10,418 matches
-
contrariat. Evident că nu m-am uitat! Însă chiar în fracțiunea de secundă când treceam de la un canal la altul eram agresată cu imaginile de-un naturalism insuportabil!" Cum s-a ajuns aici? Prin ce vrăjitorie demonica s-a metamorfozat blândul, cumsecadele, omenosul nostru popor în haită dezlănțuita pe care o vezi nu numai pe stadioane (despre junglă care e societatea noastră vorbesc supranumele sinistre ale unor echipe de fotbal, scandate cu o plăcere bestiala de suporteri: "câinii roșii", "lupii galbeni
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
Nu cu dispreț își deschide astfel capitolul, în Istoria sa, G. Călinescu, ci cu o lucida apreciere, având totdeauna bătaie lungă. Criticul îl citează pe impenitentul italienist din Roșiorii de Vede: "Și bella, grațioasa, ca astra tremurânda / ... era Ella de blândă" etc. etc. Criticul notează numaidecât: "...Un poet ridicul prin neologismele sale, ale cărui poezii merită a fi citite prin aerul lor comic de parodii..." Judecată aspră pe care Călinescu, oricum cucerit de Italia, o repara îndată fie și exagerând asemeni
Poeti minori by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17613_a_18938]
-
au avut o petrecere de Halloween, în timpul căreia a dispărut un telefon mobil, însă ea nu crede că cei doi frați s-au urcat pe acoperiș din cauza acestui incident. "Îi cunosc personal pe educatorii din acest centru și sunt foarte blânzi cu copiii", a adăugat Marcu. Potrivit aceleiași surse, copilul care a căzut de pe acoperiș are fractură de maxilar, capul spart și mai multe contuzii, însă starea lui este stabilă, în prezent el fiind internat la Spitalul de Copii "Luis Țurcanu
Dat dispărut de sâmbătă, un copil de la un centru de plasament din Timişoara a căzut de pe acoperişul unităţii () [Corola-journal/Journalistic/24743_a_26068]
-
Zâna Pădurii. mesaj către toți oamenii: Atunci (zâna sărută pe obraz persoana pe când vei întâlni un zâmbet pe S1: Dragul mamei puișor care a binecuvântat-o) buzele noastre, lumină în priviri, ne Te botez cu un stropșor vei auzi vorba blândă și vei urmări Constat că mesajele pe care Fruntea să-ți fie senină fapta noastră bună, acestea vor le primesc mă îndreaptă într-o S-aibe parte de lumină. aprinde și-n tine, trecătorule prin anumită direcție de creație literară
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
Mai Știutorul hărțuindu-se cu o multitudine de întrebări, depășind neînțelegeri și practicând desțeleniri pentru ca, în final, să ajungă la acea complinire, dialogul nefiind o luptă în care se câștigă sau pierd bătălii, ci un teatru al confruntărilor împlinitoare „sub blânda lumină difuză a bunului-simț“. În ce zonă se manifestă înțelegerea/ cunoașterea? Să fie acea „societate spectacol“ sau „golul“ pe care atât de adesea îl folosește Mihai Șora pentru a da margini unui „nemărginit“? În copilărie, descoperise „nemărginirea mărginită“ stând, întins
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
