11,153 matches
-
extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme hibride și cuprind "tot felul de vieți experimentale" (Lucian Boia - Desfrîu și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al relatării. De aceea istoria scrierilor de călătorie oferă un material generos și permite observarea în timp a imaginii insulei: insulele între mitologic și
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
de pictură. În capitolul Roma și imaginarul antic, Toma Pavel evidențiază înrudirea între mentalul clasic și mentalul antic. Tragedia clasică ar fi una dintre formele de manifestare a unei ordini imaginare numită Antichitate și a unui limbaj de o mare bogăție și flexibilitate numit retorică. Este remarcată de asemenea structura spațială și temporală fundamental identică a tragediilor clasice, precum și tendința spre pesimism a teatrului tragic. Interesantă este revelația "rezistenței la idealizare". Oricât de dispuși ar fi să caute departe, în trecut
O alegorie a depărtării by Alina Chiriac () [Corola-journal/Journalistic/17090_a_18415]
-
moment aparte, de entuziasmantă colaborare camerală, l-a constituit prezentarea celui de al 6-lea Concert, în si bemol major, cu două viole soliste; Gabriel Bălă, membru al Filarmonicii bucureștene, și Gad Lewertoff, din Israel, ne-au adus în memorie bogăția timbrală, tipul de trăsătură de arcuș proprie maeștrilor deceniilor de mijloc ale secolului. Cu același interes l-am reaudiat pe solistul oaspete, două seri mai târziu, în Concertul de Johann Christian Bach. A fost o seară integral dedicată muzicienilor din
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
trebuie! Până când să bombardeze ei pe toată lumea și să rămână nepedepsiți?" încă mai înspăimântătoare - pentru că nu depășeau nivelul grețos al invidiei și resentimentului - sunau cuvintele celor pentru care America e țara huzurului deșănțat: "Păi, de ce nu împart și săracilor din bogăția lor? Săracii n-ar trăi și ei mai bine?" Dincolo de astfel de considerații se întrevede cu limpezime eșecul de a înțelege mesajul fundamental al Americii: nu bogăția, ci libertatea e valoarea supremă exportată - fără succes, se pare, în țările din
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
care America e țara huzurului deșănțat: "Păi, de ce nu împart și săracilor din bogăția lor? Săracii n-ar trăi și ei mai bine?" Dincolo de astfel de considerații se întrevede cu limpezime eșecul de a înțelege mesajul fundamental al Americii: nu bogăția, ci libertatea e valoarea supremă exportată - fără succes, se pare, în țările din lumea a treia, cum suntem și noi - de către americani. Nu poți fi prosper într-o lumea încuiată (la propriu și la figurat), nu-ți poate merge bine
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
măgar după cîteva din poveștile ciclului O mie și una de nopți, o parte a unui proiect amplu, susținut pe trei piloni: Limoges, Bologna, Barcelona. Acest spectacol-eșantion pune din nou în evidență imaginația și spiritul ludic al lui Silviu Purcărete, bogăția detaliilor viziunilor lui, misterul lumii, balcanice și nu numai, pe care o construiește aici, dar pe care nu o analizează exhaustiv, mirosurile ei autentice (intuibile și din titlu), o realitate cărnoasă și suculentă împănată cu sonorități ciudate asamblate de Vasile
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]
-
filosof, îl alcătuiește opera lui Lucian Blaga. Ciudat punct de reper în campania împotriva "României eterne", a "României patriarhale, sătești, anistorice", stăpînite de "obsesia celor veșnice", căci autorul Spațiului mioritic, așa cum ne spune Noica însuși, "ne-a dat revelația unei bogății de care sîntem mîndri", oferindu-ne prilejul a pipăi "cu emoție și încîntare realizările, multă vreme neștiute și nedrămuite de critica estetică, ale sufletului popular"! Sau și mai categoric: "Cel mai personal dintre creatorii români de azi face elogiul a
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
Bârna i-a plăcut Orbitor și cam atît ' motivul acestei 'plăceri' este încriptat într-un discurs fără cap și coadă: Această plăcere e suscitată de seva fluidă și extrem de trofică pentru (pentru imaginație și trăire) a textului, se iscă din bogăția, din versatilitatea lui grațioasă și ' reiau cuvîntul pentru a nu știu cîta oară, dar n-am ce face: e cel mai potrivit ' strălucirea lui.' Și așa se joacă Nicolae Bârna cu 'orbitor' și toată aria semantică a cuvîntului, înfățișîndu-i cititorului
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
