831 matches
-
printr-o estetică bine conturată, într-o perioadă istorică strict determinată 22 -, ci mai ales într-un sens larg, drept moduri de existență și gândire, ca atitudini fundamentale, nespecifice doar unei anumite epoci.23 Așadar, cu toate că le socotim, ca și Blaga 24, niște "stiluri de viață", nu le localizăm exclusiv în epocă, așa cum procedează filozoful amintit, ci le acordăm o autonomie sporită, în virtutea caracterului lor paradigmatic. Apropiindu-ne de accepțiunea pe care însuși Dilthey o dădea tipologiei de Weltanschauung 25, vedem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încheia șirul comparațiilor -, în vreme ce clasicismul, static, pune preț pe categoriile unei existențe date o dată pentru totodeauna, romantismul, mobil, cu vocația lui constructivă, cultivă categoriile devenirii 47, "formele deschise" (vezi supra nota 30). La Hegel "ideea nu <<este>>, ci <<devine>>", spunea Blaga pentru a sublinia "patosul mișcării" în constrast cu "statica ideilor platonice"48. Faptul că Hegel contestă imuabilitatea legilor clasice este subliniat și de Noica: "Descoperirea lui Hegel a fost că legile devin, Spiritul devine. Dumnezeu e silogism!"49 O asemenea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
excepția, istoria ca atare se substituie mitologiilor de orice tip, realitatea nudă proiecției ideale. Un soi de verism general tinde să demitizeze totul.57 Pozitivismul e descriptiv, comparativ și inductiv tipologizant, iar nu explicativ, ipotetic și normativ. Pentru Comte arată Blaga "știința era o problemă strict definită: să înregistreze faptele și mai ales să descopere legătura dintre fapte: legile. Știința nu are sarcina să <<explice>> fenomenele, ci să le <<constate>>"58. Deși vine să ne confirme, această afirmație trebuie totuși amendată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nu neapărat "întruparea" lor într-o epocă dată; al doilea argument este faptic și se bazează pe aceea că, măcar în prima lui parte, secolul al XIX-lea este plin ecouri clasice. După cum vom vedea, la Hegel însuși, socotit de Blaga romantic (cf. Fețele unui veac, pp. 140-150), regăsim prelungiri ale speculației raționaliste de tip clasic. Iar dacă ni se va reproșa apoi că asemenea prelungiri sunt doar de esență iluministă, vom răspunde cu alte două argumente: în primul rând, iluminismul
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
că există independent de noi o realitate accesibilă gândirii, posibilitatea intercomunicării umane, capacitatea expunerii conceptuale a experienței interioare) și verifică valabilitatea acestei supoziții abia prin cercetarea însăși. Este vorba aici despre acea "anticipație de natură metodologică" la care se referea Blaga în Despre conștiința filozofică (p. 108) și la care ne vom reveni chiar în capitolul de față. 106 L. Blaga, Censura transcendentă în Opere, 8, București, Editura Minerva, 1983, pp. 440-441. 107 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 517. 108
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
XIX-lea. Căci, în sensul celor deja înfățișate, putem vorbi despre o revoluție și pe tărîm epistemologic. În același timp, am căutat prin ampla comparație anterioară să adoptăm un mod de concepere a lucrurilor specific lui Dilthey, care ca și Blaga la noi are "o abordare stilistică a fenomenului științific"126. e) Metafilozofia ca modalitate de a depăși istorismul în plan filozofic Cum ajunge "lumea ideilor" să aibă "o istorie"? se întreba Hegel în Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie. Fiindcă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
un tip de Weltanschauung, fiindcă "despre absolut, despre acea corelație universală a cărei descoperire ne-ar oferi un răspuns deplin și definitiv la întrebarea privitoare la enigma lumii putem avea doar reprezentări"152 sau "creațiuni ale cunoașterii", cum le numea Blaga 153. Oricum ar fi, socotim așadar că și aici este vorba tot despre o continuitate paradigmatică, rezultată din sarcinile sau criteriile de excelență pe care filozofia și le asumă în virtutea naturii ei. Și-n definitiv după cum spune însuși Dilthey -, această
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
