555 matches
-
doar-doar mă vor da afară. Și adesea mă dădeau... S.A.: Reiau: prima ta experiență a libertății a fost legată de școala Heder - îți făceai treaba repede și plecai. Libertatea ți se dădea. Acum voiai să-ți iei singur libertatea, prin boicot și revoltă. M.I.: Da, la început am fost și eu pacifist! Aici a fost o problemă, simplu. La liceu am ajuns însă pentru întâia dată într-o situație de confruntare clară, știută de toți: de clasă, de diriginte, de mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
-l citească pe Eliade XE "Eliade, Mircea" , când am încurajat traducerea operelor sale în Israel. Deci sunt mirat de tăcerea din jurul lui Eliade XE "Eliade, Mircea" , așa cum am mai arătat. Și nu cred că această tăcere are legătură cu vreun boicot evreiesc. Sullivan XE "Sullivan, Larry" nu are nimic de-a face cu problemele evreiești. Culianu XE "Culianu, Ioan Petru" , să-ți spun drept, e cel mai de neînțeles: de ce să-l elimine din citatul meu? S.A. Poate de teamă să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Occidentul. Din păcate, integrarea acestor tineri a ratat în Occident, în ciuda demagogiei politicienilor cinici; dar, din nefericire, a ratat și fiindcă tinerii descendenți din medii imigrante nu au făcut ei înșiși destul pentru propria lor integrare, alegând minimul efort, adică boicotul și ura. În plus, tinerii musulmani occidentalizați - și, astfel, cu mari șanse de a deveni fundamentaliști din resentiment și frustrare, nu din credință - au avut un vehicul: vechea-nouă dogmă a martiriului. A apărut deci un mod de a reacționa la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
decât deosebiri, dintre care asta, biciuitor de injustă, de altfel. Au fost două lucruri teribil de străine unul altuia, "noul activist" și țăranul român, iar modalitățile interacțiunii lor au mers de la ignorare reciprocă și non-beligeranță în cel mai bun caz ("boicotul istoriei" de care a vorbit Blaga la un moment dat, nu era chiar o prostie, țăranul român trăind anistoric), până la crâncene episoade de război civil sătesc. Relatări despre colhozuri înființate dimineața, de formă și sub amenințarea armelor, și desfăcute noaptea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
regimul Ceaușescu ca "constructor de poduri" în timpul președintelui american Lyndon Johnson (1963-1969) și ca "diferențiere" în timpul președintelui Gerald Ford (1974-1977). Ceaușescu juca rolul nonconformistului în cadrul blocului sovietic, recunoscând Israelul și Bonnul, servind drept intermediar în relațiile sino-americane și israelo-palestiniene. În ciuda boicotului sovietic, Ceaușescu a trimis echipa olimpică românească la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984 și, împreună cu Tito al Iugoslaviei, a denunțat invazia sovietică a Cehoslovaciei în 1968. Ceaușescu și soția sa chiar deveniseră "cetățeni onorifici" ai Texasului, în timp ce Elena, un
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pentru a-și exprima nemulțumirea (Hirschman, Exit, Voice and Loyalty). Participarea neconvențională se materializează prin comportamente foarte variate: participarea la o manifestație, întocmirea și semnarea unei petiții, participarea la o reuniune de protest sau de sprijin, blocarea circulației, greva și boicotul politic, greva taxelor și impozitelor, utilizarea forței fizice, atentarea la bunuri, ocuparea unor localuri, scrierea murală 92. Amintim că a protesta, a contesta, a revendica, a înainta o petiție sînt și verbe performative. În același timp, ele se înscriu în
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
anii ’80 ei au început să se remarce, mai ales prin echipa masculină, cu care au câștigat titlul olimpic în ’84, la Los Angeles. Este adevărat, însă, că majoritatea țărilor din Europa de Est au boicotat această ediție, ca un „răspuns” la boicotul american de la Moscova, cu 4 ani mai devreme. Oricum meritul americanilor rămâne, ei deținând supremația mondială o perioadă bună de timp, mai mult chiar, în ’88, la Seul, recuceresc titlul olimpic, iar de data aceasta în condiții de „adversitate” normale
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
vorbelor raportate. 5. De la absența ghilimelelor la discursul direct liber Discursul direct fără ghilimele În următorul reportaj despre exploatarea copiilor în India, putem identifica o formă de discurs direct care ridică probleme: Ceea ce contestă Suami Agnivesh este însăși politica de boicot a produselor "children made", care, în opinia sa, nu este productivă: ar trebui să se facă presiuni asupra guvernului și nu asupra vînzătorilor de covoare sau haine. Ba nu, îi dă replica Kailash, nimeni în India nu are interes ca
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
