2,299 matches
-
tel./fax. 0232 410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) BOGDAN ULMU ( c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNI Bogdan ULMU Pagini dintr-o istorie subiectiv-anecdotică a teatrului românesc Editura Junimea Iași 2015 Se dedică bunului meu prieten Sorin Crișan "Si non e vero..." Animalele din teatre Cînd eram mic, am văzut un
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
o aflăm într-un document din 6 aprilie 1488, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Pârcălab un sat pe Bogdana. Dar localitatea este, cu siguranță, mai veche, ființând din epoca lui Alexandru cel Bun. Toponime cu forme ca Bogdana, Bogdanul, Bogdănești, Bogdăneasa, Bogdănița se întâlnesc în special în Moldova (județele Bacău, Botoșani, Iași, Suceava, Vaslui), dar și în alte regiuni din țara noastră. Potrivit tradiției locale, în vechea așezare s-au stabilit călugări, iar în 1670 a fost zidită mănăstirea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Lefter formulează o provocatoare teză polemică privind arta deceniilor de după proletcultism, dominată de neomodernism. După el, evoluția regresivă de tip neos-ar fi datorat unui metabolism cultural deviat și dorinței de a compensa hiatus-ul cultural al anilor '50". Vezi Ion Bogdan Lefter, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela 45, 2000, p. 100-101. (Note) 21Cornel Ungureanu, Geografia literară, p. 57. 22 Iulian Boldea, Ana Blandiana. Revelațiile poeziei, "Limba Română", nr. 7 8, anul XX, 2010, p. 57. 23Nicolae Manolescu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
BOGDAN CONSTANTIN ANDRONIC PIEȚE DE CAPITAL ȘI MANAGEMENTUL PORTOFOLIILOR Note de curs Editura Junimea Iași, 2005 BOGDANCONSTANTIN ANDRONIC conferențiar, prodecan al Facultății de Economie din cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. Este licențiat în Matematică și Științe economice, titular al cursurilor de
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
și evoluții generale / 19 SERGIU GHERGHINA Partidocrați și deficitul ideologic. S-ar putea și altfel? / 39 ANTON CARPINSCHI Tranziția de după tranziție. Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România / 57 GEORGE JIGLĂU Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă / 77 BOGDAN GHEORGHIȚĂ Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive la alegerile parlamentare din 2008 / 103 MIHAIL CHIRU Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă Minciuna și corupția politică / 123 BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Derive ideologice sub vălul democrației. Evoluția extremei drepte în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de guvernare sau cu opțiunile doctrinare ale partidelor politice. Acestea determină mai curând ritmul adoptării legislației sau atenția acordată diverselor politici sectoriale în anumite momente, influența exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor fiind relativ difuză, dificil de pus în evidență. BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă Capitolul de față își propune, într-o perspectivă longitudinală, surprinderea modului în care s-a structurat, în postcomunism, Parlamentul României. Pornind de la caracteristicile socio-demografice ale parlamentarilor români, radiografiind activitatea parlamentară raportată la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Randall, Vicky și Lars Svasand. 1999. "Party Institutionalization and the New Democracies". Paper for the ECPR Joint Session of Workshops, Mannheim 26-31. Sartori, Giovanni. 1976. Parties and Party Systems. Cambridge: Cambridge University Press. Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă BOGDAN GHEORGHIȚĂ Introducere O dată cu noile realități de după decembrie 1989, societatea românească s-a înscris pe drumul democratizării și al economiei de piață. Printre numerosele "inovații sociale" pe care a trebuit să le experimenteze societatea se numără și reprezentarea politică. Aleșii au
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de față) pierdute sau câștigate de partidul analizat între două alegeri succesive (Birch 2003). -----------------------------------------------------------------------6 1 13 VOTURI ȘI POLITICI SERGIU GHERGHINA Introducere Introducere ANTON CARPINSCHI Partidocrația și deficitul ideologic GEORGE JIGLĂU Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă MIHAIL CHIRU Învingători dinainte: Selecția candidaților pentru colegiile necompetitive ... BIANCA-GABRIELA ȘOMLEA Comportamentul și limbajul politic deviant în România postcomunistă ADRIANA MARINESCU Derive ideologice sub vălul democrației IRINA IONESCU Politicile publice în România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
București, 1997. BECIU Camelia, Politica discursivă. Practici politice într-o campanie electorală, Polirom, Iași, 2000. BERINDEI Mihnea, COMBES Ariadna, PLANCHE Anne, România, cartea albă, 13-15 iunie 1990, Humanitas, București, 1991. BODA Iosif, Cinci ani la Cotroceni, Evenimentul Românesc, București, 1999. BOGDAN Dan, În așteptarea redeșteptării (convorbiri cu Ion Rațiu), Scripta, București, 1994. BOIA Lucian, ed., Mitologiile comunismului românesc, Humanitas, București 1994. BOIA Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. CARAGEA Cecilia, Dialog cu Zoe Petre, Dacia, Cluj-Napoca, 2000
