1,034 matches
-
intră în pământ, trece pe la rohmani, curge prin fața iadului, ducându-i plocon sufletele păcătoșilor 467. Apa Sâmbetei desparte lumea de aici de cealaltă, în ea se varsă toate apele și fierbe necontenit din cauza focului care mistuie iadul păcătoșilor 468. Imaginea blajinilor care încep și sfârșesc lumea aceasta părelnică situează povestea străzii Mântuleasa într-un timp mitic al originilor: acești oameni "cuvioși și plăcuți lui Dumnezeu" au fost la începutul lumei, înainte de urieși, și tot ei vor veni și după noi (...) Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
va întoarce pământul cu partea cea dedesubt deasupra și vor rămânea ei pe lume, alți oameni nu vor mai fi"469. Săgeata lui Lixandru dispare în primăvara lui 1916, în aprilie-mai 1916, în timpul vacanței de Paște, timp echivalat cu Paștilor Blajinilor, așadar într-un interval de timp sacru când accesul în lumea de dincolo este îngăduit celor aleși. Povestea lui Iorgu Calomfir (semelor numelui, cu referință clară la lumea subpământeană, li se alătură semnificația prenumelui luat din registrul regnului vegetal) amintește
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dacă știm cum să privim, și înțelegem, atunci..."650. Materializare a sacrului ascuns în profan, petele de igrasie sunt semne ale unei alte lumi; ele vin în continuarea celor care i-au condus pe copiii de pe strada Mântuleasa spre ținutul Blajinilor, iar Ieronim este ultimul supraviețuitor al ilustrei familii boierești Antim-Calomfir- Thanase, urmașul lui Iorgu Calomfirescu, împătimit căutător al lumii subpământene, pline de frumuseți de basm651. Destinul Marinei, de artistă necunoscută marelui public, amintește de al Leanei: pentru că nu își dorește
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., pp. 375-425. 457 Ibidem, p. 406. 458 Mircea Eliade, op. cit., p. 92. 459 Monica Lovinescu, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, p. 263. 460 Mircea Eliade, op. cit., pp. 129-130. 461 Tudor Pamfile, op. cit., p. 467; despre Paștele Blajinilor vezi și Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, p. 37, 254-255 și Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academiei Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
op. cit., vol. I, p. 37, 254-255 și Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academiei Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curțiĭ Regale, 16, Strada Domnei, 16, 1901, p. 171-188. Etimologia cuvântului blajin este analizată de Simion Florea Marian, ca provenind din sl. blaženǔ, "fericit" sau blažinǔ "bun, bland, ascultător"; în ceea ce privește cuvântul ranchman, îl citează pe I. J. Hanusch și spune că "ar fi o schimosire a numelui brachman sau braman" (p. 186
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Simion Florea Marian, ca provenind din sl. blaženǔ, "fericit" sau blažinǔ "bun, bland, ascultător"; în ceea ce privește cuvântul ranchman, îl citează pe I. J. Hanusch și spune că "ar fi o schimosire a numelui brachman sau braman" (p. 186). Despre etimologia cuvântului blajin (sl. blaženǔ, "preafericit") care s-a confundat cu blajin, "blând, omenos" (sl. blažinǐ, "bun") și rocman (rohman) din sl. rachmanǔ (împrumutat din ar. rahman, "brahman"), în Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, ed. a II-a, vol. II, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din ar. rahman, "brahman"), în Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, ed. a II-a, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 182; Mihai Vinereanu, în op. cit., p. 138, nu stabilește o legătură certă între sl. blažinǔ "bun" și blajinii din mitologia românească: "Numele acestui popor pare a se confunda cu noțiunea de blah, vlah, vlașin, fiind, în același timp, o amintire a unor vremuri mitologice, fericite". 462 Elena Niculiță-Voronca, op. cit., vol. I, pp. 37, 255. 463 Ion Ghinoiu, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care prezentau eroi schematici, exemplificând virtuțile cavalerilor, pentru ca, apoi, să devină, la rândul său, un erou de ficțiune paradigmatic, un posibil model pentru oameni „în carne și oase”. După lectura romanului, oricine îl poate „caracteriza” pe Don Quijote, cu firea lui blajină, comportamentul ales, dialogul argumentat, rostirea înțeleaptă și fixarea sa neobișnuită pe idealuri neimportante pentru cei din jur, idealuri împărțite de eroii din cărțile pe care le-a citit. În legende, povești, mituri, eroii întruchipează idei, virtuți și trăsături de caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ei, cuceritor în lumea spiritului, Don Juan îl cunoașterii, actor al inteligenței, știe aceasta mai bine ca oricine: "Nu meriți un loc privilegiat pe pământ sau în cer, când ți-ai dus până la desăvârșire prea iubita-ți purtare de oaie blajină: rămâi, în cel mai bun caz, tot o ridicolă oiță cu coarne, și nimic mai mult, chiar admițând că nu crapi de vanitate și că nu-ți scandalizezi semenii printr-o atitudine de judecător." Trebuia, în orice caz, să restituim
