650 matches
-
care venea aproape zilnic să facă curat în apartament. Între timp, începuseși să schimbi gradele de pe epoleți cum își schimbă alții ciorapii murdari, și în termen record ai dat stelele mici pe cele mari. Gheorghiu-Dej dăduse colțul și țara îl bocise trei zile ca pe un adevărat erou, iar Maurer slăbit la capătul atîtor lupte revoluționare îl unse pe Geniu în funcția de Secretar General al Partidului. Aici începe dilema mea, dacă toată lupta asta oarbă pe care ai dus-o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
iștia? Mai ai răbdare un ceasdouă și afli de la agronom ce și cum... Până una-alta, hai la masă, că mor de foame! Costăchel a privit-o cu un zâmbet rușinat. „Adică cum? Eu, Costache Vultur, am ajuns să mă bocesc ca o babă? Nu se poate!!”... Înserare de toamnă așezată... Costăchel a ieșit în prag, să privească rostogolirea soarelui dincolo de dealul Ponoarelor. Toată dimineața a lucrat cu Măriuca prin ogradă. A tocmit una, a făcut alta, dar gândul lui era
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
lobii urechilor de parcă nu i-ar veni să creadă ce aude. Din moment ce știm amândoi că fiecare face asta ca să nu izbucnească-n plâns, nu înțeleg de ce nu încetăm să ne mai dăm după deget și să ne dăm drumul să bocim. Dar noi nu facem așa ceva. Și nici nu strigăm. Și-atunci, de ce ne-am purta diferit în situația asta? Suntem oameni de treabă, eram un cuplu de treabă - toată lumea spunea asta. Și am găsit o frază cheie pentru acest divorț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
la București, mama c-o fi, c-o păți, nu l-a lăsat să primească firmanul. ,,O să pierdem tot ce am de la părinți și tot ce am adunat o viață și ne rămân copiii pe drumuri, când te-or mazili”, bocea ea. Tata, care o iubea ca pe cea mai de preț comoară a lui, a liniștit-o. Și acum îmi mai sună vorbele lui: ,,Ai dreptate, Elinco, nu-i timpul de domnie, când s-or coace vremurile l-om împinge
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
grijile lor, așa că mitropolitul i-a spus ieromonahului Ștefan să citească ectenia de ieșire a răposatului. L-au pus pe un fel de năsălie și la rugăciunile ieromonahului, spuse românește, răspundeau monahii greci, grecește. Boierii se închinau, doar jupâneasa Stanca bocea încetișor. Doamna nu era de văzut. Unii spuneau că în spătăria mică sfătuia cu cuscrii ei din neamul Bălenilor cum să-l aducă pe beizadea Gheorghe la domnie. Au ridicat mortul pe umeri niște dorobanți și l-au dus în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doamna Maria cu fetele și cu beizadea Gheorghe. La câțiva pași mergea singur, în caftan de voievod, cu capul plecat, Constantin Brâncoveanu. Apoi, și ei în haine negre, Cantacuzinii se aliniau după rang, grad de rudenie și vârstă. Surorile răposatului boceau încetișor. „Aghios o Theos” cântau cei de pe partea dreaptă, iar clopotele, toate clopotele Bucureștiului din nou și trist se împleteau în aerul rece și, când tânguiala grecilor se stingea, porneau „Sfinte Dumnezeule” bărbații din stânga să intoneze sfâșietor. Oamenii, la apropierea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
la liturghia din ziua Crăciunului, peste nici o săptămână. Nu mai era doamnă? Cum a fost cu putință una ca asta? Și Maria a lui Constantin Vodă Duca, acum că nu mai era doamnă, își dădu drumul durerii uitând de rang. Bocea când tânguit, când ascuțit oltenește, ca între dealurile de la Brâncoveni: „Aoleu, aoleu, aoleu, ce mi făcuși Constandine, aoleu!” Și iar: „Aoleu, că va pune taica pungă dă pungă din București până-n Stambul și zău nu ne va lăsa așa, și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sunt numai trei numere. Mai sint trei numere! Fugi că mor! S-a tras de Anul Nou. Ha-ha-ha. Dă-l cățeaua! Dac-am văzut că mă omoară concurența străinilor... Las' că ți-o reperează domn'Mitică. Căz geaba te mai bocești acuma! Nene, ești un om fericit, să trăiești. Ce infamie, domnule? Se întinde o cîmpie, pe sub poale de Carpați, cîmp deschis de călărie... ețetera, ețetera. Parod, dați-mi voie, mie mi se pare că din contra. Un moment, onorabili concetățeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
