545 matches
-
învățătorul, pe care-i plătea din banii comunei. Din banii comunei se făceau podurile, șanțurile, drumurile, reparațiile, iar veniturile erau nesemnificative. Autoritatea comunal avea în subordine satele Filipeni - Slobozia, Fruntești cu Moara lui Conachi (Pădureni), Lunca (reședința comunei Filipeni), Valea Boțului și Pârlituri. Nu se poate vorbi de lucrări edilitar gospodărești, de drumuri și poduri, de apărarea populației în caz de calamități naturale. În anul 1890, deputatul Take Ionescu, sprijinit de Jorj Sterian, a propusă în Parlament o lege prin care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Sus, formată din Filipeni, Fruntești și Lunca (1887); comună în plasa Bistrița de Josă include Filipeni - Slobozia (în loc de Filipeni), Fruntești, Moara lui Conachi, Comuna plasa Târgul Glodurile, formată din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și Valea Boțului Comună formată din Filipeni, Fruntești, Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Filipeni, Fruntești , Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia și Valea Boțului Comuna plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și Valea Boțului Comună formată din Filipeni, Fruntești, Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia, Valea Boțului și Balaia, Satul de Josă și Valea Mărăști Comună plasa Răcăciuni; comună plasa Siret, apoi plasa Traian; Comună plasa Parincea. Pierde Balaia, Satul de Josă și Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plasa Siretul, include Balaia, Satul de Josă și Valea - 1906 Comuna plasa Glodurile, include și satul Glodișoare Comună plasa Siret - 1925; include Filipeni, Fruntești, Lunca și Valea Boțului Comună formată din Filipeni, Fruntești, Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia, Valea Boțului și Balaia, Satul de Josă și Valea Mărăști Comună plasa Răcăciuni; comună plasa Siret, apoi plasa Traian; Comună plasa Parincea. Pierde Balaia, Satul de Josă și Valea Boțului - 1946 Comună raionul Zeletin - 1950; comună raionul Bacău în 1952 Comună județul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Comună formată din Filipeni, Fruntești, Lunca, Moara lui Conachi, Pârlituri, Slobozia, Valea Boțului și Balaia, Satul de Josă și Valea Mărăști Comună plasa Răcăciuni; comună plasa Siret, apoi plasa Traian; Comună plasa Parincea. Pierde Balaia, Satul de Josă și Valea Boțului - 1946 Comună raionul Zeletin - 1950; comună raionul Bacău în 1952 Comună județul Bacău - 1968, include Balaia, Brad și Mărăști Societatea românească a străbătut un drum lung de la domnia bunului plac, a arbitrariului, la domnia legii. În epoca medievală, pe lângă legile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
între anii 19671974, din 1971 președinte a fost C. Cucu, inginer agronom, urmat în anii ’80 de Vasile Boca, care a fost înlocuit, în 1987, cu Mircea Trandafir. în anul 1969 CAP-ul cuprindea 653 familii, împreună cu Slobozia și Valea Boțului. Suprafața totală era de 2197 ha, din care 1849 ha reprezenta proprietatea obștească, iar 193 ha erau date în folosința membrilor cooperatori. În anul 1980 suprafața de teren arabil deținută era de 1170 ha, 350 ha erau pășune, 12 ha
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu CAP Mărăști, formând unul singur sub denumirea de CAP Filipeni. Acesta cuprindea 6 ferme: Ferma nr. 1 Mărăști, Ferma nr. 2 Brad, Ferma nr. 3 Runc, Ferma nr. 4 Dobreana, Ferma nr. 5 Fruntești, Ferma nr. 6 Slobozia - Valea Boțului. 56 în 1961, GAC „30 Decembrie”, prin planul de producție și bugetul de venituri și cheltuieli, și-a propusă să realizeze 22.900 zile de muncă, cu o valoare individuală de 20,38 lei, un total de venituri bănești de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
17 km are îmbrăcăminte asfaltică. De fapt, din dealul Godovana, de la legătura cu drumul județean Bacău - Secuieni - Izvorul Berheciului - Oncești până în satul Mărăști drumul este asfaltat (a fost plombat în lunile august septembrie 2009). Drumul comunal DC74 Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, în lungime de 5,7 km a fost modernizat prin Programul SAPARD 2, care poate fi apreciată ca cea mai însemnată investiție de după revoluție, dată în folosință, care a scosă din izolare satele Valea Boțului și Slobozia - Filipeni. S-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comunal DC74 Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, în lungime de 5,7 km a fost modernizat prin Programul SAPARD 2, care poate fi apreciată ca cea mai însemnată investiție de după revoluție, dată în folosință, care a scosă din izolare satele Valea Boțului și Slobozia - Filipeni. S-au executat șanțuri și podețe, un pod peste Pârâul Roșu în Slobozia, alte lucrări de protejare a drumului. Costul investiției s-a ridicat la suma de 1.197.629,79 lei și a fost realizată în timpul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
