587 matches
-
a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în istorie a constat însă în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă pentru a ilustra această recluziune în sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar nu istorie de evoluție firească" (p. 240). După cum nota V. Muscă (1996), încercând să situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul mioritic. Venerabila teză a continuității românești își găsește în metafizica blagiană a românismului aprioric desăvârșirea stilistică. Cuplată cu ideea la fel de tare a "unității stilistice" a spiritualității românești, care adaugă încă un contrafort doctrinei unității neamului românesc, avem în filosofia lui Blaga o teorie cronotopială a identității etnice românești cea mai stilată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spirit tipic romantică, reactualizată de suprarealiști. Printr-o particulară forță a tensiunii („neliniștii”) lăuntrice, el aspiră, ca și aceștia din urmă, la permanentizarea inspirației, la realizarea unei neîntrerupte reverii, a unei stări de grație care să permită - ca să folosim expresia blagiană - o „supremă intimitate cu Totalul”. Formula lui Breton, a „vaselor comunicante”, nu lipsește de altfel din vocabularul poetului nostru, iar năzuința transgresării frontierelor dintre înalt și adânc, real și imaginar etc., într-o coincidentia oppositorum concentrată în conceptul de suprarealitate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Dumitru Stăniloae. El refuză paradoxul în spațiul teologiei palamite care pornește de la distincția între Ființa lui Dumnezeu și energiile divine. Părintele Stăniloae, deși purcede din Grigorie Palama 13, face un pas mai departe, ieșind în întâmpinarea atât a excesului sofianic blagian și al teologilor ruși moderni, cât și a apofatismului occidental, primii putând confunda natura cu Dumnezeu (la modul panteistic), celălalt amenințând cu desfacerea lui Dumnezeu de ființe, încât teologia dialectică a lui Karl Barth și a școlii sale a putut
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
lui Dumnezeu pentru om. Dar unul de care depinde profund, "încât se poate spune că natura e o parte a naturii omului"54. Deci rostul omului nu e de a sărăci darul divin, ci de a-l spori, în sens blagian, spre a se spori pe sine, spre a-l returna lui Dumnezeu ca ofrandă. Dumnezeu nu primește decât daruri sporite, iar cea dintâi "lecție" dată omului este primirea ofrandelor de la Abel și respingerea celor ale lui Cain, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
interpreta în cazul lui Paul H. Ray și al altora din Statele Unite. În primul rând, fiindcă nu are în vedere crearea unei noi "subculturi" cu tentă populară sau de masă. Alții concep transmodernismul ca "atmosferă", ca ethos al vocației, evocând blagianul destin creator al omului sau filosofia vocației lui C. Rădulescu-Motru. Aspirația aceasta e percepută și-n Statele Unite ca dorință de transcendere a limitelor impuse de neomodernism și postmodernism, o trecere peste ceea ce Max Weber numea "cușca de fier" a instrumentarului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sensul intuiției sale (considerată de filosoful român o facultate de cunoaștere, nu facultate de creație), Blaga vede numai În actul creator adevărata independență a omului individual; până la urmă, creația nu este altceva decât materializarea destinului. Misterul, noțiunea centrală a sistemului blagian, se revelă mai curând prin creația individuală decât prin cunoaștere (aceasta este teza de bază din Geneza metaforei și sensul culturii). Cel de al doilea sistem filosofic românesc original este cel al lui Constantin Noica. Și aici partea de speculație
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
doar de aruncat la gloatà./ În trupul care nu-i decît o cioatà/ mi-e sîngele cu tine botezat..." (Ronsetul 45). Nu întîmplàtor, forma ronsetului gàzduiește texte de descîntec, invocații càtre o divinitate obosità, pentru a reașeza lumea; filonul expresionist, blagian chiar, pe care critica l-a citit în lirica lui Bàdescu încà de la primele volume, continuà sà țeasà, ascuns, metaforele: "Așazà, Doamne, lumea cum am vrut!/ Veacul se duce, vremea e tîrzie;/ la tine-n ceruri, cineva mai știe/ pàmînturile
