924 matches
-
caz, explicația, expunerea, investigația, discuția, comparația, problematizarea, descrierea, dialogul. Mijloace de învățământ: suport de curs, tabla, fișele de lucru, portretele lui Ion C. Brătianu și Carol I. Bibliografie: Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altă dată, vol. I (1871-1884), București, 1927; Lucian Boia, „Coaliția de la Mazar Pașa”, în Magazin istoric, anul VII, nr. 11 (80) noiembrie 1973, pp. 78-83; Istoria Parlamentului și a vieții parlamentare din România, vol. colectiv, București, 1983; Apostol Stan, Grupări și curente politice în România dintre Unire și Independență
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
bătea mai cu putere în piept.. „ Oare, aș putea ?!” După câțiva pași, îmi mai aruncai o privire peste umăr.. În poartă, moș’ Vasile-portarul, în cămașă, cu mâna la capul gol saluta zâmbind... „Să trăiți dom’ elev..!”, și, dispăru sub cartonul boit cu roșu, „xerox”. Lacrimi mărunte mi se strângeau treptat în suflet și-mi atârnau grele. Durerea îmi cobora în suflet prea grea... și prea apăsătoare... Sunt dureri pe care nici uitarea nu le stinge. „Ce fel de Dumnezeu este... un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
4-5 frați-surori, la care se mai adăugau uneori 2-3 copii din sat, mai nevoiași, pe care tata îi transporta benevol, bucuros că mai sunt și alți copii care să învețe. Mijlocul de transport era, după anotimp, carul sau sania cu boi cel mai adaptat reliefului deluros al regiunii. Fiecare transport respecta un ritual: carul sau sania erau prevăzute cu o corlată largă și înaltă, ce se umplea cu fân sau strujeni, drept hrană a boilor pentru două nopți și o zi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
coborau pe panta dealului dintre satele Polițeni (azi Vaduri) și Gura Iezerului, răsunau în toată Valea Tutovei, iar tata, în picioare pe dricul din fața saniei, plesnea în neștire cu coada biciului boii care fugeau înebuniți. Nu mai văzusem până atunci boi fugind în galop. În urletele tot mai apropiate ale lupilor, au ținut-o așa într-o întinsoare ce părea că nu se mai termină până la intrarea în satul Gura Iezerului, când ne-am considerat salvați. Ferice de ceilalți copii că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
au condus până la gară, unde m-au urcat într-un tren de noapte care mergea la Bologna. Ei bine, dragule, trenul era plin numai cu muncitori și cu... păsări de noapte! Eu, printre ele, cu turbanul și cozile la ochi, boită toată... Am primit la ocheade și... cântăriri din ochi în acel drum cu trenul câte nu am văzut în viața mea! Ciudat, însă nimeni nu m-a întrebat nimic... și era arhiplin. Nici măcar o strapontină liberă. Moartă de oboseală, nu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vită-n bocanci“ - care deranjează. Odinioară, când agricultura românească avea o bază în boi, nu era o rușine să fii bou. Cel mult, o chestiune de destin. Erai născut pentru a trage la jug în tăcere. De când nu mai vedem boi pe ulițe, diferența dintre metaforă și insultă s-a pierdut. În fapt, senatorul care a urmărit să-și irite colegul l-a lăudat. A zis despre el, indirect, că e supus, muncitor și eficient. Ca un bou, în sensul bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 112 cauza climei reci - aspră iarna și secetoasă vara. Media precipitațiilor e de 370 mm. Suprafața statului e mare, populația mică. Capitala Moscow, 4.500 locuitori. Cel mai mare oraș e Boise cu 22.000 locuitori. Statul dispune de bogății insuficient exploatate. În primul rând dispune de un patrimoniu forestier - 30% din suprafața statului și o bogată industrie forestieră. Dispune deasemeni de mari bogății În subsol, aur, argint, plumb, cupru, zinc, barium
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Pentru o prezentare mai detaliată a ideilor mele privitoare la construcția „celuilalt“, vezi Lucian Boia, Pour une histoire de l’imaginaire, Paris, 1998; ediție românească, Pentru o istorie a imaginarului, București, 2000 și 2006, pp. 113-135 („Jocul alterităților“). 2. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească (prima ediție, 1997), București, 2005, pp. 301-302; am preluat unele caracterizări și câteva fraze din această lucrare. </endnotelist> 1. Privire pe hartă <endnotelist> 1. Recensământul general al populației României din 29 decembrie 1930, publicat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