comerciale, dou asociații familiale, o persoană fizică autorizată. În satul Mărăști: 4 agenți economici din care o societate comercială, două asociații familiale, o persoană fizică autorizată. În satul Slobozia: doi agenți economici din care două asociații familiale. În satul Valea Boțului: 3 agenți economici din care o societate comercială, o asociație familială, o persoană fizică autorizată.3 Din punct de vedere politic, după revoluția din decembrie 1989, s-a trecut de la sistemul monopartid care cumula întreaga putere, inclusiv statul (era un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care vor să facă cât mai multe pentru comuna lor, este accesarea fondurilor care, după câte se pare, se dau preferențial, ținându-se seama și de culoarea politică. Așa cum s-au obținut fonduri SAPARD pentru drumul comunal Fruntești - Slobozia - Valea Boțului, tot așa se vor obține bani și pentru alte lucrări de interesă major, între care menționăm noul sediu al primăriei. Așa cum domnul primar Vasile Banu a obținut bani de la Banca Mondială pentru înzestrarea școlilor și pentru construcția lor (Fruntești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei capele mortuare pe lângă biserică (la acest capitol obiectivele fie au fost deja îndeplinite - Monumentul Eroilor, fie sunt în derulare); Cultură: Construcția de cămin cultural în Lunca, Mărăști și Fruntești; Educație: Lucrări de reabilitare la școlile din Lunca, Brad, Valea Boțului și Fruntești;7 Sănătate: - înființarea unei farmacii (prioritatea nr.1!) - înființarea unui centru de zi pentru copii; - Modernizarea dispensarului din Lunca; Mediu: - Amenajarea unui parcă și a zonei de recreere în centrul comunei Filipeni; - Colectarea selectivă a deșeurilor; Sport: - Construirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
început a făcut parte din plasa Berheci, județul Tecuci. În 1875, în urma unei noi arondări, comuna Filipeni a făcut parte din plasa Bistrița de Sus, jud. Bacău. Comuna Filipeni cuprindea satele și cătunele: Lunca (reședință), Fruntești, Dobreana, Filipeni - Slobozia, Valea Boțului, Moara lui Conachi. b) Tot în anul 1865 a luat ființă comuna Mărăști. Această comună a fost unificată cu Filipeni între anii 1907-1925 (18 ani!); 19401944 (4 ani) și din 1968 până în prezent. c) Localul Primăriei din comuna Filipeni (satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vorbit eu despre așa ceva dacé nu ar fi fost așa! Nu m-aș fi gîndit! - Nu știu. Nu știu ce-mi zici... Luna lumină fereastră micé de la grajd. Șasa se aplecă peste nuielele legate cu sîrmé și lovea porcul peste boț. Așa știa el cé mor porcii cel mai bine, pește boț. Ieșind din grajd Șasa și-a șters sandalele de iarbé că sé nu-l miroase tata. Era un miros puternic mirosul de porc care nu ieșea nici dupé ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
m-aș fi gîndit! - Nu știu. Nu știu ce-mi zici... Luna lumină fereastră micé de la grajd. Șasa se aplecă peste nuielele legate cu sîrmé și lovea porcul peste boț. Așa știa el cé mor porcii cel mai bine, pește boț. Ieșind din grajd Șasa și-a șters sandalele de iarbé că sé nu-l miroase tata. Era un miros puternic mirosul de porc care nu ieșea nici dupé ce-și ștergea sandalele de iarbé. Un miros care rémînea În haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
porc că o péturé. Șasa se uită la porcul mort Întins pe scînduré cu picioarele În sus, cu pieptul desfécut de topor și se bucură. Iaté, În sfîrșit, porcul acesta mort! Bine cé l-au téiat! Șasa Îl bétea peste boț și nu murea. Dar acum a murit. Foarte bine cé a murit. Era un porc nesuferit. Dar acum, iaté-l aici, cu matele Întoarse. Tata a trasat cu cuțitul o téieturé pe burtă porcului, mai jos unde avea o umfléturé. Tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
