640 matches
-
de ianuarie, pe un ger de erau să ne pice și mustățile, Madam s-a îmbătat cui cu bitter, cu bere de ghimbir și cu afinată, ca ultima bețivancă șătrăreasă, a căzut în nostalgie, în depresie, a pișat ochii, a bocit, a recitat, a urlat, a cântat, s-a despuiat, a dansat țonțoroiul și, cam pe la miezul nopții, a șoptit Cuvântul... Cuvântul ancestral, Zicerea ce leagă Ne-Legatul și oprește destrămarea lumii! Horus, nemernicul ăla bun de împăiat, care se prefăcea
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
din partea jandarmului, Busuioc trecu iar la masa oamenilor: ― Văd că bateți apa-n piuă și n-ajungeți la nici o ispravă, iar Marin colea se vaită și nu-i dă prin mintea lui cea de pasăre că omul harnic nu se bocește ca muierea, ci se apucă de muncă și... Marin Stan îl întrerupse mînios: ― Apoi tălică-ți vine ușor să dojenești pe alții, că pământ ai, negustoria-ți merge, cu boierii ești bine ― ce-ți pasă! ― Ce-mi pasă, vezi bine! se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
lespezeni. Toader Strîmbu se hărțuia cu muierea lui Dumitru Ciulici din pricina Ilenei, care tot dădea să intre în casă, la cucoana ei, iar Toader îi tot aținea calea, ba o dată i-a făcut și vânt, de fata a început să bocească. ― Bine că vii, Petre, că erau să mă sfârtece muierile! zise Toader cu un râs larg. Da știu c-ai stat și tu, Petrică! Ori nu te-a mai lăsat cucoana să ieși când a dat de bine? ― Ia taci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
un cercetător străin, întorcînd capul când încoace, când încolo, fără a zăbovi însă lângă ruine. Deodată din ograda argaților apăru logofătul Leonte Bumbu, speriat, parcă nu și-ar fi crezut ochilor, iar din conacul vechi bucătăreasa Profira, care începu să bocească cu un glas răgușit ca de bărbat, repezindu-se să sărute mâna și umplîndu-i-o de lacrimi. Tânărul Iuga puse câteva întrebări și ascultă răspunsurile cu o figură rece, ca și când le-ar mai fi auzit sau nu I-ar fi interesat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Se năpusti brusc asupra lui: ― De ce nu spui, tîlharule?... De ce-ai omorît-o, tîlharule?... Și de ce ai bațjocorit-o și ai necinstit-o?... Ai poftit la trup de cucoană mare, spurcăciune blestemată? Toader Strîmbu își ferea capul de plesniturile cravașei și bocea ca o muiere: ― Aoleu!... Aoleu!... Nu-s eu, dom'le maior! Iartă-mă, dom'le maior, că nu-s vinovat! Atunci trecu pe uliță carul cu patru boi, aducând coșciugul simplu cu rămășițele pământești ale Nadinei. În urma carului mergea preotul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Când mă gândeam cu câtă dragoste îi făcusem schimburile, chiloțeii, furoul și tot ce mai avea pe ea, iar acum o abandonasem ca o mamă vitregă, care își oropsește copilul. Am strîns-o la piept și m-am pus iar pe bocit. Spre seară însă m-am spălat frumos pe ochi, l-am adunat pe Marcelino de pe stradă, unde juca Lapte gros, și-am plecat amândoi spre foișor. Ne-a deschis doamna Bach și, când am intrat în hol, aproape că ne-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și la șapte ani când l-a scos și l-a dus la cavo, la Belu, s-a uitat la dinți și l-a recunoscut : că ăla fusese cu-adevărat bărba-su. Îndrăcită muiere, tare ca fieru, n-o văzuse niciodată bocindu-l. Nici când se pomenise cu toate belelele-n cap : bărba-su mort, sor-sa la pușcărie, fii-sa pe drumuri, gineri-su la Matracucă, securiștii pe capu lor și ea fără o pensie, fără nimica. Și-ncă mai umbla să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-i vine să crează că s-a prăpădit, ș-acu, noapte de noapte-l visează : Ei, asta-i viața, o să ne ducem, așa, cu toții, pe rând... îi spune ea lu cumnată-sa când o vede că iar începe să se bocească. Parcă dacă plângi și te dai cu capu de pereți poți să te pui cu ceva împotrivă ? Poți să rezolvi ceva ? Nu poți să rezolvi nimic, că toți o să ne ducem, pe rând, și n-o să mai rămâie niciunu dintre
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