asupra realității propria lui imagine despre aceasta, creând o realitate posibilă, de tipul celei transfigurate în artă. Astfel, teoreticianul își plăsmuiește propriul univers. "Un filozof care nu ține să devină autorul unei lumi își suspendă vocația", susține pe bună dreptate Blaga 27 care apără în spiritul lui Dilthey menirea pe care și-o asumă construcțiile metafizice. Dacă pentru empirist, lumea este deja și definitiv întemeiată, în schimb, adevăratul filozof "se simte dator, față de propria sa conștiință, să-și ia singur în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
încercare de "revelare" lui este "cenzurată" fie de istoricitatea noastră, fie de un Mare Anonim. "Insondabilă" în primul rând este "enigma vieții și a lumii", care în viziunea lui Dilthey atrage investigația filozofică numai atâta timp cât rămâne enigmă, adică ar spune Blaga câtă vreme o respectăm și o conservăm ca mister, sau în limbajul său poetic, revenind la ideea misterului "insondabil" câtă vreme "nu sugrumăm vraja nepătrunsului/ ascuns în adâncimi de întuneric" (s.n.)61. Până la urmă conchide filozoful român "toate <<progresele>> îi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în cazul celor științifice 91. Credem că acest concept poate fi pus în legătură cu "trăirea" lui Dilthey, întrucât și conceptul de Erlebnis angajează "totalitatea ființei noastre", implicând în unitatea ei structurală intelectul, sentimentul și voința deopotrivă (vezi III, 3). Dar continuă Blaga "rezonanța atitudinală" este condiționată de fapt de o anumită "dimensiune proprie unei idei, unei concepții sau viziuni". În cazul metafizicii, această dimensiune e "verticalitatea", iar în cazul științei orizontalitatea. "Verticalul poate fi <<adânc>> sau <<înalt>>", ceea ce, măcar parțial, este similar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vezi I, nota 185); în al doilea rând, numărul metodelor este relativ limitat în raport cu multitudinea conceptelor fundamentale, a ideilor ordonatoare sub semnul cărora se plasează o filozofie sau alta. De altfel, atunci când se referă la "factorii propulsivi în problematica filozofică", Blaga însuși are în vedere aspectul conceptual, fiindcă vorbește despre idei "totdeauna foarte abstracte, aproape imponderabile" (vezi subcapitolul precedent). Chiar modul în care Blaga prezintă apoi justificarea metodei alese de către un filozof explică acreditarea pe care o capătă treptat tocmai un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ținând seama că ne adresăm unui public divers ca vârstă și orientare profesională, care ar putea folosi dicționarul, cu succes, atât pentru simpla informare, cât și pentru examene. Autorul CUPRINS TUDOR ARGHEZI / 9 GEORGE BACOVIA / 31 ION BARBU / 45 LUCIAN BLAGA / 61 G. CĂLINESCU / 79 I.L. CARAGIALE / 95 ION CREANGĂ / 123 MIHAI EMINESCU / 143 EUGEN LOVINESCU / 199 TITU MAIORESCU / 211 CAMIL PETRESCU / 223 MARIN PREDA / 251 LIVIU REBREANU / 265 MIHAIL SADOVEANU / 281 IOAN SLAVICI / 315 NICHITA STĂNESCU / 331 Bibliografie / 345 TUDOR
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Petrescu, Ioana Em., Ion Barbu și poetica postmodernismului, Editura Cartea Românească, București, 1993; Pop, Ion, Recapitulări, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995 ; Vianu, Tudor, Studii, E.D.P., București, 1969 ; Vianu, Tudor, Scriitori români din secolul XX, Editura Minerva, București, 1986. L. BLAGA (1895-1961) L. Blaga s-a născut la 9 mai 1895 la Lancrăm, județul Alba. A studiat la Lancrăm, Sebeș-Alba, Brașov, Sibiu, Oradea, Viena. Opere: Poemele luminii (1919); Pașii profetului (1921); În marea trecere (1924); Lauda somnului (1929); La cumpăna apelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Le langage spațial dans la Bête humaine, în Mimesis et semiosis. Littérature et représentation, Nathan, Paris, 1992 BERTRAND-JENNINGS, Chantal, Eros et femme chez Zola. De la chûte au paradis retrouvé, Klincksieck, Paris, 1977 BILEȚCHI, Nocolae, Românul și contemporaneitatea, Știința, Chișinău, 1984 BLAGA, Lucian, Despre mituri, în Trilogia culturii Geneză metaforei și sensul culturii, Editura pentru literatură universală, București, 1969, p.290-308 BLANCHOT, Maurice, L'entretien infini, Gallimard, Paris, 2001 BOCK, Gisela, Femeia în istoria Europei, Polirom, Iași, 2002 BODY, Jacques, De quelques
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
VIRGINIA BLAGA Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu serie nouă, nr. 22 (84) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BLAGA, VIRGINIA Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu / Virginia Blaga Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. ISBN 97897337-1846-8 821.135.1.09 Eminescu, M.