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
ca dar au în primul component pe că expletiv, așadar sunt variante de felul: nu numai că..., dar. Pretutindeni în primele volume ale tinerilor autori se vădesc nu numai influențe sporadice și reminiscențe, ci structuri estetice esențiale aparținând modernismului expresionist blagian și modernismului ermetic barbian (M. Cărtărescu, Postmodernismul românesc) Tulburările metabolismului nucleoproteinelor nu interesează numai eritropoieza, ci toate celulele (C. Borundel, Manual de medicină internă pentru cadrele medii) Vreau să fac un apel pe această cale, în calitatea mea de președinte
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sensul "intuiției" sale (considerată de filosoful român "o facultate de cunoaștere", nu "facultate de creație"), Blaga vede numai în actul creator adevărata independență a omului individual; până la urmă, creația nu este altceva decât materializarea destinului. Misterul, noțiunea centrală a sistemului blagian, se revelă mai curând prin creația individuală decât prin cunoaștere (aceasta este teza de bază din Geneza metaforei și sensul culturii). Cel de al doilea sistem filosofic românesc original este cel al lui Constantin Noica. Și aici partea de speculație
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru pământul natal: „Negrule pământ,/Pentru cine cânt,/ De tot stau și-aștept/Cu toamnele-n piept!// Stoluri de lăstuni,/ Toamna, prin goruni,/ Frunza-și scutură/Ca o ciutură”. Terține atent cizelate concentrează reflecții cu o vagă amprentă de stil blagian. Superior precedentelor cărți, Înalte vânturi însumează poeme din timpul războiului, născute „în vecinătatea morții”, în vecinătatea adâncului, „lângă nopțile cerului, lângă nopțile pământului”, în vânturi aspre, sub stele reci. Nesiguranța perpetuă, iminența pericolului extrem, devenite mod firesc de existență, se
VORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
De regulă, superioara încifrare și încordare a minții se leagă de motivul cărții (creația) și de cel al femeii, pentru că: Spiritul este senzualitatea rațiunii". Marea lecție a înaintașilor meditației românești îi stă călăuză, având afinități mai mult cu poetizarea filosofică blagiană din Pietre pentru templul meu (1919) decât, să zicem, cu perspectiva asupra vieții, propusă de Garabet Ibrăileanu. Dăm spre exemplificare: "Geniul adult cu somn de copil" și "Privit pe întuneric, licuriciul pare un giuvaer și nu e decât un biet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
actuale, antropocentrismul creștin personalist al părintelui Stăniloae este o cale. Nu exploatarea fragmentului este importantă, ci integrarea lui. Căci, revenind la calea lui Stăniloae, "(...) rostul omului nu e de a sărăci harul divin, ci de a-l spori, în sens blagian, spre a se spori pe sine, spre a-l returna lui Dumnezeu ca ofrandă" (p. 29). Înlocuirea lui Dumnezeu a însemnat eliminarea oricărei urme de transcendență. Și cu toate acestea, un Heidegger, de pildă, ocolește religiosul spre a se întoarce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Augustin Buzura, Radu Petrescu, Corneliu Ștefanache etc. În schimb, Th. Codreanu se lasă entuziasmat de imnele lui Ion Alexandru despre care spune că "e o fericită întâmplare pentru poezia românească să fi găsit în Ion Alexandru continuatorul original al lirismului blagian din Mirabila sămânță." Numere în labirint se citește și ca un roman autobiografic. Datele referitoare la viața materială a autorului sunt mai consistente decât în primul volum. Astfel, aflăm că autorul este un truditor pe câmpul educației socialiste, un om