dăinuitoare în acea icoană trecătoare pe care ș...ț ființa etern curgătoare a proiectat-o pe cerul cuvintelor ca să se dezvăluie (însă doar în fulguranța clipei) pe sine sieși“. Găsim și împerecheri de cuvinte ce dau ființă unor noi dimensiuni: „blânda lumină difuză a bunului-simț“, „pământul minții“, „cantitate netrebnică“, „aromă a lumii“, „infinitul închis al ființei“, „vidă ancorare“, „soarele explicației exhaustive“. Ne trezim astfel atrași în farmecul demonstrației savantului care este fie un „ademenit-ademenitor“, fie un „ademenit-împingător“, spre a ajunge, poate
Mihai Șora: despre rostul dialogului by Vasile Savin () [Corola-journal/Journalistic/2525_a_3850]
-
comparația-ajută-mă 1987, când din acel cineva ce fusese, căci toți îi spuneau Doamne să fiu subiectiv-cu un alt profesor ce ne fusese Domne Director sau Domne profesor, acum, zdrobit de catapultat de serviciile poliției secrete rusești. tăvălugul istoriei, ajunsese. Blândul și domolul Blaga. Nea Mitică Cu voce mieroasă strecurată printre buzele subțiri, buze Nea Mitică, Nea Mitică de om nesincer și ipocrit încerca, (deși venise pe post de refu Ai ajuns monedă mică. giat basarabean și fusese primit cu brațele
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea (continuare din numărul anterior). In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
a stârnit curiozitatea și suferind de boala poeziei, ca efect al ființă decât în copiii nenăscuți și în m-a determinat să studiez cu mai unei emulații de care suferea și rostul lucrurilor împlinite”(p.6). multă atenție didactică „mirifica „blândul Luceafăr”, când se lansa pe Speranța însă nu moare niciodată, zidire”, construită pe trei cicluri bolta creației: „Și de-aceea beau poetul îndemnând la „cuminecarea” GEORGE BACIU PURTĂTOR DE TAINICE „GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII” D Lestine iterare divină: „În cuminecarea
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
fără-astîmpăr” (Nici urmă...). Menționînd „ciudate bîntuiri de omături”, „o răscruce de flăcări și rumoare”, „fantastice asfințiri”, autorul consemnează recursul său la un imaginar livrat nemijlocit de simțuri, precum o eliberare pe care nu șovăie însă a o jertfi, intrînd în blînda captivitate a ritmului și rimelor. Vădit, Ion Horea luptă cu golul. Gol al cărui corelativ este, în economia creației, indicibilul. Un mijloc al defensivei îl formează fără doar și poate cultura formulei poetice anterioare, care-i acordă bardului un echilibru
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
vede că-s din amintiri, deci creditabile), propunînd idilă hieratică în aceleași peisaje aproape narcotice, cu natură de alint (e, fără îndoială, un transfer de tandrețe în această scriitură diafană de peisaje): „E iarăși vară, iarăși cald,/ Și sara-s blînzi zefirii,/ Și-i iarăși lacul de smarald,/ Și-n floare trandafirii.//...// Vom însera pe cărărui,/ Vom sta pe iarbă verde,/ Și, ca și-n vremea de demult,/ În noapte ne vom pierde” etc. (E iarăși vară). Lovinescu, care-i face
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
cu sufletul deschis: „Tu nu cunoști duiosul, stingherul vis în care/ Și Rugii și-Nchinării ești singur Dumnezeu.../ De unde s-afli-adînca, tăcuta-nfiorare/ Ce-și viețuiește traiul ascunsă-n gîndul meu?// Și gîndumi visătorul e pururea cu tine./ Credința lui: Iubirea; Icoană: glasul blînd/ Ce l-a robit c-un cîntec și-n vraja lui îl ține” etc. (Scrisoare). Cu tot chinul, tot iubirea rămîne religia supremă și pentru Ada (de nu cumva tocmai din pricina asta): „Să nu fugi de calda-i pornire,/ Să