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
p.; 19, 5 cm (ABC) Bibliogr. ISBN 973611129-6 323.28 Jean Servier, Le terrorisme (c) Presses Universitaires de France, 1979 (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN: 973-611-129-6 Printed in ROMANIA JEAN SERVIER TERORISMUL Traducere de BOGDAN GEANGALĂU Studiu introductiv de NICU GAVRILUȚĂ INSTITUTUL EUROPEAN 2002 Studiu introductiv Terorismul românesc din Decembrie '89 O analiză din perspectiva hermeneuticii de tip fractal 1. Preambul Jean Servier este profesor la Universitatea de Litere și Științe umaniste din Montpellier și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
m-au întristat, de-a lungul ultimelor luni, o anume suficiență, un anume schematism critic al acestor oameni, evidente chiar și când, în esență, au avut dreptate. Am surprins în discursul lor idei preluate din facultate chiar de la noi, de la Bogdan Lefter, de la Simona Popescu, de la Ioana Pîrvulescu, de la mine (căci le-am fost cu toții profesori), însă fiecare astfel de idee era însoțită la noi de câte un "dar pe de altă parte" sau de un "totuși" care nu exprimau nici
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
anexelor fetale (2-8 ore) 1. relaxarea atașamentului materno-fetal cotiledon caruncul 2. eliminarea membranelor fetale prin accentuarea contracțiilor uterine stadiul 2 de angajare și expulzare a fetusului Durata acestui stadiu este cuprinsă între 15-30 minute, până la 1-4 ore sau mai mult (BOGDAN AL. și col. 1981, BOITOR I., 1977,1985, LABUSSIERE J. 1990 ). În acest stadiu parturienta ia poziție decubitală, care este mai favorabilă actului fătării. Contracțiile uterine și abdominale sunt intensificate. Pungilor fetale se rup iar lichidele fetale sunt eliminate. Fetusul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
secundar, urmată de hipoplazie scințială, tromboză și necroză care definesc întregul proces degenerativ la nivelul vilozităților, accentuat de procesele hemodinamice, contracția uterină și involuția uterină postpartum. Mecanismul desprinderii angrenajului placentar este complex, la care participă factori enzimatici, vasculari și mecanici (BOGDAN AL., și col. 1981; SEICIU FL. și col. 1989, RUNCEANU L., 1994). RUCKEBUSH, DUNLOP, PANEUF, 1991 au evidențiat faptul că, eliminarea anexelor fetale în condiții normale necesită realizarea următoarelor condiții : maturarea placentoamelor pentru cel puțin 5 zile antepartum printr-o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la 1-2 minute (în stadiul de expulzare propriu-zisă). Durata " fazei intercalare " este la începutul parturiției de 20-30 minute, iar în stadiul culminant al parturiției de numai 2-3 secunde. Intensitatea contracțiilor uterine în timpul parturiției la vacă variază între 70-140 mm Hg ( BOGDAN AL. și col. 1981). Aportul de oxigen și substanțe trofice necesar țesutului muscular în timpul travaliului (când contracțiile uterine peristaltice sunt de durată) și rezistența la rupturi a fibrei musculare (datorită unor contracții mai puternice în timpul parturiției) este asigurată de histoarhitectura
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
pentru a străbate conductul pelvin, (SEICIU FL., și col. 1989, RUNCEANU L. 1995). Contracțiile uterine, care determină distensia și dilatația cervixului, cât și contracțiile abdominale declanșează durerile parturiției, denumite și " durerile facerii ". 1.4. Mecanismul parturiției Diverse studii de specialitate (BOGDAN AL. și col. 1981, 1984, BOITOR I., 1985,KING G.J. 1993, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991) indică existența a trei categorii de factori care sunt implicați în declanșarea parturiției : a) factori maternali b
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
progresive ale concentației serice. Reglarea neurală a secrețiilor endocrine din timpul parturiției are loc pe baza stimulilor locali proveniți de la nivelul uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul hipotalamusului și a scoarței cerebrale ( BOGDAN AL. și col. 1981, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). S-a constatat că, parturiția poate fi realizată în mod reflex, în conditii normale la animale, care au suferit secționarea măduvei spinării la limita toraco-lombară, întrerupându-se legătura cu centrii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
RUNCEANU L., COTEA C., 2001 consideră că prin bariera fibrinoidă, trofoblastul de implantare formează între mamă și făt o zonă tampon anatomică și imunologică, care asigură supraviețuirea hemogrefei. Parturiția în acest caz poate fi ca o rejecție a acestei homogrefe (BOGDAN Al.și col., 1981; KING J., 1993; RUNCEANU L., 1995). b)Factorii fetali implicați în declanșarea parturiției Mecanismele neuroendocrine Cercetările în domeniu au evidențiat participarea sistemului hipofizo suprarenal al fătului la dirijarea declanșării parturiției. Tulburările sistemului nervos central al fătului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
