439 matches
-
Această clasă, din cauza intereselor sale, ia o atitudine democratică și devine, ca orice clasă revoluționară, reprezentanta tuturor claselor dezmoștenite. Ionică Tăutu 1 este reprezentantul teoretic al acestei clase și al acestor tendințe. El opune proiectelor de constituții oligarhice ale marilor boieri un proiect de constituție liberală, în care cere reforme dictate de interesele claselor apăsate. Ionică Tăutu, pe care A. Russo îl compară cu P. L. Courier, era, ne spune A. Russo, versat în literatura politică europeană: boierinașii îndurerați se dedau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literatură epică și didactică, cu caracter popular, scrisă de intelectuali ieșiți din popor (acolo poporul a avut putința să se cultive mai devreme), rămași legați de popor, căci în Ardeal nu existau clase superioare naționale, care să absoarbă și să "boierească" pe intelectuali. E vorba de scriitori ca Aron, Barac etc., cu opere ca: Leonat bețivul și Dorofata femeia sa, Istoria lui Arghir și a preafrumoasei Elenei, Risipirea cea din urmă a Ierusalimului etc. Deosebirea se datorește, așadar, condițiilor istorice, structurii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fost cheruscul Arminius. În pădurea Teutoburg, generalul Ariminius împreună cu armata lui de răsculați i-a nimicit pe romani iar guvernatorul și-a spălat rușinea, punîndu-și capăt zilelor. Altă trăsnaie a istoricilor noștri este infirmată de tăblițe, nu ne-au boierit slavii, sîntem neam de boieri(crescători de boi, măi boilor!) de cînd ne-a lăsat Domnul pe pământ. În tradiția populară se păstrează foarte bine acest adevăr istoric. ,,Românii nu au venit de nicăieri ci s-au pomenit aici’’ sau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
banditește - - - - - 0 băbește - - - - - 0 bădărănește (I) - - - - - 1 băiețește 2 - - - 2 4 bănățenește 22 - - - - 22 bănește 6 - - 1 - 7 bărbătește 36 2 - - - 38 bătrânește 6 1 - - 1 8 birjărește 4 - - - - 4 bisericește (rar) 2 - - - - 2 bișnițărește (I) - - - - - 1 blogărește (I) - - - - - 1 boierește 10 - - - - 10 bourește (I) - - - - - 1 broscărește (I) - - - - - 1 bucherește (rar) - - - - - 0 bucureștenește (I) - - - - - 1 bulgărește 11 1 - - - 12 burlăcește (C) 1 - - - - 1 calicește - - - - - 0 camaraderește - - - - - 0 caragialește (I) - - - - - 1 carnavalește (I) - - - - - 1 cavalerește 2 - - - - 2 călărește (rar) - - - - - 0 călugărește 1
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
1703), i-a încredințat în două rânduri (în 1695 și în 1700) isprăvnicia scaunului Bucureștilor, înălțându-l, în fine, în 1704, în funcția de mare logofăt. După 1710 nu mai apare în documente. G. a fost unul dintre acei mari boieri cărturari care, împreună cu oameni ai Bisericii, au zidit faima culturală a deceniilor brâncovenești. Ei „făceau” cultură dintr-o superioară plăcere, fiind în același timp convinși de utilitatea demersurilor lor pentru propensiunea spirituală a lumii românești. Lucrând adesea în tandem cu
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
supă de oase peste care punem trei linguri de sos de roșii. Dizolvăm și două linguri de făină, dăm un clocot, apoi turnăm peste gogonele. Se servesc cu mămăligă și smântână. Cu această rețetă se pot umple și gogoșari. MÂNCARE BOIEREASCĂ 300 gr. de ficat de pui, 300 gr. de măruntaie de pui, două bucăți de piept de pasăre, 100 ml de ulei, sare, piper, usturoi, cimbru, busuioc, 300 gr. de brânză telemea de oaie rasă pe răzătoare, 300 gr. de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
când vorbește despre "aristocrați"? Heliade Rădulescu nu are în vedere mobilizarea unei caste privilegiate pe care să o instaleze deasupra plebei. Cum subliniază adesea, nu vizează boieria istorică, ci mai degrabă o funcție socială, apropiată de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prima dată nu se știe exact, dar mărturii documentare spun că ele ființează odată cu țara, cu Domnu', pentru că din nevoile Domnului de a-și strânge veniturile țării prin dijmă, adică a zecea parte din toate produsele pământului, Domnia a rânduit boieri țiitori pe la județe - unde autoritatea era în mâna judelui, a magistratului judecător care făcea dreptatea - boieri care, strângând și plătind cu anticipație partea aferentă a dijmelor, luau în stăpânire, de la Domn, însăși administrarea județelor, devenite ulterior ținuturi... Cu timpul, cerința
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
câte o para de stup, din grădini cu legumi și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii ce vor fi șezători cu casa pe acele moșii să aibă a lucra boieresc câte 12 zile, 6 vara și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bordeie de vecini". Din cele 161 sate alcătuind averea lui Iordache Ruset, după catastihul de la 25 februarie 1732, 35 de sate, printre care și Hulturești la Vaslui, erau cu vecini, spune Radu Rosetti. Dispozițiile timpului „cine au șezut în sat boieresc 12 ani să rămână vecin" sunt atenuate de însăși domnitorii care aveau să creadă că „nu poți să-l vecinești pe veci" pe cel care este creștin ca și tine. Transformați în robi, deznădăjduiți, ajunși la vecinătate, adesea populația împungea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau fost mazil. S-a înțeles, credem, că atât birul cât și celelalte dăjdii ale mazililor nu erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să le poată mai cu ușurință achita. Mazilii erau boieri de rang inferior ai satelor, recrutați dintre țăranii fruntași ai satelor ori moștenitori ai mazililor decedați. Zapciul este un funcționar de la ocoale, un slujitor al ținutului, poate unul dintre cei mai vechi, pentru că la 1741, într-o carte de scutire
