8,109 matches
-
un cronicar otoman, pe nume Sükrüllah despre Orchan: „Emirul era milos față de musulmani, dar necruțător față de ghiauri”. După cronicile turcești și bizantine, turcii otomani au cucerit în permanență, ajungând până la Marea Marmara, după care vor încerca și cucerirea unor teritorii bizantine din Peninsula Balcanică. Căderea cetății Gallipoli, punct important în sud-estul Europei, poarta de intrare în continent, a însemnat începutul expansiunii turcești către Peninsula Balcanică. Cucerirea acestei cetăți, în anul 1354, în fatidica zi de 2 martie, va însemna controlul navigației
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
și împaratul Ioan Cantacuzino al Bizanțului. După moartea lui Orchan, evenimentul care s-a petrecut în 1360, a fost cucerirea Adrianopolului, în martie 1362, transformând acestă localitate în capitală a statului otoman. Lucrul acesta va fi destul de grav pentru Imperiul Bizantin, centru de greutate al turcilor, deplasându-se din Bosfor către Peninsula Balcanică. Murad I (1359-1389) este urmașul lui Orchan, preluând domnia în 1359. Acesta și-a luat pentru prima oară titlul de sultan peste două continente, de asemenea, și han
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
cu excepția Ciliciei și a Trapezuntului. Pentru a completa zestrea cuceririlor, Baiazid va cuceri și Thessalonicul, asediind în același timp și Constantinopolul, dar fără succes. Pentru a cucerii unele cetăți din Asia Mică, turcii au avut ca aliați chiar pe despoții bizantini. Așa s-a întâmplat în 1390, când Baiazid, sprijinit de Manuel Paleologul, cucerește Philadelphia, ultimul obstacol din Asia Mică și după marea victorie a turcilor de la Nicopol, în fața cruciaților europeni, conduși de împaratul Germaniei Sigismund de Luxemburg, se desfășoară mari
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
lupta de hărțuială, va obține o nouă victorie, consemnată de același cronicar bizantin Laonic Chacocondil. și regele Franței, Carol VI, va sprijini lupta creștinilor pentru oprirea ofensivei otomane spre centrul Europei. El va trimite pe generalul Boucicaut în sprijinul împăratului bizantin Manuel II pentru apărarea cetății Galata. Baiazid a plănuit să înlăture puterea unor rivali, așa cum era Beiul de Karaman. A dorit chiar desființarea statului acestuia. De asemenea, în nord-estul Anatoliei, erau mici emirate, care nu aparțineau Imperiul Otoman, ci altor
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
înaintarea turcilor către est va determina mutarea graniței Imperiul la Eufrat. Anatolia va intra și ea în posesia otomanilor în anul 1399. Pentru sprijinul pe care i l-a dat în expansiunea sa, Baiazid îl va numi pe tronul Imperiului Bizantin pe Manuel II Paleologul. Ultima parte a domniei lui Baiazid I a fost mai puțin benefică pentru marele sultan. În anul 1400 izbucnește conflictul cu Timur Lenk, marele conducător Mongol. Conflictul s-a datorat tendințelor expansioniste ale hanului Timur, pe
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
otoman era neîndurător. Așa s-a întâmplat cu șeihul Bededdin Mahmud, care a fost înlăturat din demnitatea pe care o deținea, aceea de kazasker al Rumeliei sau beilerbeiul aceleiași provincii, exilat, apoi închis în localitatea Tokad. Mehmed I Cu Imperiul Bizantin a avut relații bune, în special cu împăratul Manuel al II-lea, căruia îi va restitui teritoriile de pe coastele Mării Marmara și ale Mării Negre. În perioada domniei lui Mehmed I, domnul Țării Românești, Mircea cel Bătrân se afla în ultima
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Vladislav, în perioada 18-22 septembrie 1444, cruciații trecând fluviul și îndreptându-se către Varna. Printre cei care se aflau în cotegiul cruciat se afla și Cesarini, trimisul papei Eugeniu al IV-lea. Este curioasă decizia Mehmed al II-lea împăratului bizantin Ioan al VIII-lea Paleologul de a rămâne în expectativă, neparticipând cu un corp de oaste la cruciada de la Varna. La cruciadă a participat, pe lângă Iancu de Hunedoara și Vlad Dracul, domnul Țării Românești. Oastea cruciată era atât de puțin
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
dacă obține sultanatul, este oportun să-și ucidă frații pentru ordinea lumii...” La ceremonia investiturii definitive ca sultan a lui Mehmed al II-lea au participat și câțiva conducători ai statelor creștine, precum Constantin al XII-lea Dragases, ultimul împărat bizantin, Iancu de Hunedoara, în acel moment guvernator al Ungariei, Gheorghe Brankovič, despot al sârbilor. Cel mai mare gând al sultanului a fost cucerirea Constantinopolului. Visul pe care l-au avut toți sultanii otomani, de la Osman, creatorul statului, și până la la
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
