8,130 matches
-
Bisericii Romane și a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultură și civilizația europeană și-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole în 330, când Bizanțul devine capitala Imperiului Roman. Deși se studiază istoria și limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat „barbar” și „incult”. Nici un istoric elvețian nu a fost capabil să-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici măcar Ana Comnena! Nimeni nu cunoaște aici cultura și civilizația
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
Roman. Deși se studiază istoria și limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat „barbar” și „incult”. Nici un istoric elvețian nu a fost capabil să-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici măcar Ana Comnena! Nimeni nu cunoaște aici cultura și civilizația Bizantină, religia ortodoxă (“ortodox” este în limbile occidentale un termen peiorativ), și cu atât mai puțin istoria și tradiția română. Faptul, esențial, că analfabetismul nu exista în Bizanț, dar exista
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
este nu numai complet ignorat în istoria Europei, dar chiar considerat „barbar” și „incult”. Nici un istoric elvețian nu a fost capabil să-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici măcar Ana Comnena! Nimeni nu cunoaște aici cultura și civilizația Bizantină, religia ortodoxă (“ortodox” este în limbile occidentale un termen peiorativ), și cu atât mai puțin istoria și tradiția română. Faptul, esențial, că analfabetismul nu exista în Bizanț, dar exista în Europa de Vest în aceeași perioadă este și mai necunoscut. Academiile “păgâne
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
teroare și Inchiziție mai târziu), până în secolul XI, când ultimul ținut liber, al vikingilor din Scandinavia , cade sub puterea Romei Papale. Renașterea italiană apare ca o consecință clară și directă a căderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea în masă a savanților Bizantini către Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primește 5000 de savanți exilați din Bizanț într-un singur an la Florența, acolo unde în curând vor scrie Petrarca, Dante și Boccacio, și unde vor picta Michelangelo și Leonardo da Vinci
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
exemplu, numai Cosimo de Medici primește 5000 de savanți exilați din Bizanț într-un singur an la Florența, acolo unde în curând vor scrie Petrarca, Dante și Boccacio, și unde vor picta Michelangelo și Leonardo da Vinci. Între timp, cultura Bizantină este păstrată și cultivată în țările Române (de exemplu la Putna), care nu numai că își păstrează autonomia fată de Imperiul Otoman, plătind-o în aur - ca de obicei -, dar voevozii români trimit anual aur în Grecia pentru a susține
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
istorie serioasă a Bizanțului apare, tot în engleză, de abia în 1988 (Lord John Julius Norwich, “A Short History of Byzantium”, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toată bunăvoința lui de a reabilita “misterioasa” istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici măcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv că nu știe greacă, nici veche nici nouă. În final, se pune întrebarea de ce nouă milenii, atestate arheologic, de civilizație
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
Short History of Byzantium”, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toată bunăvoința lui de a reabilita “misterioasa” istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici măcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv că nu știe greacă, nici veche nici nouă. În final, se pune întrebarea de ce nouă milenii, atestate arheologic, de civilizație neîntreruptă pe teritoriul României sunt ignorate nu numai în Europa de Vest dar și în România? Cu ce se
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
relativizarea adevărului dumnezeiesc în favoarea lumii.” - După cum afirmă Pr. Prof. Dr. Gheorghios Metallinos de la Atena. Conștientizăm faptul că raportul între cele două instituții a evoluat în mod diferit de-a lungul timpului, plecând de la perioada de aur a așa - zisei simfonii bizantine și ajunfând până la contextual actual geopolitic, social, cultural și religios trebuie să presupună anumite pârghii și condiții de relaționare între cele două instituții mai sus menționate. Această asociere nu poate fi contextuală, conjuncturală sau oportunistă și nici abordată aleatoriu ca
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici nu putem fi atât de ignoranți încât să aspirăm spre efemeritatea statutului laic (modelul francez), și asta de dragul autonomiei și a unei presupuse libertăți, bineștiind că adevărata și autentica libertate nu există decât în Dumnezeu - Cel în Treime
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
