12,392 matches
-
de Alecsandri și propriul personaj, Mătăsaru. În altă parte, în Holera, comentează o baladă populară, apoi un cântec popular în care deslușește "umor carnavalesc", iar într-o "recenzie" discerne vocația poetului Dăscălescu. Spiritul critic își găsește în tânărul fiu de boier, cu studii în Elveția, un începător de soi în cultura noastră, chiar cât privește rostul criticii. Ce este critica (literară)? "Prin critică nu înțelegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologia, sărăcia ideilor, pedanterie și obiceiurile literaturii străine introduse cu
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
lucrarea sa de doctorat cu tema evoluția pedepselor privative de libertate în sistemul penitenciar românesc. În ceea ce privește închisorile din vremile vechi ale Timișoarei, studiile istoricului local Janos Szekernyes sunt relevante: „Până în evul mediu, în Timișoara răufăcătorii erau condamnați și întemnițați de boieri și căpitani, de obicei în pivnițele cetății. Cetatea Timișoara a devenit în întregime un penitenciar uriaș subteran în 1514, când au fost prinși și întemnițați Gheorghe Doja și numeroșii lui iobagi răsculați. Execuțiile au fost precedate de torturi îngrozitoare. Datele
Agenda2005-51-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284524_a_285853]
-
decât „bandele comunisto-ortodoxe“, s-au dezlănțuit cu o furie sălbatică contra mea. Cardinalul nu a refuzat să îmi dea cripta, dar a început să amâne treaba. Pe de altă parte, în aceeași vreme cu uniții, s-au dezlănțuit contra noastră boierii, moșierii, legionarii. Alte bețe în roate. Păgânii mă cruță pentru moment. Ei îmi dau cele mai crunte lovituri de vreo douăzeci de ani. Acum ei stau deoparte, căci le-ar place să se înjghebeze la Paris o biserică, care să
Contribuții inedite la biografia lui Constantin- Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2489_a_3814]
-
și de reprezentare, unde vinul joacă iarăși un rol simbolic, în închinări, legăminte, urări ș.a. Se confirmă astfel diverse mărturii ale unor memorialiști din prima jumătate a sec.al XIX-lea care spun că până în vremea lor, cu puține excepții, boierii și domnitorii erau cumpătați cu băutura. Cartea lui Răzvan Voncu are multe asemenea capitole care schițează laturi puțin remarcate ale literaturii unor autori importanți, și nu fără consecințe asupra felului în care aceasta poate fi înțeleasă, inclusiv despre relativa lor
Vinul și literatura by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2871_a_4196]
-
astăzi, Alexandru Tzigara-Samurcaș a fost, timp de câteva decenii, o figură de prim plan a vieții culturale, cu o activitate foarte variată, greu de schițat în câteva rânduri de introducere la textul ce urmează. Era coborâtor al unei familii de boieri, "divaniți" care - de teama mișcării revoluționare a lui Tudor Vladimirescu și apoi de invazia turcească - și-a aflat un trecător refugiu la Brașov, de unde, în 1822, înaintașul său Constantin Samurcaș a fost inițiatorul unui demers caracteristic pentru crepusculul perioadei fanariote
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
o politică rațională de dezvoltare, care să elibereze țăranul de servitutea suprafeței, iar marelui proprietar și arendașului să le ofere garanția eficienței exploatării. Pentru C. Stere, România nu se reduce, ca pentru Iorga, la țăranii ei și la cei câțiva boieri mucegăiți care mai trăiau prin cotloanele Moldovei, ci reprezintă un întreg, în care dezvoltarea industrială trebuia să creeze oportunități pentru agricultură. El evidențiază diferențele care există între capitalul speculativ și cel productiv și recomandă capitalismul productiv, ca fiind mai potrivit
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
dar despre natura acestei schimbări nimeni și nimic nu ne lămurește. Așa încât, demersul lui nu e, câtuși de puțin, didactic. Privit în ansamblul efortului pe care Iorga l-a dedicat strângerii scrisorilor, e o alăturare a femeii de negustori, de boieri, de studenți. Carevasăzică, o categorie, o clasă socială. Destul de ciudat, cu înțelegerea de astăzi a lucrurilor. Însă, indiferent de timpuri, să fii doamnă e, la urma urmei, o meserie.