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
la dispoziție fără să facă nici un fel de discriminare în privința vîrstei sau a condiției sociale, zilnic între orele 5 și 8 după-amiază, sau în fiecare duminică seară, cînd aveau loc ședințele cenaclului "Sburătorul". Pe acestea le conducea cu o autoritate blîndă, acordînd absolută libertate de exprimare tuturor participanților... Dar unde sînt astăzi toate acestea!... Clădirea există - restul e ca si cum n-ar fi fost niciodata! Este, deci, o obligație națională să se organizeze în fosta locuința a lui E. Lovinescu o Casă
Biroul si biblioteca maestrului by Pericle Martinescu () [Corola-journal/Journalistic/18197_a_19522]
-
culturalul că un partener legitim al ordinii naturale. O relație tihnita cu spațiul peisagistic, ușor de circumscris unei perspective clasice, are Horea Pastina. Tot ceea ce în sine este copleșitor, sălbatic și sec, se transformă, în viziunea sa, într-o imagine blîndă și cordiala în care agresiunile dispar și luminile se estompează pînă la limita palida și misterioasă a liricului. Mihai Sârbulescu oscilează între tentația unui voluntarism al expresiei dense și carnale și conștiința picturii că o formă a posesiunii mistice, ca
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
pantalonii scurți), fă-ți un duș, fă o saună, fă un bazin rece. Pă urmă facem un sfert de oră, douăj de minute, masaj puternic, un bazin, o saună.” Nelu, un fin cunoscător al locului, cu voce suavă și atingere blândă, mă îndeamnă să îl urmez. Îi zic că îl caut eu, nu e nevoie. Nu mi-au trebuit mai mult de cinci minute și eram pe drumul spre casă. Saligny, unul dintre inamicii băii Fondată în 1897, baia a aparținut
Agățat în Baia Griviței. Vizită la ultimul spa comunal din Capitală by Arvunescu Victor () [Corola-journal/Journalistic/21400_a_22725]
-
de trandafiri, Privighetorile-nfocate Slăvesc frumoasele furate De glasul dulcei lor iubiri. Cinării deși, umbrind cuminte, Cununi de iederă-mpletesc ; Sunt peșteri unde,-n zi fierbinte, Sfioșii cerbi se-adăpostesc, Si viață-n țoi, si strălucire, Si frunzele în freamăt blând, Și mii de ierburi respirând, Și mii de glasuri în vorbire ! Dogoarea dulcilor amiezi, Mireasma nopților senine, De roua și răcoare pline, Cănd stelele sclipind le vezi Că ochii tinerei gruzine !... Dar, vai, splendoarea-ntregii firi Nu poate-n inima
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
tristă liniște sihastra, Privind departe cu ochi grei, Tamara sade la fereastra ; Oftând, așteaptă ceas cu ceas... El va veni!" șopteste-un glas. Doar nu degeaba, el în visuri Îi apărea mângâietor, Cu ochii triști și plini de-abisuri Privind-o blând, oftând ușor. Tot dorul care-n piept s-aține, Să-l tălmăcească nare cui; La sfinți încearcă să se-nchine, Dar inima se roaga lui ; Iar cand adoarme, istovita, De zbuciumul din piept și gând, Se-năbușa, si , îngrozită, Din somn
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
ani de închisoare. Verdictul Curții de Apel Pitești în dosarul "Elodia" a produs dezamăgire și în tabăra acuzării, atât mama Elodiei, Emilia Gheinescu, cât și avocata familiei, Crina Radu, considerând că pedeapsa definitivă primită de Cristian Cioacă este "mult prea blândă".