și sociale, prin îndreptarea anomaliilor, a erorilor, a lipsurilor și a slăbiciunilor politice și sociale la care membrii ei colaborează sau asistă cu indiferență. Pe de o parte, trebuie să se conștientizeze și de către cei care sunt nostalgici după “modelul bizantin” că în împrejurările de față, Biserica nu-și poate revendica sarcini care îi depășesc atribuțiile. Ea nu poate înstitui cenzura pentru unele acțiuni politico-economice ale Statului, dar nici nu poate fi redusă misiunea ei la un “pur ethicism”. Ea trebuie
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
să facem distincția artificială între cei doi și fără a fi suspectați de încălcarea libertății de conștiință. În altă ordine de idei, faptul că ea nu reprezintă un reper de “consiliere” pentru Stat, așa după cum s-a întâmplat în epoca bizantină, nu îndreptățește o atitudine ignorantă față de opinia ei atunci când este dezbătută problema valorilor sau nonvalorilor societății de mâine. Aceasta este marea provocare a contextului social - istoric actual, atât pentru România care a ieșit din șabloanele unui model totalitarist, și care
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_stat_si_biserica_.html [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
virtuți, atunci cu siguranță ești bohémien.” Povestirea lui nea Mitică parcă se transformase dintr-o dată într-o piesă de teatru, avându-l ca protagonist pe bohémien. I-am înșiruit câteva date știute, cum că prima atestare a romilor în Imperiul Bizantin apare într-un text hagiografic georgian, în jurul anului 1068. Două secole au fost prezenți pe teritoriul Imperiului Bizantin, după care au migrat spre Occident, ca urmare a ocupării zonei de către turci și a cuceririi Constantinopolului (sec. XV). Astfel, din Grecia
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
de teatru, avându-l ca protagonist pe bohémien. I-am înșiruit câteva date știute, cum că prima atestare a romilor în Imperiul Bizantin apare într-un text hagiografic georgian, în jurul anului 1068. Două secole au fost prezenți pe teritoriul Imperiului Bizantin, după care au migrat spre Occident, ca urmare a ocupării zonei de către turci și a cuceririi Constantinopolului (sec. XV). Astfel, din Grecia, romii au trecut în țările de limbă slavă din Balcani: Serbia, Bulgaria și în Țările Române: în Țara
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” ( CAPITOLUL XXIV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_capitolul_xxiv_.html [Corola-blog/BlogPost/357349_a_358678]
-
istoria Bizanțului - o abordare fenomenologică și teologică. Constantin cel Mare: monarhia creștină și orientală Domnia lui Constantin cel Mare, care va transforma Imperiul păgân într-unul creștin, iar Roma va fi deposedată de primatul ei în favoarea Constantinopolului, marchează începutul istoriei bizantine. Trebuie însă menționat faptul că nu vom asista acum la o ruptură netă între istoria romana și cea bizantină: timp de trei secole până la eșecul lui Justinian în încercarea sa de a reface unitatea Imperiului, el va apărea, mai degrabă
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Imperiului, el va apărea, mai degrabă, ca o continuare a romanității. Timp de 300 de ani moștenirea Romei și a Greciei, amenințată de invaziile popoarelor barbare, a fost treptat transferată la Bizant, iar Imperiul a dobândit caracterele esențiale ale Imperiului Bizantin. De aceea fără să ne hazardăm putem spune ca istoria bizantină are un sfârșit sigur: cucerirea Constantinopolului de către otomani, la data de 29 mai anul 1453. În schimb, actul fondator este crearea noii Rome, hotărâtă și decisă de către Împăratul Constantin
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Timp de 300 de ani moștenirea Romei și a Greciei, amenințată de invaziile popoarelor barbare, a fost treptat transferată la Bizant, iar Imperiul a dobândit caracterele esențiale ale Imperiului Bizantin. De aceea fără să ne hazardăm putem spune ca istoria bizantină are un sfârșit sigur: cucerirea Constantinopolului de către otomani, la data de 29 mai anul 1453. În schimb, actul fondator este crearea noii Rome, hotărâtă și decisă de către Împăratul Constantin ce Mare, pe malurile Bosforului și care va purta numele său
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
împărat dintre ei erau mici, și fără un împărat creștin convertirea populației ar fi fost încă multa vreme amânată. Prin convertirea Împăratuluilui Constantin la Creștinism s-au modificat si raporturile dintre Biserică și Stat (ajungându-se la așa numita „simfonie bizantină”). Socotindu-se slujitorul lui Dumnezeu, responsabil în fața Lui de buna rânduială în Biserică, el nu a ezitat niciodată să intervină în treburile acesteia, în mod decisiv și hotărâtor, cum a fost cazul cu convocarea Sinodului I Ecumenic de la Niceea. El
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
