2,558 matches
-
materia fără viață? Ochii ei îi aruncară o privire rapidă, întrebătoare. Putem să alimentăm cablul de la cea mai apropiată priză, așa cum am făcut în închisoare. Sau chiar de la un generator mobil. Ezită din nou, apoi spuse: - Le-ar distruge tancurile, blindatele, și i-ar lăsa goi cum s-au născut. Râse nervos. Asta ar dezorganiza aproape orice armată din lume. Craig clătină din cap. - M-am gândit la asta, chiar înainte de micul dejun. N-are sens. Nu e o armă destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Un epicentru al arșiței - și-l imagină înspre sudul arzător, fulgerând optsprezece milioane de miliarde de grade Fahrenheit într-o milionime de secundă. Temperatura aici, în Mountainside, urma să urce cel puțin până la 135°5 și, acolo unde se aflau blindatele, 145°6... 150°*7 Nu ar fi ucigător. Dar ofițerii vor ordona cu siguranță ca trupele să se retragă și să se grăbească spre dealurile răcoroase. Pe când se îndreptau spre motel, se făcuse mai cald. Mai erau și alte mașini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
direcțiile, cu speranțe optimiste. În mod sigur fata, pierde timpul admirând cine știe ce fleacuri. Tranversă strada intrând În piață, În timp ce producătorii Îl ademeneau cu produsele lor agricole. Făcând Înconjurul pieții și cercetând cu atenție fiecare persoană zări mai lateral o mașină blindată a miliției, iar doi caralii Îmbrânceau agresiv un tânăr să intre În duba lor. Broboane de sudoare Îi brăzdară frunte. Dar dacă...? Respinse imediat ipoteza, Încercînd să acționeze pe alte variante. Imposibil. Ideea odată Încolțită, luă dimensiuni astronomice! Se Îndreptă
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o bască albă murdară de la Kresge’s. Tanchiștii Îl recunoșteau drept american din cauza jachetei, strigând „Yankeule!“. Venind la ei, vorbise unora În poloneză, altora În franceză, engleză. Se gândea la sine În anumite momente ca la o cămilă printre vehiculele blindate. Nu era sionist, domnul Sammler, și timp de ani buni fusese puțin interesat de afaceri evreiești. Totuși, de la Începutul crizei, nu putuse să stea la New York să citească presa mondială. Măcar și pentru că pentru a doua oară În douăzeci și cinci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
americane de Îmbrăcăminte probabil că trecuse drept un om mai tânăr. Americanii și englezii totdeauna păreau mai tineri. În orice caz, iată că era acolo. Era unul dintre jurnaliști. Se plimbase prin Gaza cucerită. Se mătura sticlă spartă. În piață, blindate și arme. Imediat În spate, zidurile cimitirului, domurile mormintelor albe. În praf, resturi de mâncare la copt, alterate; mirosuri de gunoi Încălzit și de urină. Jazz oriental transmis din difuzoare șerpuind ca dizenteria prin măruntaie. O muzică atât de ucigător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
părerea de bărbat. Ți-am Împuiat capul cu o grămadă de tîmpenii, dar cînd te-am Întîlnit astăzi, exact asta aș fi vrut cel mai mult să știu. Dar ne-am Întîlnit Întîmplător, nu? O cutie metalică precum o mașină blindată, fără nici o ferestruică, trecu prin fața gardului din sîrmă, făcînd să răsune o melodie dulceagă. — Da, bineînțeles, Întîmplător, spuse el cu zîmbetul Înghețîndu-i pe buze și obrajii cuprinși de un spasm nervos. Tare ești isteț. Mă simt În siguranță dacă știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
asfaltul plesnit, valea Întunecată erau parcă Întipărite pe chipurile trecătorilor În ale căror priviri se citeau oarecare licăriri de speranță. Freamătul era Însă iluzoriu și ceea ce am văzut eu nu era decît un bărbat pitit după un stîlp de telefon blindat cu afișe. Am urinat repede și am luat-o Încet, dus pe gînduri, spre localul din colț. Am deschis larg ușa din stînga și am fost neplăcut impresionat de amorțeala dinăuntru. Altădată, la ora asta, erau mult mai mulți consumatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
De la televizor, domnule!” „Nu-i adevărat. O să verific, da’ nu-i adevărat.” „Domnule, teroriștii au atacat televiziunea locală!” „Nu, domnule, chiar acum am verificat, nu-i adevărat, cine v-a spus?” „Au anunțat ăștia, la București, vine o coloană de blindate...” Nu se mai sfârșea. Crede-mă, dacă știa cineva ce se întâmpla în oraș în noaptea aceea, acela eram eu. Întâi am trimis una dintre mașinile miliției în patrulare, dar au văzut-o oamenii pe stradă și au răsturnat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