tumoare? — Da? — „Aduceți-l încoace“, a zis doctorul, „o să-i fac niște analize să văd dacă n-are vreo tumoare“. Succes total. Izbucnesc în plâns. N-am nici un motiv serios să plâng, dar în casa asta toată lumea se străduiește să bocească zdravăn măcar o dată pe zi. Taică-meu - trebuie să-nțelegi treaba asta - și cu siguranță că-nțelegi: șantajiștii sentimentali reprezintă o parte însemnată a comunității umane și, presupun, și a clientelei dumitale - taică-meu „merge“ la analize pentru tumoare de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
e bine. Ai pățit ceva? Scuturam capul. Atunci nu mai plânge ca o fetiță, și mi se părea un argument cât se poate de rezonabil, în definitiv, de ce plâng ca prostul. Mai trecea vremea, iar o vedeam pe bunică-mea bocindu-se cu nu știu ce prilej și trecându-i ca prin farmec, și iar mă retrăgeam să plâng. Acum venea tata, și era rândul lui să se mire, dar el era mai expeditiv ca maică-mea. Plângi? zicea, plângi, ce să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
o ajută să se scoale. Mâncau toți, tăcuți și osteniți. Nimeni nu vorbea de casă. Doar oarba sta albă, stafidită și aeriană lângă dărâmături, fără a atinge blidul. Când nepoții terminară de horpăit, încet, cu glas prelung, bătrâna începu a boci. TOPORUL - Ia, cumătră, și neta, că cumătrului îi mai torn o țâră din is’lant. - Tare, hâh ! fac cei doi țărani, zborșindu-se și scuturând din cap. Petrache Curcă, gazda, și Dumitru Răcoare, cu nevasta, cinstesc o coadă nouă din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
într-însul și l-ar c... cânii, blastama Butiloaia, cu totul de altă părere și fără să țină seama că, în situația de față, bătrânul ar putea rămâne indiferent la astfel de imprecații. - Ba, să-l auzi, drăguța mé, cum bocește de frumos ! Stă sara la foc și zice. - O bocește pe Rusoaia cea bătrână cu care s-a avut bine când era flăcău. Nu ea l-a învățat să-și puie piciorul sub trin ca să nu tragă răcutarea și s-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
totul de altă părere și fără să țină seama că, în situația de față, bătrânul ar putea rămâne indiferent la astfel de imprecații. - Ba, să-l auzi, drăguța mé, cum bocește de frumos ! Stă sara la foc și zice. - O bocește pe Rusoaia cea bătrână cu care s-a avut bine când era flăcău. Nu ea l-a învățat să-și puie piciorul sub trin ca să nu tragă răcutarea și s-o lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Nu ea l-a învățat să-și puie piciorul sub trin ca să nu tragă răcutarea și s-o lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia prin șpitale, că are boală lumească și nu se mai vindeca. Și de bocit tot de la ea a învățat, căci Rusoaia, Doamne, frumos mai bocea la mort ! - Nu știu pe cine bocește moșneagul, da știu că zice bine. Șare glas de popă ori macar de dascăl. Am stat ș-am ascultat și mi-am
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca să nu tragă răcutarea și s-o lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia prin șpitale, că are boală lumească și nu se mai vindeca. Și de bocit tot de la ea a învățat, căci Rusoaia, Doamne, frumos mai bocea la mort ! - Nu știu pe cine bocește moșneagul, da știu că zice bine. Șare glas de popă ori macar de dascăl. Am stat ș-am ascultat și mi-am făcut cruce ca de om nebun. - Are multe pe suflet și
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lase singurică ? A rămas omul calic cât șacu chinuia prin șpitale, că are boală lumească și nu se mai vindeca. Și de bocit tot de la ea a învățat, căci Rusoaia, Doamne, frumos mai bocea la mort ! - Nu știu pe cine bocește moșneagul, da știu că zice bine. Șare glas de popă ori macar de dascăl. Am stat ș-am ascultat și mi-am făcut cruce ca de om nebun. - Are multe pe suflet și de aceea îi dă ghes. Pe Vartolomei
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cununile lor de nuntă, iar pe cea a soțului ei o pusese În coșciug. Durerea Sourmelinei pricinuită de moartea soțului Întrecea cu mult afecțiunea pe care i-o purtase În timpul vieții. Timp de câte zece ore, două zile la rând, bocise deasupra sicriului gol al lui Jimmy Zizmo, recitând mirologhia. În cel mai pur stil histrionic rural, Sourmelina se dezlănțuise În bocete Însuflețite, În care se lamenta pentru moartea soțului ei și Îl mustra pentru faptul că murise. Când termină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