CRISTIAN CIOACĂ, CONDAMNAT: Care a fost reacția avocatei Maria Vasii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/22120_a_23445]
-
Numai că acceptînd această ofertă în aparențele ei, spiritului conservator al muzeului i s-ar oferi surprize atît de mari încît consecințele ar putea fi cu greu evaluate. Sub camuflajul unui figurativism corect, al unei tehnici impecabile, al unui recurs blînd la memoria colectivă și la reprezentări solide și temeinic verificate, Onisim Colta orchestrează, aproape cu voluptatea unui spirit arcimboldesc, una dintre cele mai complicate și, în același timp, mai solide în logica ei interioară, construcții sensibile și simbolice. Atît în
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]
-
cardinalului Christoph von Schönborn, primat al Austriei. Dacă voi fi avut până acum prejudecăți în ceea ce privește perceperea fenomenului religios, sigur este că o parte dintre ele s-au mai risipit datorită întâlnirii cu această carte. Una dintre suspiciunile mele vizează "intoleranța blândă", dar obstinată, cu care orice prelat încearcă, în percepția mea, să-și impună convingerile confesionale. Tonul lui von Schönborn, deși nu se poate desprinde, desigur, de anumite inflexiuni și ecouri de amvon, este însă unul cât se poate de firesc
Soluții neortodoxe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16732_a_18057]
-
zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu se cade -, fu deîndată părăsit pentru paternul occidental al spontanei reacții. Se știe că marile popoare care au făcut istoria - în pulsiunile lor, numai blânde nu sunt. Cine n-a auzit de furia francese a celui mai rațional popor din lume, de brutalitatea neamțului, când i se comandă, de recea decizie a britanicului, când îi sunt puse în joc interesele, de uzul armelor de foc
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
revanșa, de a se răzbuna pe întreaga societate din cauza infirmității sale... De pildă, oriunde s-ar fi aflat, pe toți îi poftea să intre înaintea lui, întinzînd poruncitor brațul, chiar cu o anumită violență în gestul ce trebuia să fie blînd ori amabil; și asta rînjind într-un fel foarte neplăcut și cu o siguranță ostentativă de bărbat protector. Dmitri mai zicea că mexicanul fusese văzut oferind flori unor fete frumoase; dar grecii mai exagerează... Amîndoi vorbeam destul de prost englezește, mexicanul
Lecția de engleză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16807_a_18132]
-
pe cât se poate, autorul este fără dubii un Pantagruel al zilelor noastre, care nu întârzie să-și dea în petic imaginând o serie de capitole scandaloase precum: Arta murăturilor - curs liber și acrișor, Mese lângă îngeri, Sfântul porc, mielul cel blând și bun, precum și alte inefabile mese creștine, Capităreasa sau prescurărița, Declinarea drob, ciorbă, stufat, friptură, Munții noștri oaie poartă, Mic dicționar de stână, Filosofia ciorbei, Ardealul slăninii cel gustos, La chef cu secuii ș.a. Pantagruelul de la Paideia nu se mulțumește
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
Chardin se află o monedă de bronz. Pe vremea pictorului, se obișnuia să se pună cîteva monede grele peste paginile unui in folio ca să nu se îndoaie. Dar moneda de pe cartea filozofului mai are o semnificație: e ca și cum, cu o blîndă ironie, pictorul ar vrea să ne aducă aminte că bronzul este foarte frumos și dur, dar efemer totuși în comparație cu misterul cuvîntului înscris pe o pagină, cu viața cărții, care este perenă. Iei în mînă un volumaș fragil, tipărit, poate, nu
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
de influențe se pot descoperi în poemele Sandrei Mihaly, numai că satisfacția de a le descoperi e repede "adumbrită" de senzația de caricatură fără conștiința actului caricării. Un poem începe cu motivul urnei lui Keats autohtonizate în "ulcior ars și blînd" pentru a se deșira apoi în versuri scurte, sacadate, fără sens, fără imagine, cu o sintaxă răsucită care vrea să treacă probabil drept rafinament: "Hoinarul umblînd/ cu mințile-ntoarse/ primindu-te-n dar/ cînd darul e rar/ se-ntreabă de
Lucindă felicitate cu logostele by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16894_a_18219]
-
pe cine trebuie să înjur, avînd motivele mele. Foarte bine! O chestie inteligentă. Și de atunci îi atac sistematic pe alții, cum s-o nimeri. Dragă domnule, face el rugător, cerșindu-mi înțelegere, - eram un om prea bun și prea blînd și toate mi se spărgeau în cap... Agresiunea mea față de ceilalți este un exercițiu spiritual, higienic, cum doriți, - dar știți care-i buba?... Buba e că nimeni nu mă mai crede cînd îi atac, și mă fac un negativist. Că
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]