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
agonie, dar mînat de mari ambiții, încheiate fatal. Drama lui Hasdeu îi purta inițial (1867) numele, ca apoi să devină Răzvan și Vidra. Cu această excepție, țiganii apar mai ales în posturi de personaje marginale, personal casnic în slujbă la boieri, țigăncile fiind mai ales bucătărese și uneori amante ocazionale ale stăpînilor. Bărbații sînt utilizați ca fierari sau mai des lăutari. La Medelenii lui Ionel Teodoreanu cîntă un lăutar bătrîn cu numele excentric Huduba. O țigancă malefică, reputată după zvonuri ca
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
ale stăpînilor. Bărbații sînt utilizați ca fierari sau mai des lăutari. La Medelenii lui Ionel Teodoreanu cîntă un lăutar bătrîn cu numele excentric Huduba. O țigancă malefică, reputată după zvonuri ca vrăjitoare și asasină prin otrăviri, se ivește la moșia boierului Cozianu, cam pe vremea lui Cuza. O babă fără nume, țigancă, este bucătăreasa familiei Rim în Concert din muzică de Bach. Deși lăsată anonimă de autoare, ea are un rol important în acțiunea din casa Rimilor și apare destul de des
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
-o greu Tudoriță, așa îl chema pe moșier, dar, totuși, el le-a dat pământul. Nu patru hectare. Cinci. Unul l-au vândut în 1947, în timpul foametei. La conac nu a mai primit-o niciodată. S-a dus ea, când boierul a murit. A paralizat într-o noapte și în trei zile a fost gata. Activistul trimis de județeană i-au uitat numele oamenii, era un nume cam greu de ținut minte a mai găsit doi ca Dumbrăveanu, cu ceva carte
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
al XVII-lea, au îmbunătățit transporturile. Schimbul de cai, înlocuirea celor obosiți, se realiza cu mai multă ușurință. Caii de olac, olacele și întreținerea cailor și a personalului, cădea tot în sarcina populației satelor și târgurilor, ca și înainte, cu excepția boierilor și funcționarilor, scutiți de această dare în natură. De caii și căruțele poștei, se foloseau deasemenea, trimișii și curierii străini, care circulau prin țară. Schimbul de corespondență între particulari se făcea ca în trecut, mai ales prin cărăuși, negustori etc.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țaristă, Basarabia, care a intrat în componența Rusiei). Serviciul poștal a continuat să se facă în regie, de către stat până în 1814, apoi arendat unui consorțiu până în 1817, când trece iarăși în antrepriza unui particular. În timpul răscoalei populare din anul 1821, boierii din Moldova au rechiziționat toate căruțele și caii de poștă și au fugit în Bucovina și Transilvania, astfel că serviciul poștal încetează totalmente. "Boierimea din Fălticeni a fugit și ea în Bucovina, și chiar oameni mai cu stare din satele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
deservite de 1.500 de cai. Printre acestea era și drumul: Târgul Frumos - Fălticeni - RomanPiatra - Bacău și Ocna. Contractul încheiat la 1 ianuarie 1834, mai prevedea pe lângă alte obligații, admiterea transportului de corespondență și bani, de la persoane particulare. Ajutat de boieri, Kiseleff a elaborat Regulamentul Organic al Moldovei, o adevărată constituție, cuprinzând și dispoziții referitoare la îmbunătățirea serviciului poștal prin: întreținerea drumurilor, construirea de șosele, desființarea dreptului de a călători gratuit, desființarea dării în natură de orz și fân etc. În
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dregător al Olteniei. căpetenie, rang militar. clădire pentru găzduirea trimișilor otomani în țările române. soldat care face serviciul de curier domnesc, călăreț. cel care mână caii cu biciul. manta lungă și largă, de proveniență orientală, purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. postav făcut din părul castorului. boier care avea în grijă strângerea dării pentru băuturile spirtoase. persoană care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lungă și largă, de proveniență orientală, purtată de domn și marii boieri. cal de poștă. reprezentant sau agent diplomatic pe lângă Poarta Otomană. trăsură ușoară cu două roți, cu suspensie pe arcuri, trasă de un cal. postav făcut din părul castorului. boier care avea în grijă strângerea dării pentru băuturile spirtoase. persoană care conduce sau face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai darnice, numai să mergi să li te alături. Iar după ce li te-ai alăturat începe iadul. Te obligă să le mai aduci nu știu câți adepți ca să-ți dea ceva bănuți etc., etc. Am o cunoștință, doamnă crescută în familie de boieri intelectuali, cu studii înalte și maniere la fel, care, singură fiind, s-a prostit la bătrânețe și s-a înscris într-o asemenea sectă. Bineînțeles că promisiunile bănești nu au fost onorate, ci amânate până după ce aduce adepți (vroia să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