întîlnirea cu cititorul român e însă aproape ratată, cîtă vreme ediția nu se bucură de o introducere, iar prezentările de pe coperta a patra evită cu tenacitate orice lămurire ('[...] este o carte de referință în domeniu șcare? n.m.ț, redutabilă prin bogăția informațiilor, prin fermitatea argumentelor" etc.). Domeniul acesta, despre care nu se va afla prea mult din traducerea de la Amarcord, dar pentru care este o adevărată piatră de hotar, este postcolonialismul. Adoptînd, după cum el însuși recunoaște, o poziție deschis partizană - în
Orientalism by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15622_a_16947]
-
cele spre Viena, Paris sau Roma) vor cădea, pe de-o parte, miturile "unicității și excepționalității" românilor, pe de alta, "teoriile conspiraționiste" amorsate de-un Occident cinic și brutal, care complotează, zi și noapte, cum să pună mâna pe inestimabilele bogății ale țărișoarei. Adevărul e că dacă Occidentul vrea ceva de la noi, vrea să-l lăsăm în pace. Dar pentru că în lumea actuală lucrurile sunt atât de complicate, cea mai bună metodă de-a... scăpa de noi a devenit aceea de-
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
ideea sa atât de săracă despre bunăstare, la o maximă asceză și contracție, care merge uneori până la moartea prin înfomentare. Cu o asemenea concepție eutanasiantă despre viață, chiar și cei foarte bogați suferă de foame în rând cu cei săraci. Bogăția lor are un fundamental deficit de realitate. Faptul se vede clar din crisparea și din conformismul cu care își cheltuiesc banii, chiar când e vorba de bani mulți. Nu există mecenat, nu există, precum în Occident, donații caritabile, sponsorizări și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
există interes pentru artă, fi și numai la nivelul licitațiilor. Ar fi eronat să aruncăm vina pentru toate aceste omisiuni pe incultura noilor înavuțiți: e vorba mai degrabă despre incapacitatea lor de a gândi în afara ideii de profit smuls! Or, bogăția reală constă tocmai în gratuitatea pe care ți-o poți îngădui. A azvârli cu banii într-un cazino este o defulare mai pe înțelesul miliardarului postdecembrist, pentru că a azvârli este opusul lui a smulge și deci, în esență, același lucru
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
primei lecturi); sînt puține cărțile de care rămîi cumva îndrăgostit, pe care crezi că le-ai uitat, dar cărora de fapt le duci atît de tare dorul. Și mai puține sînt cele care la fiecare nouă lectură își dezvăluie o bogăție atît de mare de sensuri, în consonanță cu dispozițiile subiective, cu fluctuațiile contextuale și cu modele literare. Nu mai este nevoie, cred, după această introducere, să lansăm o invitație explicită la lectură celor care încă n-au citit romanul lui
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
și dezamăgiri, un jazz de toate zilele și nopțile, de sărbătoare, de vise și coșmaruri, de viață, de dumnezeire și de moarte. O zi petrecută cu Johnny înseamnă un acces la ceva din comorile acestea. Pe el nu-l interesează bogățiile pămîntești, lumești, trecătoare și înșelătoare. Averea lui e în sac. E în muzica și în prietenii lui. Nu l-am văzut de un an. De la înmormîntarea lui Bernea. M-a luat de braț și a turuit o oră. Continuu. În
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
scop al acțiunii culturale. De la un punct (romantic) încolo, scrisul (cult) începe însă a fi implicit subevaluat, prin valoarea pozitivă acordată în mod constant oralității. "Limba populară" e un concept abstract, generalizant, definit prin trăsături orale, dar supradialectale. Elogiat pentru bogăția și expresivitatea sa, limbajul popular e în realitate supus de cultura "înaltă" unei selecții foarte severe, care îl reduce la o imagine idealizată, emfatizînd de pildă metaforele vieții tradiționale (pastorală și agrară) și eliminînd zona vulgară, cuvîntul obscen sau înjurătura
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol important și foarte serios în analiză e cel consacrat economiei românești. După o descriere analitică, probă, a fizionomiei economiei românești din trecut, relevîndu-se relativele ei bogății și starea ei latent înapoiată, se arată că, în prezent, URSS a introdus, aici, sistemul planificării, adăugîndu-se precizarea că "URSS a secătuit România, luînd o pradă de război estimată la un miliard și trei sferturi, transportarea în contul reparațiilor de
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
adevărului, toate sectoarele economiei românești, punînd de fiecare dată, accentele acolo unde se cuvine, cu tabele și grafice binevenite care susține seriozitatea extremă a raportului Blonton. Să menționez, relativ la expunerea situației petroliere din țară, indiscutabil, atunci, principala ei sursă de bogăție, raportul Blonton precizează: "România are nevoie urgentă de echipament nou și piese de schimb, dar restricțiile actuale fac importurile din vest practic imposibile, iar URSS și celelalte state-satelit nu sînt capabile să, acopere aceste necesități". Observație dreaptă și care s-