despot al sârbilor. Cel mai mare gând al sultanului a fost cucerirea Constantinopolului. Visul pe care l-au avut toți sultanii otomani, de la Osman, creatorul statului, și până la la Mehmed al II-lea, de a se încorona pe tronul despoților bizantini s-a împletit deabia în ziua de 29 mai 1453. Imperiul Bizantin trecuse printr-o perioadă nefastă, încă din 1205, când creștinii de rit apusean cuceriseră Constantinopolul, cu scopul impunerii catolicismului în întreg spațiul european. După 56 de ani de
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Constantinopolului. Visul pe care l-au avut toți sultanii otomani, de la Osman, creatorul statului, și până la la Mehmed al II-lea, de a se încorona pe tronul despoților bizantini s-a împletit deabia în ziua de 29 mai 1453. Imperiul Bizantin trecuse printr-o perioadă nefastă, încă din 1205, când creștinii de rit apusean cuceriseră Constantinopolul, cu scopul impunerii catolicismului în întreg spațiul european. După 56 de ani de stâpânire a unei părți însemnate a Imperiului Bizantin de către cruciații apuseni, care
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
29 mai 1453. Imperiul Bizantin trecuse printr-o perioadă nefastă, încă din 1205, când creștinii de rit apusean cuceriseră Constantinopolul, cu scopul impunerii catolicismului în întreg spațiul european. După 56 de ani de stâpânire a unei părți însemnate a Imperiului Bizantin de către cruciații apuseni, care vor crea Imperiul latin de răsărit, în 1261 stăpânirea acestora se va încheia. Ultima dinastie de împărați bizantini, cea a Paleologilor nu va reuși să oprească procesul decăderii politice și militare a Imperiului, lucru de care
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
impunerii catolicismului în întreg spațiul european. După 56 de ani de stâpânire a unei părți însemnate a Imperiului Bizantin de către cruciații apuseni, care vor crea Imperiul latin de răsărit, în 1261 stăpânirea acestora se va încheia. Ultima dinastie de împărați bizantini, cea a Paleologilor nu va reuși să oprească procesul decăderii politice și militare a Imperiului, lucru de care vor profita sultanii otomani. și Baiazid Ildîrîm și alții, care au urmat vor încerca să asedieze Constantinopolul, ori să gândească un plan
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
procesul decăderii politice și militare a Imperiului, lucru de care vor profita sultanii otomani. și Baiazid Ildîrîm și alții, care au urmat vor încerca să asedieze Constantinopolul, ori să gândească un plan în acest sens, fără niciun rezultat palpabil. Imperiul Bizantin reprezenta în secolul al XV lea un obstacol între sud-estul Europei și Asiei, mai ales după cucerirea de către turci a Rumeliei. Nu se concepea un Imperiu Otoman puternic și expansionist, în condițiile menținerii în Asia Mică și nordul Africii a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
relicve” romane târzii. Această oază de creștinătate răsăriteană devenise un ghimpe de nesuportat în coasta Semilunei, a gândului sultanilor otomani de a converti la islamism o parte însemnată a Europei. Când a fost încoronat sultanul Mehmed al II lea, Imperiul Bizantin era alcătuit din orașul Constantinopol, capitala ridicată de primul conducător creștin, o regiune restrânsă, cuprinzând orașele Selymbria, Perinthos și Heracleea, precum și fortărețele de la Marea Neagră, Bizga, Mesembria și Anchialos. Încă din anul 1452, văzând pericolul care plana asupra Constantinopolului, împăratul Constantin
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
luat legătura cu câțiva conducători de state europene, arătându-le pericolul care plana asupra vechiului stâlp al creștinătății orientale. Dar, sultanul Mehmed al II-lea, era prea dornic să intre în Constantinopol cu oștile sale, netinând cont de alianțele împăratului bizantin. Pentru a străpunge masivele ziduri ale orașului de pe țărmul Bosforului, sultanul l-a adus pe supusul maghiar Orbán, unul dintre cei mai iscusiți constructori de tunuri din bronz. Refuzat de împăratul Constantin al XII lea, Orbán a fost angajat de către
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
o semnificație dublă. A lansat în viața politică un mare conducător, tânărul sultan Mehmed al II-lea, de numai 22 de ani și a dat posibilitatea otomanilor de a controla toată zona de sud-est a Europei. Fosta capitală a Imperiului Bizantin era un punct strategic, un punct de legătura între Europa și Asia. Ca o măsură imediată, pe care sultanul Mehmed al II-lea a luat-o se numără și cea cu privire la închiderea căilor de acces ale europenilor către Marea Neagră sau
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
toate domeniile vieții și chiar ocrotitor al monumentelor, chiar dacă nu erau de sorginte islamică. Așa se face că în Constantinopol, după cucerirea turcească nu s-au demolat marile lăcașuri creștine, precum Catedrala Sf. Sofia, ori alte biserici construite de împărații bizantini. Mehmed știa mai multe limbi străine, ca araba, persana, latina, italiana, franceza. Avea și har poetic, scriind gazeluri, catrene, inspirat de marii creatori persani, ca Omar Khayam, Firrdoussi etc. A avut ca secretar pe cronicarul grec Critobul din Imbros, care