totuși sufletul. Am plecat, le cœur léger, pauvre Spiridon, il n’a d’autre à faire que plier l’épaule, dar nu-i nicio plăcere să aduci în casă o asemenea veste ! Prevedeam cum va începe madam Ana să se bocească, qu’elle allait pleurer toutes les larmes de son corps, și, pentru a amâna trista priveliște, am hotărât să fac o mică promenadă prin centru. Astăzi am fost scutiți de alarme. Aspectul orașului era iarăși modificat : deși găuri rânjite arătau
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Da’ poate că n-oi merge tot timpul așa ca cel din urmă cotonog... Nu mi-o spus mie doctorul și... sora ceea că am voință și am să merg drept ca un flăcău? Mi-o spus! Atunci de ce mă bocesc ca o babă?... Numai să îndrăznească unul să mă supere cu așa vorbe, că și-o găsit nașul! Da’ ce, eu am ajuns de râsul oricărui neisprăvit? Să îndrăznească numai!...Poate că l-a pune pe vreunul Michiduță să chițcăie
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Dochițăăă! Dochițăăă! Ardeee! Până să iasă Dochița din casă, a găsit un măturoi prin apropiere, a alergat la căpiță și a început să adune omătul moale din jur, aruncându-l peste foc. Între timp, smulgându-și părul din cap și bocind în gura mare, a ieșit și Dochița. Lasă bocitul! Ia o găleată, adu apă din șanț și arunc-o peste foc! ... Când în locul căpiței a rămas doar un morman de cenușă fumegândă, Toaibă s-a așezat pe o buturugă din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
teme; crede numai, și va fi tămăduită." 51. Cînd a ajuns la casa fruntașului, n-a lăsat pe nici unul să intre împreună cu El, decît pe Petru, pe Iacov, pe Ioan, pe tatăl și mama fetei. 52. Toți plîngeau și o boceau. Atunci Isus a zis: "Nu plîngeți; fetița n-a murit, ci doarme." 53. Ei își băteau joc de El, căci știau că murise. 54. Dar El, după ce i-a scos pe toți afară, a apucat-o de mînă, și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pus mîna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea de la cîmp; și i-au pus crucea în spinare, ca s-o ducă după Isus. 27. În urma lui Isus mergea o mare mulțime de norod și femei, care se boceau, își băteau pieptul, și se tînguiau după El. 28. Isus S-a întors spre ele, și a zis: "Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeți pe Mine, ci plîngeți-vă pe voi înșivă și pe copiii voștri. 29. Căci iată, vor veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Iată-o că vine! Îți vine rîndul! Înflorește toiagul, odrăslește mîndria! 11. Silnicia s-a înălțat, ca să slujească de toiag răutății, nu mai rămîne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni nu-i bocește! 12. Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mîhnească vînzătorul! Căci izbucnește mînia împotriva întregii lor mulțimi. 13. Nu, vînzătorul nu va mai căpăta înapoi ce a vîndut, chiar dacă ar mai fi printre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
tăvăli în cenușă. 31. Își vor rade capul din pricina ta, și se vor îmbrăca în saci, te vor plînge cu sufletul amărît, și cu mîhnire mare. 32. În durerea lor, vor face un cîntec de jale asupra ta, te vor boci, și vor zice: "Cine era ca Tirul, cel nimicit în mijlocul mării?" 33. Cînd ieșeau mărfurile tale pe mări, săturai un mare număr de popoare; cu belșugul avuțiilor și mărfurilor tale, îmbogățeai pe împărații pămîntului. 34. Acum însă, ești sfărîmat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
cînta. Fiicele neamurilor îl vor cînta: da, asupra Egiptului și asupra întregii lui mulțimi îl vor cînta, zice Domnul, Dumnezeu." 17. În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel: 18. "Fiul omului, bocește-te pentru mulțimea Egiptului, și aruncă-o, pe ea și pe fiicele neamurilor puternice în adîncimile pămîntului, la cei coborîți în groapă! 19. Pe cine întreci tu în frumusețe? Coboară-te, și culcă-te lîngă cei netăiați împrejur! 20. Vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85085_a_85872]
-
care o așteptau să le aducă de la oraș covrigi și dulciuri, când au văzut-o moartă. Și era Ajunul Crăciunului. Satul vuia de glasurile colindătorilor, care vesteau din casă în casă că „Astăzi S-a născut Hristos!”, iar ei o boceau pe mama lor! S-au adunat vecinele milostive, care încercau să-i mângâie pe bieții orfani. Niculina, fetița de 2 ani a cerut să fie urcată în sicriu lângă mama ei, să o sărute. Punându-și buzișoarele ei pe fața