creat. Au avut loc ciocniri militare violente la Tighina, pentru ca, în numai câteva ore, raportul de forțe să se schimbe complet, cu sprijinul direct al unității Armatei a 14-a de la Tighina, cu forțe superioare, cu tancuri și alte vehicule blindate. Orașul Tighina situat pe malul drept al Nistrului, deci în teritoriul Republicii Moldova a fost, practic, ocupat de forțe transnistrene și de cele ale Armatei a 14-a, inclusiv hotelul în care locuiau observatorii militari. Au urmat eforturi politice susținute pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
urmă. Umbrele după-amiezii se prelungesc asupra celor cincizeci de mii de oameni adunați să asculte o cuvântare care sfidează noua lege marțială proclamată de general. Intrarea a fost atât de îngustă, încât generalul n-a putut să-și introducă mașinile blindate, lucru care l-a iritat foarte tare, pentru că spera să folosească tunurile lor de mare calibru. Era al naibii de cald și el, ca de obicei, suferea în tăcere. Durerea generalului era permanentă, nu contenea nici o clipă, era la fel de severă ca întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
metalică. Toxinele nopții răzbat, din când în când, în gemetele vreunui bețiv, ca în bolboroseala unui scafandru înfundat în uleiul gros al craterului fără fund. Gemete rebele, haotice, scurtă flamă verzuie, înjurături și alcool. Și iarăși tăcerea tenebroasă și bocancii blindați, lovind ritmic caldarâmul. Întunericul scrâșnește, țâșnesc rafale de lumină. Tablă roți șuruburi lovite, zgomot de start enorm și infirm. Namila se urnește din loc, farurile se leagănă în oceanul negru și gros. Camionul olog, umple cu zgomot pustiul, o uriașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu igiena santinelei Tavi. Adolescentul Dominic își permise o nouă apăsare pe butonul soneriei. Nici o mișcare, de parcă surzise și Tavi, te pomenești, sau dormeau tun, amorezii, cine știe, cuplulglorios al filmului mut, Tavi și Tereza von Teresienstadt, adormiți tun în blindata lor iubire, oțel Krupp Sieg Heil, impenetrabil. Mai apăsă o dată, apoi repede, de câteva ori. Coborî, așteptă o vreme în fața blocului. Urcă din nou, sună. Nimeni, nimeni. În lumina chioară de pe culoar desluși, în cele din urmă, un bilet lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Întregi, reproșuri pentru imprudențele imaginare. Îi treceam În revistă pe cei care se găseau atunci În preajma mea, vruseseră sau nu să mă provoace, cine era de Încredere, cine nu? Nu-i nimic altceva decât tăcerea obișnuită, uruitul asurzitor al mașinii blindate decapotabile care se apropie, simți trepidația aerului, a asfaltului, auzi uruitul asurzitor al motocicletelor, vezi ochii noștri alunecând, lacomi? unde e? unde e? unde e? Führerul! Conducătorul! Și mâinile noastre ridicându-se, grăbite să ne descopere capul și gurile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Își Înghite lacrimile isterice, uriașe lentile strâmbe care Îi Întunecă privirea. Profitorii de război, provocatorii, fanaticii, orfanii, părinții Îndoliați, văduvele vesele, ei toți, noi toți ne acoperim cu regret capul, ochii noștri deodată stinși, gurile noastre deschise Încă, urmăresc mașina blindată care se tot depărtează și, după el, gonind, fără să-l mai poată ajunge, disperatele noastre urale. * Ține mâna Încordată pe volan, În mașină s-a făcut răcoare după ce, făcându-se că nu observă fața lui, nemulțumită, dar, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
derutat, lasă, uită! Ești doar o școlăriță neatentă și Într-o dimineață de aprilie istoria a trecut pe lângă tine, ducând Într-o mașină decapotabilă un animal bolnav de urale și sânge, lasă, uită! Uită că ai Întâlnit pe Hauptstrasse mașina blindată, escortată de Înalți gradați SS, În care El saluta, cu brațul țeapăn Întins, și ochii ți s-au umplut de lacrimi, o mică umilință a ta, a noastră, o rușine pe care o vor purta urmașii urmașilor noștri, câte generații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și umerii Înstelați ai băieților cu ochi albaștri. Deodamdată Traian Încă mai era acolo, cu geanta pe umăr și haina plină de buzunare și fermoare, Într-un halou de Hugo Boss, grăbit să scape la check in și de geamantanul blindat al lui Victor, și de noi, toată familia. Ele pe bancheta de vinilin albastru, ei În jurul banchetei cu servietele lor diplomat și sacourile și cravatele și costumele lor de ciocli și povestioarele porno și burțile și dinții de acrilat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