este suferindă și de aceea nu era de acord s-o mărite în alt sat. Boala s-a agravat, iar după câțiva ani tânăra a murit. După înmormântare Stavarache a plecat din satul lui și s-a stabilit pe moșia boierului P.P. Carp de la Țibănești, acesta dându-i o bucată de pământ în satul Glodenii-Gândului, ca să-și facă o casă. Intrat în slujba boierului a dus-o bine față de ceilalți săteni. Aici a găsit o fată cuminte cu care s a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
tânăra a murit. După înmormântare Stavarache a plecat din satul lui și s-a stabilit pe moșia boierului P.P. Carp de la Țibănești, acesta dându-i o bucată de pământ în satul Glodenii-Gândului, ca să-și facă o casă. Intrat în slujba boierului a dus-o bine față de ceilalți săteni. Aici a găsit o fată cuminte cu care s a căsătorit și au avut copii mulți - fete și feciori. Fetele s-au măritat și au plecat la casele lor. Atunci când Zoița, nevasta lui
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ăsta de la noi, se mută la voi și de la voi la alții sau înapoi ori mai la deal ori mai la vale și niciodată nu mai are stare. Ciolac Ciolac era unul din fiii lui Stavarache, un bărbat voinic, loial boierului, căci a fost în slujba lui P.P. Carp și a Coroanei Regale. El era pădurar și trebuia să aibă grijă de pădurea lui P.P. Carp și de pădurea Coroanei Regale. Pe atunci, ca și acum, turnătorii și codoșii nu lipseau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
potecilor, începea să cânte și să fluiere, întrecându-se cu ciocârlia de-ți era mai mare dragul să-l asculți. Într-o bună zi, pe când își făcea rondul, îl întâlni pe Ghiță Cristescu, care păștea boii printre puieții plantați de către boierul Carp. Iar cum boierul ținea mult la moșia lui făcea și controale surpriză. Așa că pădurarii trebuiau să fie cu ochii în patru, pentru a nu avea neplăceri. Toader, găsindu-l pe Ghiță, îl rugă să nu-i mai pască pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și să fluiere, întrecându-se cu ciocârlia de-ți era mai mare dragul să-l asculți. Într-o bună zi, pe când își făcea rondul, îl întâlni pe Ghiță Cristescu, care păștea boii printre puieții plantați de către boierul Carp. Iar cum boierul ținea mult la moșia lui făcea și controale surpriză. Așa că pădurarii trebuiau să fie cu ochii în patru, pentru a nu avea neplăceri. Toader, găsindu-l pe Ghiță, îl rugă să nu-i mai pască pe acolo printre puieți, dar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
îmi amintesc și eu din cele auzite din bătrâni. Deși nu ar trebui să pomenesc despre aceste făpturi ale întunericului, nu am încotro, căci nu merită să las uitării sufletele nevinovate. Sava B....ă Bucurându-se de încredere la curtea boierului, în scurt timp, Sava a fost numit pădurar. Având un venit constant a putut să-și cumpere o casă în centrul satului, după care s-a căsătorit. Din căsătoria lui a rezultat șapte copii, patru băieții și trei fete. Toți
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au mutat la ceruri. Dar până aici multe a mai întâlnit și multe a mai tras bietul român, că soarta omului nu se poate schimba. Două războaie mondiale, frați uciși, împușcați, copii rămași pe câmpurile de luptă. Avea slujba la boier. El știa copacii din pădure ca pe zilele lui și potecile ca pe ulițele satului, căci a fost paznic patruzeci de ani, luând parte la toate vânătorile pe care le organiza P.P. Carp pe moșia lui. De câteva ori Sava
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
așezatul vânătorilor cu regele, spunându-i Tu, Doamne, stai aicea!. Nedumerit, regele, care se aștepta să i se spună Măria ta sau Excelență, l-a și întrebat pe P.P. Carp de ce și-a permis Sava să i zică tu. Răspunsul boierului a venit prompt: Excelență! ... Slujitorul meu vi s-a adresat cum scrie în „Sfânta Scriptură” - „Tu - Doamne”, prețuindu-vă ca pe un adevărat Dumnezeu al românilor. Adică, dumneavoastră sunteți Dumnezeul lui. Și pe aici știe el că vine grohăitorul cel
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Într-o dimineață de iarnă l-au găsit mort pe un flăcău, pe care îl chema Ion. Ion era abandonat în uliță, în zăpadă, numai în izmene. Oamenii s-au alertat și au mers la Țibănești și au anunțat pe boierul P.P. Carp și pe cei de la jandarmerie. Când au venit jandarmii la fața locului, l-au găsit pe Ion în dreptul bordeiului lui Carolina. Jandarmii au întrebat-o pe aceasta cine mai vine pe la ea și au mai întrebat și pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]