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
și la necaz. Acea jăvruță de fată îi căzuse lesne pe brațe și nu i le-încurcase prea tare. Tocmai o proastă și o urâtă îi făcuse acei dar. Când i se întîmplase buclucul, urâta și proasta se văitase și bocise.. Cum nu putea suferi să vadă strîmbîndu-se o urâtă, într-un moment de iritare, Lică spusese: ,,Ad-o alunei încoace!". Era grozav de tânăr. dar chiar gesturile necugetate nu reușeau rău lui Lică. Fusese un incident ce nu-i împiedicase existența
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
foarte în serios, și și-au făcut meseria, la os. În încheiere, toată lumea a fost invitată la restaurantul din centrul municipiului, la marele praznic, organizat de tanti Elogia,în cinstea trăznitului său bărbat. S-a petrecut, cu bocitoare, dar, alea, nemaibocind, ca să rupă inimile ascultătorilor, ci, dând-o pe muzică populară și de dans, care, au făcut, ca, până seara târziu, participanții la benchetuială să-și rupă multe pingele. Odată cu înserarea, fiecare s-a dus unde i-a poftit inima. Soții
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
usturoi și apoi Arminda asta, care plîngea Întruna, făcea mereu semnul crucii și scotea cîte un „Binecuvîntați fie cei care trec pragul acestei case“. Biata Susan făcu un efort și o sărută pe bucătăreasă, dar, uite, Arminda Începu iar să bocească și să Înșire povestea cu fiica ei Dora și vînzătorul de Înghețată de la D’Onofrio. Celso și Daniel trebuiră să lase jos bagajele și să Încerce să-i aline durerea și s-o smulgă din brațele doamnei, În sfîrșit Juan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
schimbat nenumărate iubite, niciodată nu l-a lăsat vreo fată ca pe mine, s-ar putea să se strice de rîs dacă-i scriu tot ce simt, s-ar putea să-mi spună du-te dracului și mergi să te bocești lîngă fustele mamei. Bietul Bobby Încerca de cîteva ore să-i scrie fratelui său, Începuse să se sature să stea mai departe acolo, uitîndu-se la foaia de hîrtie Încă albă și la creionul de pe masă. De fiecare dată cînd Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lui Dumnezeu, și-i arătau înțelesul, ca să-i facă să înțeleagă ce citiseră. 9. Dregătorul Neemia, preotul și cărturarul Ezra, și Leviții care învățau pe popor, au zis întregului popor: Ziua aceasta este închinată Domnului, Dumnezeului vostru; să nu vă bociți și să nu plîngeți!" Căci tot poporul plîngea cînd a auzit cuvintele Legii. 10. Ei le-au zis: "Duceți-vă de mîncați cărnuri grase și beți băuturi dulci, și trimiteți cîte o parte și celor ce n-au nimic pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui să fie slava și puterea în vecii vecilor! Amin. 7. Iată că El vine pe nori. Și orice ochi Îl va vedea, și cei ce L-au străpuns. Și toate semințiile pămîntului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin. 8. "Eu sunt Alfa și Omega, Începutul și Sfîrșitul", zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era și Cel ce vine, Cel Atotputernic. 9. Eu, Ioan, fratele vostru, care sunt părtaș cu voi la necaz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
arsă de tot în foc, pentru că Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este tare. 9. Și împărații pămîntului care au curvit și s-au dezmierdat în risipă cu ea, cînd vor vedea fumul arderii ei, vor plînge și o vor boci. 10. Ei vor sta departe, de frică să nu cadă în chinul ei, și vor zice: "Vai! vai! Babilonul, cetatea cea mare, cetatea cea tare! Într-o clipă ți-a venit judecata!" 11. Negustorii pămîntului o plîng și o jelesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85065_a_85852]
-
o vorbă sau măcar un nume. Mai întâi Agrippa, cu gluma lui echivocă. Semn al eșecului, nesigur ca toate semnele, dar suficient ca să clatine toate trestiile crescute în mine. Apoi, ca din întâmplare, Iason. (O fi plecat Petru sau mai bocește încă la ușa de pe coridor ?) și fata de pe șlep cu ligheanul ei alb, și Poenaru cu invitația lui jovială ca un rânjet de lup. „Ia la tuka...“ și Mia, bătând step, la nesfârșit, și Lilly (de Lilly îmi era milă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]