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
o pendulare, aproape o legănare în întreg univerul etic"65. Nu se cade este "ochiul celuilalt, al conștiinței tale mai bune", este "ochiul care te urmărește oriune: când nu te vede nimeni, însă nu se cade să faci nefăcutul"66. "Blajina intransigență" a lui nu se cade dă tărie și celeilalte fețe a demersului moral: se cade. Se cade este o investire să faci așa, "începând cu trecerea de la ce ți se cade, ce îți revine din afară ca parte, așadar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ajunge la concluzia constituirii unei comisii care să studieze manuscriptele rămase de la Al. PapadopolCalimach, cu raport adus la Academie (op. cit., p. 49-50). După mulți ani, Lascarov-Moldovanu își amintea, din copilăria lui tecuceană de Alexandru Papadopol-Calimach: „Eu însumi am apucat pe blajinul și cărturarul boier Papadopol- Calimach, urmaș de domn și membru al Academiei Române, un bătrânel scurt, cu cioc Napoleon III, cu privire nespus de blândă și cu o viață retrasă, în casa lui cu plopi la poartă, de lângă gimnaziu, aproape la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a aplicării legii nr. 35/1996, Monitorul Oficial nr. 102 din 20 mai 1996. „Vechiul târg de odinioară, condamnat la o existență cenușie, a rămas pentru totdeauna în ilustratele cu trăsuri și negustori ambulanți. Explozia urbanistică ce îmbină fericit arhitectura blajină, tipic moldavă, cu verticalele zvelte ale noului, face Vasluiul astăzi de necunoscut. Cele 12 întreprinderi industriale și unități economice de interes republican, construite în ultimul deceniu, noul centru civic dominat de impunătorul Palat administrativ - devenit spontan simbolul orașului și mândria
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nostru Iisus Christos. În iesle se născuse Împăratul lumilor și în palat dumnezeiesc se schimbase staulul lui Moș Crăciun. La această priveliște dumnezeiască, baba Iova căzu încremenită la pământ și strigă: - Maică preasfântă, fecioară slăvită, miluieștemă! Maica Domnului, cu vorbe blajine, o rugă să se apropie de sfântul prunc și, după obiceiul moașelor de țară, să taie buricul dumnezeiescului fiu. Era de altfel și moașă băbuca Iova și, ca toate moașele de la țară, purta o custurice, un fel de briceag ruginit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma alegoriei, și mai ales portretul satiric, șarja fină și mușcătoare (Profiluri, Dincă C. Buleandră, Câțiva paraziți). Fire blajină, scriitorului îi repugnă violența, revoluția i se pare dezagreabilă, așa încât, utopic, el predică, în spirit creștin, iubirea între frați, împăcarea între clase. De altfel, devine un teoretician al sămănătorismului: scriitorul se cuvine să fie un semănător de idealuri, un apostol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
sunt persoane la care, chiar dacă Dumnezeu a pus această putere, a intervenit o COBE REA care a smuls iubirea din rădăcini, sau, dacă n-a putut să o smulgă, a semănat alături de ea o bălărie, în cazul nostru, grandomania. Iubirea, blajină, nevinovată, jertfelnică, a fost umbrită și acoperită de crengile pline de spini, și de frunzele late și groase ale grandomaniei. M-am umilit, m-am înjosit, m-am desconsiderat pe mine și tot ce am avut mai de preț în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
clubului Dinamo. Nesăbuința de a-l înfrunta pe Țiriac, adică de a se pune de-a curmezișul sistemului, a fost urgent taxată de EI. Adică de MI (trăiți, ordinele se execută, nu se discută!), care i-a pus în vedere blajinului manager de club sportiv să aleagă: sau Dinamo, soldă, pensioară militară, sau disidență de candidatură la COR. Pentru că EI sînt mai tari ca piatra și mai iuți ca săgeata, s-ar putea să ne trezim pe ecrane cu Onișoru (nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