înregistrează un evident declin al participării formale, în Europa lucrurile par să fie mai nuanțate. Dacă apartenența la partide politice a scăzut și aici, forme de participare relativ mai noi au avut o frecvență mai ridicată, precum semnarea unor petiții, boicoturi și demonstrații. Tendința este mai puțin clară în cazul activităților neconvenționale, precum ocuparea clădirilor. Europa nu se distinge în scăderea participării, dar noi forme par să le fi înlocuit pe cele vechi. Rămâne de stabilit cine sunt noii participanți și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
timp și organizare ierarhică. O primă observație a autorilor este ponderea mai ridicată a femeilor, de obicei minoritare în acțiunile politice ale anilor '70. Diferențele dintre bărbați și femei tind să scadă de-a lungul timpului, de exemplu în cazul boicoturilor, și chiar să se inverseze în unele țări scandinave. Dar femeile îi întrec pe bărbați și în consumerism politic, adică în tendința opusă boicotului, de a cumpăra anumite produse din motive politice acest consumerism politic devenind un act inclus în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Diferențele dintre bărbați și femei tind să scadă de-a lungul timpului, de exemplu în cazul boicoturilor, și chiar să se inverseze în unele țări scandinave. Dar femeile îi întrec pe bărbați și în consumerism politic, adică în tendința opusă boicotului, de a cumpăra anumite produse din motive politice acest consumerism politic devenind un act inclus în repertoriul politic al femeilor. "Feminizarea" boicotului în expresia autorilor face parte însă dintr-o tendință mai amplă. Dacă în participarea tradițională mai există decalaje
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în unele țări scandinave. Dar femeile îi întrec pe bărbați și în consumerism politic, adică în tendința opusă boicotului, de a cumpăra anumite produse din motive politice acest consumerism politic devenind un act inclus în repertoriul politic al femeilor. "Feminizarea" boicotului în expresia autorilor face parte însă dintr-o tendință mai amplă. Dacă în participarea tradițională mai există decalaje între sexe, chiar în condițiile declinului general al acestor tipuri de acțiuni, în cea neconvențională femeile par să fie mai prezente. Observația
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să fie mai des implicați în noile forme de participare. Comparația 1974 2002 ne arată că grupele intermediare de vârstă sunt astăzi cele mai angajate politic. Dacă în anii '70 generațiile tinere erau cele care experimentau noile tipuri de participare (boicotul și protestul), doar protestul a rămas activitatea tinerilor, alte activități precum consumerismul politic sau semnarea de petiții devenind activitatea predilectă a celor de vârstă medie. O explicație poate fi îmbătrânirea celor care protestau în anii '70, dar s-ar putea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și comparând rezultatele cu cele ale Political Action Survey (Barnes și Kaase, 1979) autoarea remarcă persistența diferențierii tipurilor de activități politice de-a lungul timpului. La mijlocul anilor '90, analiza factorială arată o diferență clară între activismul de protest (demonstrații legale, boicoturi, greve neoficiale, petiții, ocuparea de clădiri sau fabrici), activismul civic (apartenența la asociații voluntare, la partide și sindicate) și vot. Ultimul este o dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din punct de vedere al costurilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din punct de vedere al costurilor și beneficiilor reduse, spre deosebire de celelalte acțiuni politice. În ierarhizarea acțiunilor de protest, semnarea unei petiții este cea mai frecventă, participarea la demonstrații și boicotul. Dintre cele convenționale, discuțiile politice, votul și activismul civic caracterizează două treimi din public. Dar activitățile de protest menționate, deși mai reduse ca pondere decât cele convenționale enumerate mai sus, sunt totuși mai frecvente decât apartenența la un partid politic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în rândurile persoanelor educate și cu ocupații manageriale și profesionale din societățile post-industriale, dar ea nu mai este strict apanajul studenților și tinerilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
apartenența la partide politice, erau implicați în activități de interes comunitar în cadrul organizațiilor secundare (numit de Norris activism civic), iar pe de altă parte se exprimau prin forme de protest politic. Acestea ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, participarea la manifestații sau greve ilegale, ocuparea unor clădiri. Acest protest politic continuă și astăzi să fie o dimensiune distinctă a participării politice și nu a fost asimilat altor tipuri de activități, precum înscrierea în sindicate sau partide (Norris, 2002
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