luase atât de devreme și deplânse soarta fiicei sale nou-născute. ― Tu ești de vină! E numai din vina ta! strigă ea. De ce a trebuit să mori? M-ai lăsat văduvă! Ți-ai lăsat copilul pe drumuri! Își alăpta fetița În timp ce bocea și, din când În când, o ridica În sus, ca să vadă Zizmo și Dumnezeu ce făcuseră. Emigranții mai bătrâni, auzind disperarea Linei, se Întorceau În Grecia copilăriei lor prin amintirile cu Înmormântările propriilor lor bunici sau părinți și toată lumea căzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
bunica mea când a aflat de dezastru nu poate fi redat În scris. Țipătul a continuat, prelungindu-se parcă la nesfârșit, În timp ce ea Își smulgea părul din cap și-și sfâșia hainele și se arunca la pământ. ― CE-O SĂ MÎNCĂM? boci Desdemona, clătinându-se prin bucătărie. UNDE O SĂ STĂM? Își Întinse brațele, invocându-l pe Dumnezeu, apoi se bătu cu pumnii În piept, și, În cele din urmă, se apucă de mâneca stângă și și-o smulse. ― CE BĂRBAT EȘTI TU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sabie și de foamete, și trupurile lor moarte vor sluji ca hrană păsărilor cerului și fiarelor pămîntului. 5. "Căci așa vorbește Domnul: "Să nu intri în nici o casă de jale, să nu plîngi în ea, și nici să nu te bocești cu ei, căci Mi-am luat înapoi de la poporul acesta pacea Mea, zice Domnul, bunătatea și îndurarea Mea. 6. Și mari și mici, toți vor muri în țara aceasta, și nu vor fi îngropați: nimeni nu-i va plînge, nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ce a făcut Domnul așa acestei cetăți mari?" 9. Și se va răspunde: Pentru că au părăsit legămîntul Domnului, Dumnezeului lor, pentru că s-au închinat înaintea altor dumnezei și le-au slujit!" 10. "Nu plîngeți pe cel mort, și nu vă bociți pentru el, ci plîngeți mai degrabă pe cel ce se duce, care nu se va mai întoarce, și nu-și va mai vedea țara de naștere! 11. Căci așa vorbește Domnul despre Șalum, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
-ți lacrimile din ochi, căci truda îți va fi răsplătită, zice Domnul; ei se vor întoarce iarăși din țara vrăjmașului. 17. Este nădejde pentru urmașii tăi, zice Domnul, copiii tăi se vor întoarce în ținutul lor!" 18. Aud pe Efraim bocindu-se: "M-ai pedepsit, și am fost pedepsit, ca un junc nedeprins la jug; întoarce-mă Tu, și mă voi întoarce, căci Tu ești Domnul, Dumnezeul meu! 19. După ce m-am întors, m-am căit; și după ce mi-am recunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
cu privire la Filisteni, înainte ca Faraon să bată Gaza. 2. "Așa vorbește Domnul: "Iată, se ridică niște ape de la miază-noapte, cresc ca un rîu ieșit din matcă; îneacă țara și ce cuprinde ea, cetatea și locuitorii ei. Țipă oamenii, și se bocesc toți locuitorii țării 3. de tropăitul copitelor cailor lui puternici, de uruitul carălor lui și de scîrțîitul roților; părinții nu se mai întorc spre copiii lor, atît le sunt de slăbite mîinile, 4. pentru că vine ziua cînd vor fi nimiciți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
gata de luptă? 15. "Moabul este pustiit, cetățile lui se înalță în fum, floarea tinerimii lui este jungheată, zice Împăratul al cărui Nume este Domnul oștirilor. 16. "Pieirea Moabului este aproape să vină, nenorocirea lui vine în graba mare. 17. Bociți-l, toți cei ce-l înconjurați, toți care-i cunoașteți numele! Și ziceți: "Cum a fost sfărîmat acest puternic toiag de cîrmuire, acest toiag măreț!" 18. "Coboară-te din locașul slavei, șezi jos pe pămîntul uscat, locuitoare, fiica Dibonului! Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
va ajunge un morman de dărîmături, și satele sale vor fi arse de foc. Atunci Israel va izgoni pe cei ce-l izgoniseră, zice Domnul." 3. "Gemi, Hesbonule, căci Ai este pustiit! Strigați, fiicele Rabei, îmbrăcați-vă cu saci, și bociți-vă alergînd încoace și încolo de-a lungul zidurilor! Căci Malcom se duce în robie, cu preoții și căpeteniile sale!" 4. "Ce te lauzi cu văile?" "Valea ta se scurge, fiică răzvrătită, care te încredeai în vistieriile tale, și ziceai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]