KING J., 1993; RUNCEANU L., 1995). b)Factorii fetali implicați în declanșarea parturiției Mecanismele neuroendocrine Cercetările în domeniu au evidențiat participarea sistemului hipofizo suprarenal al fătului la dirijarea declanșării parturiției. Tulburările sistemului nervos central al fătului pot determina prelungirea gestației (BOGDAN AL. și col. 1981, DICKIL M.B. și col. 1994, FIRST N. L. și col.1984, PORTER D.G. 1993). Unele studii indică creșteri puternice ale valorilor cortizolului în sângele fetal și matern cu 4 zile înainte de parturiție (PORTER D.G., 1993), iar alte
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1. Distociile Distociile sunt parturiții anormale, care au loc atunci când între factorii maternali, fetali sau placentari sunt desincronizări, astfel că parturiția nu se finalizează cu expulzarea fetusului la momentul optim caracteristic speciei. În diverse studii de specialitate(BOITOR, I., 1979, BOGDAN Al. și col., 1981, PORTER D.G., 1993, RUNCEANU L., COTEA C., 2001) se evidențiază faptul că în etiopatogeneza distociilor există trei categorii de factori care contribuie la o evoluție patologică a parturiției : Factorii maternali deficiențe ale forțelor care participă la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
stabulația permanentă determină scăderea tonusului muscular constituind factori favorizanți ai distociilor la vacă prin atonie uterină (RAZEN F.M. și col.1994). 2.1.2. Etiologia distociilor În etiologia distociilor la vacă s-au identificat cauze maternale, fetale sau cauze mixte (BOGDAN AL. 1981, BOITOR I. 1979, 1987, DRUGOCIU GH. și col. 1977, RUNCEANU L. 1994, SAYED E. 1977). Cauze maternale dischinezii uterine sau lipsa uneia din forțele care concură la parturiție, defecte ale bazinului (fracturi rău consolidate, bazin rahitic, osteomalacie), disfuncții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
retractarea și contractarea miometrului. Regenerarea glandelor uterine are loc mai încet, între 45 săptămâni postpartum, iar după 6 săptămâni prezintă proprietăți secretorii. La 6 săptămâni postpartum aspectul stromei conjunctive a endometrului indică terminarea involuției uterine (BOTĂREL, S., și col. 1982, BOGDAN AL. și col. 1984). Fenomenul metabolic principal constă în resorbția unui număr mare de componente, cum sunt glucidele și lipidele prin intermediul celulelor fagocitare, în timp ce proteinele sunt catabolizate sub formă de peptide sau acizi aminați, datorită proteazelor celulare. Eliminarea loșiilor este
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mai importantă decăt cantitățile absolute ale acestora ( BOITOR I. 1979, LIGGINS G.C. 1973). Cercetările au arătat că, stimularea adrenergică este urmată de secreția gonadotropă hipofizară (FSH, LH, LTH), pe când inhibiția activității adrenergice duce la inhibarea gonadotropilor hipofizari(BOITOR I., 1979, BOGDAN AL. și col. 1981, YADAV M.C. și col. 1988, KING G.J. 1993). Ovarele sunt “ organe țintă “, asupra cărora își exercită acțiunea secrețiile hipofizare (FSH, LH, LTH), care răspund prin eliberarea de gameți apți pentru fecundare și secreția de hormoni steroizi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Timpul necesar restabilirii axului hipotalamo hipofizoovarian este influențat de factori, cum ar fi: specia, nivelul de nutriție, mediu, exploatare, apreciindu-se că, acest proces este terminat la vacile de lapte între a 20-a și a 30-a zi postpartum (BOGDAN, AL., și col. ,1981, BOITOR ,I., 1979, GARY, B., HUMBLOT, P., CAPY,C., 1987). Studiile efectuate de SMITH, M.,C.A., WALLACE, J.M., 2003 au indicat variații între vacile primipare și multipare în ceea ce privește reluarea activității ovariene postpartum. Autorii au constatat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
timpurie a functiei hipofizare postpartum nu conduce la o fertilitate mai bună. Acest rezultat poate fi obținut numai când unitatea hipotalamo hipofizară și utero-ovariană sunt complet restabilite morfofuncțional și complet sincronizate cu privire la reglarea feed-back a secreției gonadotrope și steroizilor ovarieni (BOGDAN AL. 1971, KEELING B. și col. 1993, KING G.J.1993, KOHNO S. și col.1994, LABUSSIERE J. 1990, MORROV D.A. și col. 1993, SEICIU FL. și col.1989, SELK G.E. 1995). 3.5.3. Activitatea ovariană postpartum Activitatea ovariană postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
provenite de la vacile cu puerperium patologic (17,9 % și respectiv 8,3 %) fiind asociată cu Corynebacterium pyogenes. În alte studii bacteriile din specia Streptococcus au fost izolate din secrețiile loșiale de la 68 % din probele provenite de la vacile cu tulburări puerperale(BOGDAN AL. și col. 1981, SAVIO J.D. 1992). Numeroase studii evidențiază faptul că în majoritatea cazurilor (75-95 %) există o floră bacteriană de asociație care se izolează din secrețiile loșiale provenite de la vaci în puerperium, alcătuită în general din Streptococci α și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]