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
VIRGINIA BLAGA Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu serie nouă, nr. 22 (84) Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României BLAGA, VIRGINIA Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu / Virginia Blaga Iași : Junimea, 2015 Bibliogr. ISBN 97897337-1846-8 821.135.1.09 Eminescu, M. Redactor: Simona Modreanu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) GEORGE VULTURESCU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA VIRGINIA BLAGA Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu Editura Junimea Iași 2015 Fiicelor mele, Flavia-Maria și Iris-Nectaria Lista abrevierilor ConvLit = Convorbiri literare (revistă editată de Uniunea Scriitorilor din România) ITEM = Institut des Textes & Manuscrits Modernes MER = Mitul Eternei Reîntoarceri (Mircea Eliade) RLit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
1987 Théorie des genres Dir. Gérard GENETT et Tzvetan TODOROV Paris: Éditions du Seuil, Collection "Points". 1986 Volume colective manifestări științifice "O perspectivă antropologică asupra intertextului. Dezbatere cu aplicație pe nuvela "Sărmanul Dionis" de Mihai Eminescu" (art. semnat de Virginia BLAGA) Coordonatori Sanda-Maria ARDELEANU, Gheorghe MOLDOVEANU și Gheorghe JERNOVEI Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului Ediția a VII-a, Cernăuți, 2003 Limbaje și comunicare VII Editura Universității Suceava. 2005 La littérature dépliée. Reprise, répétition, réécriture Direction et Avant-propos Jean-Paul ENGÉLIBERT et
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
of Time"] (art. semnat de Paul DAVIES) Redactor-șef ing. Mihai BĂDESCU (pentru ediția în limba română) Scientific American, versiunea în limba română, Anul 1, Numărul 1 (Scientific American, New York: Scientific American, Inc.). 2002 "Jocul intertextual" (art. semnat de Virginia BLAGA) Redactor-șef Cassian Maria SPIRIDON Convorbiri literare, Iași: octombrie. (Aplicație pe Levantul de Mircea Cărtărescu). 2002 "Eminescu și romantismul" (art. semnat de Dan MĂNUCĂ) Redactor-șef Cassian Maria SPIRIDON Convorbiri literare, Iași: ianuarie. Recenzia studiului Eminescu și intertextul romantic (ediția
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
luptă a poetului. Frenezia participării senzoriale la lume se inversează, aici, într-un imposibil efort de desprindere (Legături), generând, paradoxal, și aparentul sentiment al înstrăinării de sine (Departe, Călătorie)90, "tonul e solemn, fără rigiditate, iar confesia a deprins de la Blaga acea impersonalitate concis reflexivă, care lasă să se vadă din om mai ales ființa gânditoare"91. Existența fiecăruia dintre noi fiind una individuală, unică și irepetabilă conține moduri particulare de a trăi anumite evenimente, stări, fapte; ceea ce promoveză poetica Anei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
marilor cărți, pe care le vedem astăzi și ne gândim unde, cine am fi fost, dacă le-am fi citit la timpul potrivit”, n am ce face și tot Întreb: Sadoveanu, Labiș, Nichita, Sorescu, Preda, ca să nu mai zic de Blaga etc., unde, Doamne iartă mă, or fi Învățat carte Încât au fost În stare să scrie „Carte” pentru noi și generațiile viitoare. Un fel de răspuns (cel puțin În privința lui Sorescu, valabil chiar și pentru ceilalți), mi l-am dat
Întrebări și mirări la masa trecutului. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1484]
-
Mariei lui Ilie. Blaga Ioana era o femeie sărmană, șchioapă de un picior, având doar câteva palme de pământ. Stătea Într-o căsuță În care Își ținea și o vacă Într-un fel de odaie alăturată. După război, fratele ei Blaga Dumitru, a ajutat-o să-și construiască o căsuță din care a reușit să-și termine o odaie. A avut un băiat, Dumitru, care la doisprezece ani a murit. Parcă o aud și acum cum Îl striga: Mitre! Mitre! Mitre
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
că eu recunosc evidențele și nici măcar nu am avut observatori În secțiile de votare, da’ se cheamă că ăla a fost singur. Cu partidul lui de lingăi. Gore Își aprinde o țigară. A fost singur la butoane. Asta da. Cu Blaga la interne n-ai cum să pierzi, trebuie să fi prost ca să pierzi. Băsescu al tău n-a vrut să fie prost, că e orgolios, și atunci a trecut la represalii electorale. Știa de la nouă seara și procentele cu care
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gîndirea-n capul înțelept - La toate farmecele firii 40Se bat cu mînile pe piept. {EminescuOpIV 251} SONET SATIRIC Pișcată-ți este mâna ta de streche, De miști în veci condeiul pe hârtie - Dureaz-un șir sau fabrică o mie: Cuvinte-nouă-or fi, dar blaga veche. Ce are-n gând un om aceea scrie, Nimica nou tu n-ai de spus Ureche, Cu Pantazi fiind pe veci păreche Tu isvodești cel mult, ce dânsul știe" Ți-asamăn fruntea unei vii paragini Și vânt și pleavă sunt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
maghiari: Mănărada, Mănărăi, Mănirăuș, Măierău (cf. magh. *monyoró, *monyaró, *mangyaró > magyaró, „alun“); de sași: Șona (< germ. Schőnau, „lunca frumoasă“), Blèșubéș (< săs. bleschbesch, „pădurea romînilor“), Fuslaiher (< săs. Fuslehar, „găurile vulpii“); de schei (bulgari ulterior asimilați): Grobiște (< bg. grobiŝte, „cimitir“), Blagovița (< bg. blaga, „bogat, bun“ + -ovica), Usoi (< bg. osoj, „dos“). Marea majoritate a toponimelor, îndeosebi a celor minore, sunt formate în romînește, chiar dacă de multe ori numele așezării este străin, confirmînd principiul formulat de W. Meyer Lübke, după care, în acest caz, microtoponimele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]