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cosmosului / universurilor. Capitolul al 15-lea, "Întocma dogma", din eseul lui Th. Codreanu, evidențiază în Oul dogmatic, de Ion Barbu, cu impresionantă bogăție de argumente dinspre "dogma" Creștinismului, tocmai "gordiana" originalitate "transmodernistă" (supra): ""Fenomenologia" barbiană intră în zona eonului dogmatic blagian [...] către eonul transmodernității, pe urmele lui Eminescu [...]. Barbu are geniul distincției / asemănării cu dogma creștină, diferența venind din focalizarea pe condiția kenotică, a lumilor mărunte, deasupra cărora plutește Sfântul Duh: "Om uitător, ireversibil, / Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil? / Precum atunci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ce se evidențiază la Eminescu "e că infinitul apare închis ca un cerc, înfășurare în sine însuși, și, surprinzător, se deschide în pătrat, care este semnul finitului; transgresând logica terțiului exclus, Eminescu gândește în cheia dogmei, transfigurând antitezele, la modul blagian; el [Eminescu] sfidează "imposibilitatea" logică și pragmatică a cuadraturii cercului, zicând: "Raportul dintre finit și infinit e raportul dintre pătrat și cerc"" (ibid.). În ceea ce privește pe Ion Barbu / Dan Barbilian, cel ce vedea în "ermetismul teorematic" al lui Gauss, având în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mincu, dar și vizavi de Barbu, înțeles ca fiind un "veleitar cultural, îndeosebi filosofic", remarcabila capacitate de analiză a geometriei ritmice barbiene, în acord cu geometria ritmică eminesciană și cu posibilitățile poetice ale limbii române, apropierea creației barbiene de cea blagiană, prin remarcabilul capitol 15 "Întocma-dogma" etc., Theodor Codreanu a preferat să rămână discret și profund, asumându-și până la capăt "victoria în înfrângere". Atitudine care n-ar strica în subiectivismul critic fățiș din zorii unei extramodernități căreia îi putem zice, cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care, desfăcându-se progresiv în conștiința românească, "a cucerit toate mințile și a devenit suprema noastră dogmă" (Goga, 1927, p. 28). Ideea națională - dominanta în jurul căreia pivota întregul sistem de credințe al naționalismului fanatic românesc - își găsea reazem în convingerea blagiană a "fatalității etnice" (Crainic, 1929, p. 6). Această imperioasă pecete etnică definește coordonatele ontologice ale sufletului românesc, imprimându-se implacabil pe fiecare expresie a culturii autohtone. Națiunea etnică este inescapabilă. Născut în marele organism al neamului de sânge pătruns de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de "metafizica harică" înstăpânită în gândirea românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" - idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai mult despre scriitura lui Blaga), când ești inundat de conștiința sufocantă a faptului că, cel mai probabil, orice construcție lexicală pe care ai ctitori-o se apropie de a fi o cacofonie în raport cu concertul fonetico-semantic ce răsună prin stilistica blagiană? Epifania lecturală pe care ți-o prilejuiește cufundarea, ca cititor, în universul cognitiv plăsmuit de Blaga este urmată de înfiriparea unei copleșitoare atitudini chietiste, pătrunsă de tentația tăcerii, a unui soi de "boicot al expresiei". Aceasta apasă și mai greu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spațial inconștient al spiritualității noastre etnice; ii) orizontul temporal al românismului definit de o încăpățânată sfidare a provocărilor istoriei exprimată printr-un recurent "boicot al istoriei" (p. 230). Cele două axe orizontice spațio-temporale constitutive matricei stilistice românești fuzionează în metafizica blagiană a românismului pentru a rezulta ceea ce poate fi numit cronotopul matricial în coordonatele căreia se desfășoară drama istorică românească. Dacia Traiană este orizontul spațial în cadrul căruia s-a precipitat țâșnirea în "istorie" a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a românismului. Tragedia originară a destinului românismului în istorie a constat însă în năvălirea valurilor de popoare migratoare, care au anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă pentru a ilustra această recluziune în sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dar nu istorie de evoluție firească" (p. 240). După cum nota V. Muscă (1996), încercând să situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]