În uleiul plin de firimituri. Lué céldarea cu resturi de lîngé ușé și se duse sé dea mîncare la scroafé. Bucéțile de pîine și cojile de cartofi muiate cu apé și cu féiné i le turné pe urechi și pe boț și se uită cum cleféie grohéind de plécere și scuturîndu-și urechile de féina udé și lipicioasé care-i stropea pantalonii. Lué un béț și o pocni de cîteva ori peste cap și aștepté sé aparé vîrcile, mai Întîi roșii, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe voi! Ia, alinierea repejor! Trînti catalogul pe masa de lîngé tablé și ieși afaré. Ușa s-a deschis și Înéuntru au intrat fete și béieți mai mari. „Béi! Ia luați labele! Repede alinierea! Ce, Bohanțov, vrei vreo doué peste boț?” Béieții mai mari au ferit repede béncile și au fécut loc sé Încapé toaté lumea. Ușa s-a deschis și au intrat șefa de studii, Nadejda Petrovna, pioniervojata cu steagul și Încé doué fete. „Ia deschideți voi o fereastré, cé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
grédiné? Dacé taie un copac mare de tot? Apucé céldarea cu amîndoué mîinile și-o duse. LÎngé coștireațé se opri sé se odihneascé. Auzi grohéitul, tropéitul și fleșcéitul. Geamétul și covițéitul. Lué un béț și-i trase vreo doué peste boț. Covițéi și mai tare. Lué lopată, Îi trase peste cap, pește spinare și copite, pîné se bégé cu capul În colț și técu. Ridicé céldarea sé-i toarne În treucé. Grohéi iaréși, Isi bégé botul, scuturé din cap și-l stropi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
spinare și copite, pîné se bégé cu capul În colț și técu. Ridicé céldarea sé-i toarne În treucé. Grohéi iaréși, Isi bégé botul, scuturé din cap și-l stropi. Puse céldarea jos și lué iar lopată, Îi trase una peste boț. Se duse iar In colt. Ridicé iaréși céldarea. Umblă din colț În colț și grohéia. Își bégé iaréși botul. O lovi cu fundul céldérii. Se auzea fleoșcéitul din treucé și bolboroseala. Pe spate avea cîteva pete vinete și pe riț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se cutremuré și bucéți de cer, baloane, crengile copacilor, ferestrele deschise și steagurile au Început sé tremure și sé se amestece Între ele. Jos pe asfaltul sur se vedeau ciorapii albi Încélțați În sandale cu géuri pe catarame și În boț, pe unde ieșeau afaré ciorapii, pantalonii albaștri și picioarele groase ale lui Nadejda Petrovna, În ciorapi albi de métase și, mai Încolo, féré ciorapi și féré nimic, picioarele cu pér ale mamei lui Katereva, care se ridicau și célcau asfaltul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
moașa o așeza în brațele mamei iar aceasta o arăta cu mândrie tatălui și mai apoi, într-o secundă, fetița cu ochii negri era acasă, într-un pătuț moale în care aștepta, surâzând, tot ceea ce avea să vină! CAPITOLUL I Boțul de aur I se spunea "boțul de aur". Era mică, dolofană, avea ochii mari și negri, o piele catifelată de crin alb iar părul blond, des și ondulat, te ducea cu gândul la chipul sfânt al lui Iisus din pruncie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
iar aceasta o arăta cu mândrie tatălui și mai apoi, într-o secundă, fetița cu ochii negri era acasă, într-un pătuț moale în care aștepta, surâzând, tot ceea ce avea să vină! CAPITOLUL I Boțul de aur I se spunea "boțul de aur". Era mică, dolofană, avea ochii mari și negri, o piele catifelată de crin alb iar părul blond, des și ondulat, te ducea cu gândul la chipul sfânt al lui Iisus din pruncie. Pe măsură ce micuțul boț de aur crescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
I se spunea "boțul de aur". Era mică, dolofană, avea ochii mari și negri, o piele catifelată de crin alb iar părul blond, des și ondulat, te ducea cu gândul la chipul sfânt al lui Iisus din pruncie. Pe măsură ce micuțul boț de aur crescu, deveni o fetiță slăbuță, nărăvașă, orgolioasă și tare neastâmpărată. Luana Leon reprezenta întregul univers al unei familii obișnuite. Mama, femeie blândă și cumsecade, o alinta peste măsură și-i îndeplinea toate capriciile. Când tatăl se pierdu, mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe Domnul să n-o năpăstuiască și să nu-și reverse mânia asupra celor dragi. Cu responsabilitățile mărite prin apariția acestui copil, trebuia să se îngrijească de universul spiritual al familiei, în vreme ce acela material se învârtea, fără ostoire, în jurul micuțului boț, care sugea cu poftă și creștea văzând cu ochii. Nu-și imaginase ce bucurie și satisfacție sfântă, ce împlinire și adorație, încercai atunci când te aflai în fața propriului copil! Când micuța Aniela își lipea buzele de sânul ei, femeia simțea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]