problemele ei actuale, București, 1905, p. 21; Însemnătatea studiilor slave pentru români, București, 1894, pp. 17-19 și 25; Românii și bulgarii, București, 1895. 7. Marc Bloch, Apologie pour l’histoire ou Métier d’historien, Paris, 1964, p. 15. 8. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, capitolul „Continuitatea“; În ceea ce urmează, am preluat, cu unele modificări, câteva fraze din acest capitol. 9. Cu privire la diversele interpretări ale continuității, m-am referit, În principal, la următoarele texte: Bogdan Petriceicu Hasdeu, Istoria critică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țara Românească, Moldova și Transilvania au fost integrate În sistemul otoman, având, potrivit dreptului otoman, statutul de principate „tributare“ și „protejate“. 6. Ovidiu Cristea, Frontul românesc antiotoman În secolele XIV-XV: realitate istorică sau mit istoriografic?, În Miturile comunismului românesc, ed. Lucian Boia, București, 1998, pp. 148-153. 7. Drumul spre constituirea națiunii române și a României este urmărit de istoricul american Keith Hitchins: The Romanians. 1774-1866, Oxford, 1996; ediție românească, Românii. 1774-1866, București, 1998. 8. Unirea Principatelor și crearea României (perioada 1856-1866), În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
O istorie politică a comunismului românesc, Iași, 2005. Eseuri privitoare la represiunea comunistă și, În genere, la comunismul românesc, mărturii ale victimelor comunismului, precum și o bogată ilustrație sunt cuprinse În volumul alcătuit de Ștefan Constantinescu, Cristi Puiu, Arina Stoenescu, Lucian Boia, Adrian Cioroianu și Tom Sandqvist, Archive of Pain, Stockholm, 2000. O interpretare, În cadrul mai larg al fenomenului comunist est-european, la Vladimir Tismăneanu, Reinventing Politics. Eastern Europe from Stalin to Havel, New York-Toronto, 1993, ediție românească, Reinventarea politicului. Europa Răsăriteană de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Dodille, Paris, 1993, pp. 39-48. 2. Ion Codru-Drăgușanu, Peregrinul transilvan, 1835-1844, ed. Șerban Cioculescu, București, 1942, pp. 95-105 și 205-215. 3. Cu privire la românii din America, rezum aici o cercetare pe care am făcut-o cu mulți ani În urmă: Lucian Boia, On the History of Rumanian Immigration to America, 1900-1918, În Rumanian Studies, vol. III, Leiden, 1976, pp. 61-76. 4. Ancheta publicată În revista Oameni În top, București, nr. 4, 1999, pp. 93-97. 5. Transatlantic Trends. Principaux résultats, 2006 (un proiect
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
este bine primit, ba chiar, dacă ar voi să zăbovească acolo un an Întreg [...], i se dă de mâncare și i se poartă de grijă” <endnote id=" (43, p. 31)"/>. Repunând În discuție mitologia ospitalității și toleranței româ- nești, Lucian Boia observă pe bună dreptate că, de fapt, „nu românul este În mod particular ospitalier, ci țăranul român, și nu numai țăranul român, ci țăranul pur și simplu” <endnote id="(82, p. 177)"/>. Cu alte cuvinte, ospitalitatea este proprie societăților/mentalităților
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
124. Dat fiind că În acest volum textul a fost cenzurat, am completat versurile lipsă folosind manuscrisul lui Picu Pătruț Stihos adecă Viers, pp. 729-735, aflat În posesia domnului Mihai Ghibu, căruia Îi mulțumesc și pe această cale. 82. Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. 83. Alan Dundes, „Why is the Jew «Dirty» ? A Psychoanalytic Study of Anti-Semitic Folklore”, În Alan Dundes, From Game to War, and Other Psychoanalytic Essays on Folklore, The University Press
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fai/netai, e)f' o(/son kaˆ to\ di/kaion. „Afecțiunea și dreptatea se vădesc a fi în funcție de fiecare constituție în parte”. Ibidem 1160 b 22-23: o(moiw/mata d' au)tw=n kaˆ oi)=on paradei/gmata la/boi tij aÄn kaˆ e)n tai=j oi)ki/aij. h( me\n ga\r patro\j pro\j ui(ei=j koinwni/a basilei/aj e(/xei sxh=ma „Cineva ar putea concepe și în comunitatea casnică, în calitate de aplicații
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dar preluată cu exagerările de rigoare și de către propaganda național-comunistă care a reacționat violent la schimbarea narațiunii școlare, mai ales în așa-numitul "scandal al manualelor", de la sfârșitul anului 1999. 75 În centrul curentului demitizant s-a situat istoricul Lucian Boia, ale cărui lucrări au încurajat o rescriere creativă și dezinhibată a istoriei naționale. Publicul a reținut, mai ales, "cărțile sale împotriva comunismului" (vezi http://ro.wikipedia. org/wiki/Lucian Boia, accesat la data de 4.08.2010), ignorând efectul mai profund
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noiembrie 1999, p. 7). 172 Deși, în anii '90, unii istorici au început să se întrebe câtă credibilitate mai are această noțiune; vezi, de exemplu, Ovidiu Cristea, Frontul românesc antiotoman în secolele XIV-XV: realitate istorică sau mit istoriografic?, în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Universității București, București, 1995, pp. 166-171. 173 Vezi recomandările făcute autorilor manualului controversat, în articolul citat, publicat în "Adevărul" din 20 noiembrie 1999, p. 7. 174 Mirela-Luminița Murgescu, Galeria națională de personaje în manualele de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noiembrie 1999, p. 7. 174 Mirela-Luminița Murgescu, Galeria națională de personaje în manualele de istorie din școala primară (1859-1900) și Idem, Trecutul între cunoaștere și cultul eroilor patriei. Figura lui Mihai Viteazul în manualele școlare de istorie (1831-1994), în Lucian Boia (coord.), Mituri istorice românești, Editura Universității București, București, 1995, p. 37, 40 și 43-71. 175 Manualul de clasa a IV-a, coordonat de profesorul Almaș, era deosebit de insistent în acest sens, atât în lecție cât și în legendele însoțitoare. Iar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