infanteria cînd e nevoie, sau i-ar acoperi Înaintarea din față cînd asta e de făcut. — Pe cînd? — Pe cînd, altfel, e cum o să fie și mîine. SÎntem Înarmați atît de prost, Încît sîntem folosiți ca o unitate de artilerie blindată și vag mobilă. Și de Îndată ce rămÎi pe loc și acționezi ca o artilerie ușoară, fărĂ mobilitate Însă, Încep să te ia la țintă cu antitancul. Și dacă nu sîntem În situația asta, sîntem ca niște cărucioare de fier care trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
treabă simplă - asasinarea de pe marginea unui drum de retragere. Din punct de vedere tehnic, nu eram chiar stăpÎni pe situație, pentru că nu aveam destui oameni, ca să-i punem pe ambele părți ale drumului, și nu aveam ce le face vehiculelor blindate. Aveam Însă, la fiecare capcană, cîte un lansator Panzer-fausten, și astea erau mai puternice și mai simple decît americanele bazooka, pentru că aveau o gură mai mare și n-aveai nevoie de lansator - Însă cam tot ce găseam În ultimul timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
reginei instalate pe grămada de nisip ca într-un fotoliu, mă transformă din bestie într-un animal tandru. Cerul e bun astăzi, lacul Băneasa limpede. Nu stăm în stația lui 205 mai mult de cinci ore. Bunicile însărcinate cu transportul blindat al nepoțeilor la grădiniță sau școală și-au adus - prevăzătoare - butelii de voiaj cu arzător. În tigăi argintii, curate, sparg ouă, fac pâine-pané, prăjesc felii groase de salam Victoria. Atrasă de mirosul apetisant, haita Zuzei vine în salturi mari. Bunicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
brad. După jumătate de oră, pe partea stângă, se ivi un gard gri, de beton, prevăzut cu sârmă ghimpată în partea superioară. Un depozit sau o pușcărie mi-am zis. După alte zece minute, gardul era întrerupt de o poartă blindată. Pe o placă se vedeau litere de tipar galbene: Spitalul de psihiatrie Măgura. Hm, poate că paradisul trebuia apărat de localnicii care auziseră de minunățiile dinăuntru. Am apăsat butonul soneriei. Mi-a deschis un portar care m-a întrebat răstit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Odată intrată pe poartă, maică-sa îi șterpelise actele din poșetă și-o internase forțat. De parcă avea zece ani. De fapt așa făcuse Maria mereu: la cea mai mică depresie își băga fiica la zdup. Înainte de a ieși pe poarta blindată, s-a aruncat în brațele mele, mi-a șoptit la ureche: noi doi, Piti! noi doi, nu-i așa? C XXXVI Scăpărând un chibrit, Cosmin se gândi dacă Leo nu ar fi putut contacta și el un canibal internautic, căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
am prins! Vă sugerez insistent să cooperați! Când deschidem, ieșiți frumușel, să vă vedem, cu mânuțele ridicate. Care are chef de glume, îl bag în spital, în mă-sa, bre! S-a-nțeles? Continuând să se chiorască preventiv, prin geamul blindat, după elocventa-i somație, Moș Magiun ia de-odată o pauză, înghite o porție bunicică de scuipat și eliberează, printre dinții lui răriți și pătați, o înjurătură complicată, nereproductibilă și cu circulație restrânsă, la anumite zone plebee ultra-rău famate, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
oamenilor le va scoate din amorțire ca pe o oștire în campanie. O pasarelă de mari dimensiunii ar fi fost o inutilă frivolitate, fiindcă echipajul își petrecea cea mai mare parte a timpului de navigație interstelară în congelatoare. O ușă blindată alunecă fără zgomot și dispăru în perete. Kane intră în sală, urmat de Ripley, Lambert și Ash. Fiecare se îndreptă spre postul său și se așeză în fața pupitrului cu ușurința și familiaritatea unor vechi prieteni care se vedeau cu drag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
descendent al unui coridor. Aveau în picioare cizme, purtau cămăși mulante și mănuși în plus față de pantalonii de lucru. În mâini țineau pistolete cu laser, versiuni miniaturizate ale laserului utilizat de Parker și Brett. Se opriră în fața unei masive uși blindate pe care era scris cu litere mari și roșii un avertisment. SAS PRINCIPAL: NUMAI PERSONAL AUTORIZAT Dallas considerase dintotdeauna această recomandare cam inutilă, dat fiind că pe navă nu putea să existe vreo persoană neautorizată și că oricine avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
existe vreo persoană neautorizată și că oricine avea nevoie să urce la bordul lui Nostromo era autorizat să utilizeze sasul. Kane declanșă lunecarea scutului de protecție, care eliberă trei manete. Le coborî în ordine. Se auzi un șuierat și ușa blindată se răsuci. Pătrunseră în încăpere. Pe pereți atârnau șapte costume presurizate. Erau voluminoase, incomode, dar absolut necesare pe această planetă în caz că evaluările făcute de Ash în privința atmosferei se dovedeau reale, sau măcar pe jumătate. Se ajutară unul pe altul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]