organizații sportive sau de recreare 0,909 Membru organizații de artă, muzică, educație 0,908 Membru organizații ecologiste 0,949 Membru asociații profesionale 0,892 Membru organizații umanitare sau caritabile 0,930 Semnarea unei petiții 0,910 Participarea la un boicot 0,860 Participarea la demonstrații legale 0,898 Votat în ultimele alegeri (2004) 0,999 % varianță 49,085 19,815 8,345 Analiză factorială (Principal Component Analysis). Metodă de rotație Varimax cu normalizare Kaiser (KMO = 0,921) Dacă tipologia participării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
organizații sportive sau de recreare 2,0 Membru organizații de artă, muzică, educație 1,8 Membru organizații ecologiste 0,7 Membru asociații profesionale 1,7 Membru organizații umanitare sau caritabile 1,2 Semnarea unei petiții 5,8 Participarea la un boicot 1,0 Participarea la demonstrații legale 6,0 Votat în ultimele alegeri (2004) 86,3 Așa cum se poate constata din tabelul de mai sus, participarea convențională și protestul sunt apanajul unei minorități. Participarea în asociații voluntare, caracteristică unei societăți democratice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
societății. În perioada de creștere a protestului în societățile occidentale, el era specific mai curând tinerilor, bărbaților, celor educați și mai puțin religioși, funcționarii și studenții fiind atunci printre cei mai activi. Femeile, de exemplu, erau minoritare în acțiunile de boicot, manifestații și semnări de petiții. Doar treptat ele au devenit mai active, tendințele fiind chiar inversate în anumite țări (Inglehart și Norris, 2003). Nu la fel s-a întâmplat și cu inegalitățile ce țin de educație. Noile forme de participare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
analizată este rezistența. Ca mediatori între cetățeni și autorități, de multe ori asociațiile exercită o asemenea funcție de rezistență prin diverse acte, precum scrisori deschise, conferințe de presă, distribuirea de fluturași, semnarea de petiții, pregătirea unor demonstrații sau chiar acțiuni de boicot. Aceste acte au funcția de a se opune autorității, de a-și apăra valorile și ideile. Factorii contextuali se dovedesc din nou mai puțin importanți, în timp ce tipul organizației are mai multă importanță: asociațiile care rezistă cel mai frecvent acțiunilor autorităților
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
încrederea socială sunt importante pentru participarea politică convențională și neconvențională, cei cu încredere socială mai mare fiind mai dispuși la activități cu aspect politic, precum discuții, lectura știrilor politice în ziare, sau la participare politică neconvențională, precum semnarea de petiții, boicoturi, demonstrații și greve. Dacă regimurile politice sunt capabile să influențeze nivelul capitalului social, la rândul său capitalul social ar putea juca un rol favorizant pentru legitimitatea și consolidarea democrației. Cazul spaniol demonstrează însă că democrația funcțională nu este suficientă pentru
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
umanitare sau caritabile, ale consumatorilor sau de alt fel), 1 membru, 0 nemembru (Crombach's Alpha = 0,9571). Protest Scală adițională a 3 tipuri de activități realizate în ultimii 5 ani (semnarea unei petiții, participarea la manifestații și participarea la boicot), 1 da, 0 nu (Crombach's Alpha = 0,9370). Membru partide 1 membru, 0 nemembru Membru sindicate 1 membru, 0 nemembru Anexa 2 (Capitolul 5.1) Întrebările și codificarea răspunsurilor în analiză Capital social * Încrederea generalizată Textul întrebării: În general
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
din țară dar și prima carte care a apărut la Paris? înțeleg la limită și invidia, și antipatia personală, și procesele de intenții, dar o minimă solidaritate dacă nu pentru autor, măcar pentru subiectul cărții parcă se impunea. Trec peste boicotul publicistic și radiofonic, peste influențarea negativă a recenzenților străini, peste nu puține acte ostile, pentru a reține în primul rând un document de mentalitate sectară, primitivă, josnică: reacția primară a fiicei unui ilustru dramaturg francez-român. Interesându-mă la telefon dacă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
adăugat: Este totuși mai bătrân. întregul comportament mi s-a părut nu mai puțin nedrept și profund ingrat. în această afacere eram și de departe creditor, nu debitor. 3. La toate acestea se adaugă atacurile violente din presa din țară, boicotul unora, totala neasimilare a proiectului meu, cel puțin inconformist-ideologic și mai ales critic. Hermeneutica lui Mircea Eliade căzuse efectiv în gol, pe un teren nu numai ostil, dar și total nepregătit. Cine se ocupase mai înainte, la noi, de hermeneutică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]