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Hristos este în exclusivitate om, teză adoptată de Nestorius, patriarh al Constantinopolului în 428. Condamnați, în 431, de cel de-al treilea Conciliu de la Efes, nestorienii nu vor mai avea prozeliți decît în Siria și, mai tîrziu, în Asia ne-bizantină. Dimpotrivă, dunați în jurul lui Chiril, patriarh al Alexandriei, monofiziții afirmă predominanța abso- lută a naturii divine a lui Hristos. Împotriva acestei noi erezii, care, și ea, își va găsi adepți numai în provinciile orientale ale Imperiului și în Egipt, replica
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Dandolo îi încuviințează cererea și-i împinge pe toți baronii occidentali către o aventură pe care o acceptă doar în virtutea sumelor uriașe pe care tînărul Alexie IV promite să le ofere. În iulie 1203, armata cruciaților pornește la asedierea capitalei bizantine ai cărei locuitori, proaspăt detronatori ai lui Alexie III, deschid porțile Împăratului exilat și fiului său, devenit co-împărat. Repede, însă, populația Constantinopolului se va opune suveranilor impuși de cei pe care-i consideră mercenari latini. Isaac II și Alexie IV
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
19 Instalarea regatelor barbare..................................................20 Merovingieni și Pepinizi......................................................24 Cel de-al treilea val de migratori. (secolele VI-VII)..............................................................26 Un regres la scară europeană?..............................................28 Criza și reînnoirea Bisericii creștine.....................................32 Cultura în timpul monarhiilor barbare..................................36 Capitolul 2 Europa bizantină de la Iustinian la apogeul macedonean (secolele VI-XI).................................41 Erezii și dispute religioase....................................................42 Iustinian și recucerirea în Occident......................................44 Urmașii lui Iustinian.............................................................47 Secolul de aur al Bizanțului..................................................49 Replierea din secolul al VII-lea............................................51 Criza iconoclastă..................................................................54
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Carpați și Marea Mediterană. În secolul al XII-lea, vlahii au avut o existență statală sub conducerea fraților Asănești când un eveniment remarcabil a însemnat demersul lui Ioniță către Curia Papală în vederea unirii celor două Biserici, cea de Apus și cea Bizantină, invocând descendența romană a vlahilor. În secolul al XIV-lea, odată cu înființarea celor două țări românești de la nord de Dunăre mediile oficiale bizantine numeau cu termenul de vlah atât pe romanicii din nordul, cât și pe cei din sudul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și mentor al lui Andrei Rubliov. Puternica personalitate a lui Teofan a produs o impresie profundă asupra rușilor, care l‑au numit înțeleptul, admirându‑i atât vioi‑ ciunea minții cât și îndrăzneala stilului. 102 Cf V. lazarev, Storia della pittura bizantina, Torino 1967, 365. 103 Andrei Rubliov‑s‑a născut între anii 1360‑1370. A fost asistent al pictorului, de origine greacă, Teofan Grecul, iar opera sa duce mai departe tradiția icoanelor bizantine, dar introdu‑ ce mai multă suplețe și gingășie
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
deja exista din a doua jumătate a secolului al XII‑lea o școală de pictură unde maeștrii greci se bucurau de drepturi egale profesionale și economice, ca și venețienii care guvernau insula. Acum se poate vorbi de o școală post‑bizantină în care artiș‑ tii se organizează într‑o corporație, formând școala sfântului Luca, care va consolida în secolele următoare principiile artistice și modelele iconografice. La Creta a avut loc așadar întrepătrunderea formelor europene cu cele grecești. Între anii 1453 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Paris 1928. James W., Introducere în filosofie, Ed. All, București 1999. kant i., Critica facultății de judecare, Ed. Trei, București 1995. lafferanChi m., Renaștere I Enciclopedie de filosofie și științe umane, Ed. All, București 2004. lazarev V., Storia della pittura bizantina, Torino 1967. leYris p., Michelangelo: poezii, Ed. Minerva, București 2003. lotto de C., Leggere l ‚icona, Ed. Bucceri, Padova 1992. luiGi s., Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953. mannuCi V., Bibbia come Parola di Dio, Ed. Queriniana, Brescia 1981. marani
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
stabil de lucru: cercetător la Institutul de Lingvistică (până în 1963), apoi la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1963-1975). În 1965 este ales membru corespondent al Academiei Române; a fost de asemenea membru al Academiei de Stiinte și al Institutului de Stiinte Bizantine din Palermo, al Societății de Lingvistică din Paris și al comitetului internațional al revistei „Philologus”. Este înmormântat la Român. La început M. și-a îndreptat atenția spre cercetarea, traducerea, editarea și prezentarea unora dintre scriitorii Antichității (Epicur, Lucrețiu, Heraclit din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