tâlc și cu subînțelesuri publicate ostentativ într-un ziar. coaliția de la mazar-pașa Opoziția de la Mazar-pașa se agita împotriva guvernului lui Lascăr Catargiu. Ce era opoziția de la Mazar-pașa? Pe locul ocupat astăzi de Baia Centrală din strada Enei era o casă boie rească în fundul unei mari curți, după obiceiul vremii. Această casă era proprietatea maiorului Lakeman, fost ofițer în armata turcească sub numele anul 1875 243 16. Poezia din care citează Bacalbașa (Gângavul politic din timpul domnilor străini) a apărut în ziarul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
adică tocmai conduita care ne ajută să nu cădem În eroare? Înțelegerea faptului că produsele istoriografice sunt construite de oameni și sunt tributare subiectivității acestora a dus la interesul manifestat față de deconstruirea subiectelor istorice. Este ceea ce face, de exemplu, Lucian Boia, În lucrarea sa Istorie și mit În conștiința românească, provocând reacții polemice cărora le lipsește, din păcate, o minimă comprehensiune față de subiect. „Deconstruirea” sau „demitizarea” sunt, În fond, niște termeni care desemnează operațiuni intelectuale extrem de simple și necesare, practicate peste
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
văzut niciodată, la drept vorbind nu au prea multe lucruri În comun, dacă nu s-ar simți legați printr-un formidabil sentiment de solidaritate, care le cere să-și dea și viața În numele acestei legături. Sau, după cum adaugă profesorul Lucian Boia, de la Universitatea din București, națiunea presupune o singură condiție obligatorie: voința de a fi. Limba, teritoriul, religia, istoria celor care o compun pot să fie foarte diferite; contează doar voința lor de a trăi Împreună. Noi, În partea aceasta destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
voi referi, În continuare, la cazul istoriografiei românești, mai vechi sau contemporane. Oare chiar au epuizat generațiile de până acum resursele schimbării, Încât nimic cu adevărat nou nu se mai poate spune de acum Înainte? Oare iconoclaștii de genul profesorului Boia chiar au deconstruit ei toate miturile și au distrus toate prejudecățile, nemailăsând celor ce vin nimic de făcut În acest sens? Să fim serioși! Istoriografia română de astăzi a rămas un câmp de bătălie pe care toate tunurile pot să
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specializare și diviziune a muncii nu poate fi asumată decât Într-un climat de strânsă colaborare, cu recunoașterea reciprocă a meritelor specifice, egale ca importanță, ale fiecărei categorii de activități. După cum atrăgea Însă atenția un alt istoric bucureștean, profesorul Lucian Boia, cercetătorii au tendința să fetișizeze arhivele. Dar trebuie să fim conștienți că recurgem la depozitele lor doar pentru că nu avem la Îndemână o modalitate de cunoaștere mai generoasă. Orice elenist, scrie Boia, ar sacrifica fără regrete câteva documente grecești dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aici, arhivele nu sunt nicidecum neutre sau inocente, nu neapărat În raport cu publicul sau istoricii, ci mai ales În relația lor cu puterea politică. Aceasta este cea care le-a creat și le-a alimentat cu documente. După cum scria același Lucian Boia, statul a Înființat arhivele din dorința de a controla nu numai prezentul, ci și trecutul. Iar cercetătorii arhivelor riscă să acorde un credit nejustificat tocmai acestor informații partizane, sistematizate de instituțiile Puterii În propriul lor beneficiu. Informațiile pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din secolul al XIX-lea, Înregistrând meticulos toate referințele cu privire la sciți, moldoveni sau irlandezi, fără ca acest lucru să Însemne neapărat imagologie sau, În general, fără ca el să Însemne ceva relevant. Referindu-se la criza contemporană a istoriei mentalităților, profesorul Lucian Boia propunea noua disciplină a istoriei imaginarului ca un cadru teoretic și metodologic mai adecvat, În raport cu temele și problemele cultivate astăzi de cercetarea istorică. Studierea miturilor istorice sau politice, abordarea ideologiilor În calitatea lor de mitologii secularizate, cercetarea ansamblurilor arhetipale care
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]