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
problemă deosebit de importantă pentru istoricii români și străini este aceea cu privire la realitatea de necontestat, că otomanii nu au cucerit Țările Române, așa cum au făcut cu cnezatele sârbești și bosniace, cu Albania, țaratul bulgar, cu capitala Veliko Târnovo sau cu teritoriul bizantin. Se pune întrebarea firească, turcii n-au putut să cucerească Țările Române sau ei n-au avut interesul s-o facă? Cum s-a putut cuceri Belgradul, întreaga Peninsulă Balcanică, apoi o parte însemnată a Regatului Ungariei și numai Țările
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
-mi fac o imagine de ansamblu, asupra epocii istorice, în care au trăit și și au desfășurat activitatea acești conducători otomani. Am căutat să arăt modalitățile de pătrundere a turcilor osmanlâi în Peninsula Asia Mică, devenind o primejdie pentru Imperiul Bizantin, care reprezenta un ax important al creștinătății în sud-estul Europei. Sunt încă enigme, în legătură cu originea turcilor osmanlâi și, în special, cu locul de formare și condițiile care iau determinat să întreprindă expansiuni către spațiul sud-est european. Am cercetat și câteva
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Radimna( comuna Pojejena) și Moldova Veche - Pescari s-au descoperit 4tezaure monetare de bronz, datate din secolul al IV-lea e.n. care însumează aproape 20000 de piese. EPOCA FEUDALĂ În secolul X-XII se poate vorbi despre o revenire a dominației bizantine la Dunăre. Acest lucru este atestat și de descoperirea unor necropole, dar și de descoperirea unor monede bizantine din vremea împăraților Alexios I Comnenul[1081-1118] și Manuil I Comnenul(11431180)în așezări de la Moldova VecheRât, la Svinița etc. Alte descoperiri
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
IV-lea e.n. care însumează aproape 20000 de piese. EPOCA FEUDALĂ În secolul X-XII se poate vorbi despre o revenire a dominației bizantine la Dunăre. Acest lucru este atestat și de descoperirea unor necropole, dar și de descoperirea unor monede bizantine din vremea împăraților Alexios I Comnenul[1081-1118] și Manuil I Comnenul(11431180)în așezări de la Moldova VecheRât, la Svinița etc. Alte descoperiri arheologice - la Pescari -în Culă(1428)-ruinele unei cetăți feudale cu două incinte de piatră(din secolul XIII
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
-în Culă(1428)-ruinele unei cetăți feudale cu două incinte de piatră(din secolul XIII XV), picturi rupestre în peștera Gaura Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală; - la PescariMoldova Veche, Gornea cu influiențe din lumea bizantină sud -dunareană- diferite obiecte din ceramică, mărgele din sticlă colorată, inele, cercei și brățări; - Socol- biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din neolitic feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
sudvest a fostei provincii romane Dacia în procesul de uniformizare a culturii materiale central-europene a perioadei, ca urmare a contactului direct pe care Banatul l-a avut cu realitățile din Europa Centrală. Banatul și-a păstrat legăturile comerciale cu Imperiul Bizantin, dovadă fi ind legăturile de comerț cu lumea sud-dunăreană, precum și schimburile interne efectuate pe bază de monedă, întreținute de populația autohtonă. Necropolele cercetate sunt și ele mărturia prezenței populației românești de religie creștină, ortodoxă în zonă, ca populație majoritară. În
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
resurse importante de magnetit( Moldova-Nouă, Liubcova), limonit( Moldova Nouă, Berzasca, Liubcova), hematite( Svinița). Mircea Rusu repertorizând zăcămintele cuprifere exploatate în intervalul secolelor VIXI din Banat, a enumerat localitățile: Moldova Nouă, Ocna de Fier, Oravița, Rușchița etc.Au fost descoperite: - piese bizantine confecționate din bronz, argint și mai rar din aur. La Moldova Veche-,, Ogașul cu spini’’, într-o necropolă s-a descoperit o astfel de cruciuliță, care se purta ca semn distinctiv al unor ierarhi bisericești de rit ortodox. S-a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în care autorul (chiar dacă era însăși producătorul anonim și colectiv, sau poate tocmai de aceea) încerca să-i seducă spiritul. În Evul Mediu s-a produs o schismă la nivel semantic: pe de o parte muzica de cult (gregoriană sau bizantină), prioritar monosemică, proliferează sacralitatea și contemplativitatea creațiilor tradiționale, antice (cu precădere muzica greacă, ebraică, nord-africană sau autohtonă); pe de altă parte muzica laică (a cavalerilor), polisemică, în ton cu arta poetică pe care o slujea, se preta la tălmăciri în
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]