șcu eaț”. Observații: Adesea, raportarea complementului corelativ la regent se face prin intermediul predicatului analitic, din structura căruia acesta face parte ca regent: „Și în loc de a fi așa de ucigași și plini de păcate (...) nu puteau ei să fie nevinovați și blajini...?” (C. Hogaș) COMPLEMENTUL SOCIATIVTC "COMPLEMENTUL SOCIATIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale), cu tranzitivitate directă, dacă rolul de mediator în dezvoltarea relației sintactice îl are un complement direct: Culege o poală de somnoroasă, pe care o fierbe la un loc cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niciun sens. Nu spune despre Flecar doar că e vorbăreț, îl lasă să o arate în timp real: Încep num-nșir și spun, C-alui moș era om bun, Moașă-sa pildă-n vecini Ca o matcă la albiniTatăl său era blajin Om cu suflet de creștin. Eu când eram copilaș Purtam smeul pân oraș Cu copiii mă certam Mingi, arșicele jucam. Tatăl, moșul mieu au fost Secretar mare, nu prost.... Observând caracterul trivial al acestei poezii, Paul Cornea avea să spună
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Les Chaises și în Amédée), e anticipată de cea din Elegii pentru ființe mici. Jucăriile din „țara de carton și vată”, venind - așa cum le identifică Ion Vartic - din „zona teatrului de marionete”, anunță dezolantul destin al personajelor - marionete sufocate, ca blajinul personaj din Le Nouveau locataire, de invazia de obiecte ce inundă treptat scena și, în cele din urmă, întregul oraș. După cum, în ansamblul lor, Elegiile pentru ființe mici prevestesc tonul candidelor Quatre contes pour enfants de moins de trois ans
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
continuă, În funcție de perioadele În care au trăit aceștia cu: Cristache Ciolac, Fănică Luca, Petrea Crețu Solcan din Brăila, Maria Lătărețu, Ion Voicu, lăutarii din Clejani, Grigoraș Dinicu, Fărâmiță Lambru sau Ion Onoriu ș.f.m.a. Ursarii sunt În general oameni blajini, pașnici, prietenoși și cooperanți. Iubesc muzica și dansul. Conviețuiesc În relații foarte bune cu celelalte etnii. Muzicanții alcătuiesc, după cum spunea un coleg căldărar, „Aristocrația rromilor”, nu sunt bogați, dar prin comportament și grad de civilizație, sunt apreciați de societate. Lăutarul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic („noaptea-mbobocită la suhat”, „clopotul bisericii de lemn”, „talangă sfădăușă”, „boi în umblet leneș și cu priviri blajine”, „claia cu fragedă mireasmă” etc.), nu fără contrapunctări cu tentă simbolistă („Hai, toamnă, prin spitalul amurgului de-acum”, „Coboară via tristă și veștedă-n pământ”) ori cu mici note argheziene, bacoviene, voiculesciene și mai ales cu zvâcniri de sensibilitate romantică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
primă vedere, lucrurile așa stau. Sunt lesne de enumerat elementele acestei simetrii inverse. După cum se găsește la Albala ori la Dealu Ocna, Antipa e absent, adormit sau ironic și profund, e visător sau activ, jovial sau cinic, pașnic sau malefic. Blajinului August pălărierul, care întruchipează spiritul de toleranță, relația cu toposul domestic, i se opune fanaticul până la crimă Anghel. Sentimentului conjugal și matern al Feliciei îi răspunde nesațiul erotic al Silviei Racliș. De o parte căminul, cu jocuri nevinovate, de cealaltă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
în lupta contra violenței (ora de diriginție); - Mă cunosc, mă iubesc, mă respect te cunosc, te cunosc , te respect, oră de consiliere colectivă la clase; - Lanțul iubirii, lanțul păcii - tinerii non violenți la balul bobocilor. C. “DĂRUIND VEI DOBÂNDI!” “Tăcuți, blajini și singuri, Îndurerați și triști, Străini în astă viață, Înfricoșați de moarte, Acoperiți de îngeri, Dar izolați de oameni, Îmbătrâniți de tineri Dar tot copii fiind, Așteaptă să ne vadă, Ar vrea să ne cunoască Sau poate...să șoptească... Noi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 86 - 88. „Simplă, directă și nonconformistă, așa cum o caracteriza odată Aurel Leon, Lucia Julean obligă culoarea să o ajute a evoca imagini din copilărie, în care spațiile largi, tușa moale și blajină trădând o sensibilitate reținută, comunică obiectelor din naturile sale o stare de echilibru robust bazat pe respectul materiei, a cărei consistență o obsedează. Situându-se undeva între arta naivă și cea elaborată, ea înlocuiește bucolicul cu o viziune robustă, exacerbând
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ocultă a flăcării violet / 57 II. PATOLOGII ALE SACRULUI / 61 Cumpărăturile de sărbători. Simbolistică sacră și patologie ostentativă / 63 Crăciunițele sexy / 67 Cadourile swarovski și magia lumilor de cristal / 71 Sfântul Valentin. De la iubirea de Dumnezeu la vibratoarele superexcitante / 75 Blajinii, pușca și cureaua lată / 79 Văpaia Sfântului Ilie / 83 Sfânta Cruce și paradoxurile netransfigurate / 87 Pelerinajul un Woodstock al ortodoxiei românești? / 91 Halloween, între mitologia celtică și superdistracția românească / 95 Avatar și reactivarea religiozității cosmice / 99 III. PATOLOGII RELIGIOASE / 135
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]