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
Virgil Ierunca acea ,,estetică", frecvent persiflată tocmai pentru că e necesară dreptei noastre conștiințe critice și în genere morale, atîta cîtă s-a păstrat, atîta cîtă rămîne înscrisă presant în al nostru ,,orizont de așteptare". Nu extensia cantitativă a operei ori bogăția speculativă și aplicativă a articulațiilor ei contează în primul rînd (T. Maiorescu are o operă și mai restrînsă, compusă, vai, spre scandalizarea posibilă a domnului Adrian Marino, nu din vaste ,,sinteze" și enciclopedii, ci din eseuri, ,,foiletoane", polemici, discursuri, note
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
Starojinska care, la rîndul ei, semăna cu mareșalul Ney devenit bucătăreasă. În timp ce ne arată casa, am tot răgazul să studiez amănunțit omul. Mă folosesc de lornieta de buzunar, "the famous blake Hopper", pentru a privi mobila, tablourile, piese rare, toate bogățiile pe care ni le arată și, în același timp, căutătura-mi ascuțită, sigură și redutabilă se plimbă în trecere asupra persoanei lui, din care nu-mi scapă nimic. Și văd: peste uimitoarea cămașă se încrucișează o vestă verde, de stofă
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 9, În Filocalia rom., vol. VI, p. 138, 139 footnote>. Când vorbesc despre Maica Domnului, Părinții folosesc cuvintele cele mai bogate În cuprins, de o rară frumusețe poetică și profundă teologie, iar toată această bogăție și frumusețe nu pot fi Înțelese decât duhovnicește, prin acceptarea paradoxalului, miraculosului, așa cum au fost transmise Bisericii prin Tradiție. Scrisul lor, deși pare, nu este hiperbolic, nu este țesut din exagerări poetice, pentru că nu exprimă mai mult decât este ea
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
92 footnote>. Maica Domnului se află pe culmile cele mai Înalte, neexprimat de Înalte, ale curăției și ale rugăciunii. Părintele Stăniloae, referindu-se la aceasta, menționează: „Nu e copilăresc lucru să fie socotită exterioară lui Hristos, exterioară Duhului Sfânt și bogăției Lui de lumină și har, În lucrarea ei de nesfârșită rugăciune? Ea se umple de Duhul Sfânt tocmai prin rugăciune, mai bine zis e plină mereu de Duhul Sfânt Întrucât e mereu În neîntreruptă rugăciune”<footnote Ibidem, p. 124 footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
În lucrarea ei de nesfârșită rugăciune? Ea se umple de Duhul Sfânt tocmai prin rugăciune, mai bine zis e plină mereu de Duhul Sfânt Întrucât e mereu În neîntreruptă rugăciune”<footnote Ibidem, p. 124 footnote>. Ea și dăruiește direct din bogăția pe care o are cu ea, de la Dumnezeu, În baza unirii ei maxime cu Hristos. Hristos a fost unit cu ea trupește până la naștere, rămâne unit cu ea, mai desăvârșit decât cu oricine, și după aceea, În mod spiritual, tainic
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Între om și Dumnezeu. Astfel, Maica Domnului este nădejdea tuturor creștinilor, este acoperământul și mângâierea oamenilor, este scăparea și mijlocitoarea Între oameni și Dumnezeu, pentru continua Înălțare a tuturor spre Dumnezeu. Ea e singura care nu numai că păstrează toată bogăția lui Dumnezeu, dar și Împarte tuturor, și Îngeri, și oameni, din strălucirile mai presus de fire și darurile dumnezeiești și duhovnicești, pe care Dumnezeu le dă Întregii zidiri<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 20 footnote>. În acest sens, Sfântul Siluan
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
albastru se agață din mers. Alături, medalionul în care afli ce s-a întâmplat: călătorul albastru tăiat în două de tren, într-o baltă de sânge roșie. Tolstoi ar mai fi încercat să fugă de acasă, renunțând la tot, la bogăție și la titlul sau de conte, insă totdeauna pleca însoțit de un valet care îi căra geamantanul cu schimburi... Până ce fugise singur de tot și își isprăvise viața la Astopovo. Îmi aduc aminte câte ceva din jurnalul Patriarhului, în traducere franceză
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
pe un teren cunoscut, apoi plec prin alte părți... Nu doresc câtuși de puțin să fiu considerat ca un scriitor-călător, nu sunt deloc așa ceva, nu asta mă interesează... Îmi pare că alte locuri, alte culturi, alte literaturi sunt de o bogăție extraordinară și te fac să dorești să le citești, să le descoperi, să scrii, să înțelegi... Să credem că orașul Nantes, în care s-a născut Jules Verne, faptul că ați trăit pe malul unui mare fluviu ca Loara, în
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]