normelor credinței creștine) amânau botezul cu anii, iar dacă ar fi renunțat la titlul mai sus numit își ridica un rival puternic și păgân, care ar fi încercat să restabilească vechea religie idolatră. Primul împărat creștin al imperiului roman, apoi bizantin, Constantin cel Mare, a avut o domnie lungă, de peste 30 de ani (306-337), în care s-a dovedit un om de mare voință, un înțelept, un strateg, făcând Bisericii cel mai mare serviciu - dându-i libertatea după lunga perioadă de
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
p. 55 3. Istoria Bizanțului, Universitatea din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă “Iustinian Patriarhul”, p. 25 și Bertrand Lançon, Constantin cel Mare, Grupul Editorial Corint, București, 2003, p. 14 4. Despre opinia lui Jacob Burchardt, citat în lucrarea Istoria Imperiului Bizantin, vol.1, Imperiul creștin și asaltul invaziilor (313-630), Editura Anastasia, 2000, p. 47 5. A. A. Vasiliev, Istoria Imperiului bizantin, traducere și note de Ionuț Alexandru Tudorie, Vasile Adrian Carabă și Sebastian Laurențiu Nazâru, Iași, 2010, p. 90, Cf. Georges
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
edited by S.A.Cook Litt.D, F.B.A, F.E Ad COOK, M.A, F.B.A.M.P Charlesworth M.A., N.H. Baynes, M.A, F.B., A Cambridge, At the University Press, 1965, p. 696 10. Gaston Boissier, în Istoria Imperiului Bizantin, op.cit. p. 50 11. Imperiul creștin și asaltul invaziilor, op. cit, p. 51 12. Istoria Bizanțului, Facultatea de Teologie Ortodoxă, p. 26 13. Bertrand Lançon, Constantin cel Mare, Grupul Editorial Corint, București, 2003, p. 8-10 14. A. H. M. Jones , Constantine
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Conversion of Europe, Great Britain, 1972 15. Emilian Popescu, Istoria Bizanțului, Universitatea din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă “Iustinian Patriarhul”, 2003 16. Ion Barnea, Octavian Iliescu, Constantin cel Mare, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982 17. Nicolae Bănescu, Istoria Imperiului Bizantin, vol.1, Imperiul creștin și asaltul invaziilor (313-630), Editura Anastasia, București, 2000. Drd. Stelian Gomboș
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. by http://confluente.ro/Despre_importanta_si_semnificatia_sf_stelian_gombos_1357902659.html [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
din Ierusalim. Mai târziu a mers în Constantinopol ca reprezentant al Patriarhiei Ierusalimului. În Constantinopol s-a îngrijit de tineri până la data când a fost ales Mitropolit al Gortinei, localitate din insula Creta - Grecia. În anul 712 la presiunea împăratului bizantin și împotriva voinței sale a fost în partida monotelistă, dar a retractat mai apoi. Moare în anul 740 în localitatea Eresso, din insula Lesbos - Grecia. Amintirea lui se face în fiecare an la data de 4 iulie. Opera Sfântului Andrei
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CANONUL CEL MARE AL SFÂNTULUI ANDREI CRITEANUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_canonul_cel_mare_al_sfantului_andrei_criteanul.html [Corola-blog/BlogPost/348642_a_349971]
-
în adevărate popasuri pentru călugării care ieșeau din munte cu diverse misiuni tainice încredințate lor de Împărăteasa lumii și au continuat să întrețină credința în Hristos în rândul locuitorilor din toată Grecia. Unii daphnioți au ajuns în apropierea unor împărați bizantini și atât de mult i-au bătut la cap cu menirea neamului lor de apărare a ortodoxiei încât i-au convins să devină protectori ai Sfântului Munte, contribuind la construirea marilor mânăstiri imperiale. Faima neamului Daphne a crescut când un
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bruno_stefan_athosul_neamul_bruno_stefan_1386746981.html [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
mai poate să mai făurim, și nici nu s-ar cădea. Cum și de ce să modernizăm piramidele, tencuindu-le, cum și de ce să umplem parcurile cu Masa tăcerii ori Coloana fără sfârșit din ciment, cum și de ce să înnoim picturile bizantine, de ce să dublăm frumusețea și mesajul, când nimic și nimeni nu le pot înlocui. Monumentele vii sunt omul! Nu sunt de acord cu fotografiile geluite ce-l denaturează și de aceea nu le-am folosit decât pe unele de acest
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
este probabil Ierusalimul, căci în vechile sinaxare georgiene, ziua de 15 august reprezenta sărbătoarea aniversării anuale a sfințirii unei biserici a Maicii Domnului, zidita în sec. V între Ierusalim și Betleem. Generalizarea sărbătorii a fost făcută în Răsărit de către împăratul bizantin Mauriciu (582-603), iar în Apus de către papă Teodor I (642-649). Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului în tradiția populară În dimineața acestei zile, femeile mergeau la biserică și împărțeau struguri, prune, faguri de miere și mergeau în cimitir pentru a tămâia mormintele
SFANTA MARIA de MIRON IOAN în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/miron_ioan_1471015406.html [Corola-blog/BlogPost/366314_a_367643]