Tacit, Dialogul despre oratori, Iași, 1946; Aristofan, Comedii, București, 1955 (în colaborare cu Eusebiu Cămilar); Procopius din Cesareea, Războiul cu goții, introd. trad., București, 1963, Istoria secretă, introd. trad., București, 1972; Mauricius, Arta militară, București, 1970; Teofilact din Simocata, Istorie bizantina, introd. trad., București, 1985. Repere bibliografice: C. Cojocaru, Influența grecească asupra limbii române până în secolul al XV-lea, ATN, 1968, 2; Gheorghe Cronț, Procopius din Caesarea, „Istoria secretă”, CNT, 1972, 32; Constantin Călin, H. Mihăescu - 75, ATN, 1982, 1; Emanuela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288112_a_289441]
-
am întâlnit la multe peleri naje majore din țară, sunt amplasați pe marginea drumului de acces, cu panglicile lor tricolore, icoane și mirul lor cu miresme tari. Numai că, de data aceasta, din boxele ambulante răsună pricesne și nu cântări bizantine, ca la Iași sau București. Afluență mare a pelerinilor care coboară panta și doresc să fie miruiți, cu un gest automat și grăbit, de unul dintre călugări. Marea majoritate lasă drept ofrandă un bilet de un leu. Un tânăr atletic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
șantier arheologic de la Păcuiul lui Soare, unde au făcut mai multe descoperiri despre care s-a scris mult în revistele de specialitate. Lista de lucrări realizate în România I. Monografii, sinteze Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantina, București, 1972, lucrare deosebită, care a fost premiată de către Academia Română ÎI. Studii, comunicări, note Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu, ș.a. - Cetatea bizantina de pe insulă Păcuiul lui Soare, Revista muzeelor, 2, 1965, - Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5, 1959, - Șantierul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
specialitate. Lista de lucrări realizate în România I. Monografii, sinteze Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantina, București, 1972, lucrare deosebită, care a fost premiată de către Academia Română ÎI. Studii, comunicări, note Petre Diaconu, Dumitru Vâlceanu, ș.a. - Cetatea bizantina de pe insulă Păcuiul lui Soare, Revista muzeelor, 2, 1965, - Săpăturile arheologice de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 5, 1959, - Șantierul arheologic de la Păcuiul lui Soare, Materiale, 8, 1962. A fost căsătorit cu Pricopiuc Varuca, colega noastră din promoția 1952 de la Liceul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93337]
-
atât de fervent de Patriarhul Teoctist, la cel de "parteneriat" social, care pare să fie susținut de actualul Patriarh Daniel Ciobotea (care conduce BOR din 2007 încoace). Modelul Bisericii de stat este inspirat atât de conceptul de "simfonie" (sau "armonie") bizantină dintre Biserică și împăratul creștin ortodox apărător al acesteia, dar mai recent de relația stat-biserică din Anglia și țările scandinave. Modelul parteneriatului pare inspirat mai mult de relația stat-biserică din Germania. Toate aceste aspecte ale relației stat-biserică arată cum Biserica
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
a Universității din Chișinău, o materie ce părea stranie În ochii colegilor săi: „mistica ortodoxă”. După propria-i mărturisire, directorul Gândirii i-ar fi descoperit pe Pseudo-Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul și Ioan Damaschinul, la Viena, În 1920, prin intermediul volumului Mistica bizantină, scris de poetul... dadaist Hugo Ball. În 1926, el Începe să predea „mistica” la Universitatea din Chișinău sub acoperirea unui „curs de literatură religioasă modernă”. Printre alte scrieri, de la Crainic ni s-a păstrat un „curs de teologie mistică” ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
jocuri simbolice. O criză violentă și imediată e, astfel, evitată, și o mulțime de probleme existențiale se oferă discuției. Se-ntâmplă în forme care, prin efectul estetic, te țin cu sufletul la gură. Mare nostrum (după strâmtori, pe balta turco bizantină) Comparativ cu istoria marină anglo-americană și cu cea occidentală, în genere, cea de la Dunăre și Marea Neagră e mult mai săracă în evenimente și transpuneri legendare. Ultim bastion al uriașei Mediterane și prelungire mult interioară a ei, Marea Neagră a fost mai
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în opera sa. Obsedat de superioritatea culturală a grecilor în sud-estul Europei, față de romani, care le erau tributari sub toate aspectele, exceptând organizarea militară și înstăpânirea administrativă în teritoriile cucerite, Philippide duce în antichitatea preromană limita nordică a grecizării culturale bizantine transformând-o în limita nordică a grecizării etnice din antichitate. În urma acestei manevre teritoriul Bulgariei de astăzi până aproape de Dunăre, teritoriul Macedoniei și teritoriul Albaniei sunt integrate, neverosimil, în Grecia antică. Și cum romanii nu puteau cuceri etnolingvistic și cultural
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]