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cu prilejul împlinirii a o sută de ani de la răpirea Basarabiei, pomenind despre mazilii din codrii Bâcului - adică a ținutului care se întindea de la Ungheni spre mânăstirea Chipriani până la gurile râului Bâcu, istoricii vorbeau despre stratificarea socială a teritoriului basarabean: „Boierii Moldovei din Basarabia au fost recunoscuți de Rusia drept clasă privilegiată. După boieri, pe scara claselor sociale vin boiernașii, clasă formată din amploaiații inferiori ai Moldovei și într-însa se înscriaupolcovnii, poslușnicii, velcăpitanii, velșetrarii... După boiernași veneau mazilii, clasă căreia
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
boier cu un curtean, ochii Domnului, zicea el, să fie spre boier, iar judetul pre calea sa să meargă; iar când se judeca un curtean cu un tăran, mai de cinste să hie curteanul decât țăranul. Iar când avea de boierit un boier, Domnul nu începe să-l suduiască; ce, de nu se poartă cumsecade unui boier, să-l scoată și să puie altul în locul lui, iar a-l suduire cu cale nu i se cade". Numai că acest Radu Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cale nu i se cade". Numai că acest Radu Vodă zis cel Mare, din cauza văditei lui părtiniri ce o arăta în judecăti celor cu titluri, boierilor fată de tărani, o zic tot cronicile, fu silit la un moment dat să boierească și pe o slugă a sa, cam violentă în purtări. Cedând stăruinței boierilor, Domnul îl rândui pe acesta mai mare peste piată, dar i se împlini, căci nu trecuse o săptămână - două și începură a curge jalbele la domnie despre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
găsească Radului Vodă pentru sine, să nu hie iubit. Răspuns-au Radu vodă boierilor: „Mie să nu vi se treacă cuvântul vostru. Nu mi se cade; iar eu știu hirea omului că nu-i de boierie. Iar iacă-l voi boieri pentru voia domniilor-voastre." Și a doua zi l-a chemat și i-a dat vătăjia de divan, care era de mare cinste în zilele Radului Vodă. Cu urșinice mulți și cu cabaniță de jder și cu hulpi îmbrăcați; și ori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ținutul Tutovei care avea pe dânsa 10 sate, iar către 1920 nu mai avea decât trei sate; moșia Slobozia- Zorleni din același județ avea 8 sate din care mai rămăseseră 2. Până în întâia jumătate a secolului al XVII-lea erau boieri ca Bucioc Costea, Prăjeștii, Dumitru Buhuș, Gheorghe Ursache, Neculai Racoviță, Miron Costin, Iordache Roset care stăpâneau o mulțime de sate, spune Radu Rosetti. La 15 iulie 1668 pomelnicul cu moșiile vistiernicului Gheorghe Ursache era mai lung decât cuprinderea satelor pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Toma Luca biv-vel stolnic și Petrachi Pitaru, ispravnicii de ținutul Fălciului și credincioșii boieri Domniei mele Dum. judecătorii de ținutul Fălciului". Se trage concluzia că, între timp, avusese loc o reformă în domeniul justiției, judecătorii nu mai erau pârcălabii, ci boieri judecători de ținut. Ioan Neculce afirmă că „judecățile" se făceau de boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pedepsi. Iar carele din locuitori nu se vor odihni cu giudecata căpitanului să vie aicea și să afle dreptatea lor de la Divanul Domniei meale; așijderele și pentru venitul căpitanului să aibă a-și căuta și a lua după obiceiu vechiu"... Boieri zlotași: „poruncă dăm și domniilor voastre boieri zlotași care veți umbla ori cu ce fel de slujbe, văzând cartea Domniei mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și pe vin, camănă care se plătea și sub Alexandru cel Bun. Cămănăritul se plătea la vin pe crâșmă, susține Ghibănescu, înainte de a fi pogănăritul, vădrăritul. La 3 mai 1625 Alexandru Vodă, succesorul domnului Gașpar, dă o carte către „credincioșii boieri mari căminari" prin care îi înștiințează că a miluit Episcopia Huși cu două cârciume, care să-i... fie pentru ceară cum au fost și la domnii cei mai dinainte „și cu un cojocariu care să fie pentru trebuințele sântei episcopii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori, la toți, și la slugi boierești, când veți umbla cu slujbele Domniei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din fiii lui să fie, pre carele și-ar alege țara. Neamul lui să nu iasă din domnie; numai când s-ar haini, sau când și-ar lepăda legea, atuncea acela să lipsească și să puie din frații lui: ...Pre boieri să nu-i mazilească domnul până la moarte sau cu mare vină să-i scoată. ...Zece mii de oaste să fie tot gata în țară și Împărăția să le dee lefe din visteria Împărătească, din Stoliță. Din Moskali să nu se amestece
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a-i chivernisi de cele ce le vor trebui, pre unii cu leafă, pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană ca să nu lase învățătura din acea pricină" (op. cit. p. 296). Pentru că banii pentru întreținerea școlilor se adunau greu, boierii epitropi uitând adesea să-i pună la dispoziția școlii, tot Constantin Mavrocordat, în cea de-a doua domnie (1741-1743) avea să trimită om domnesc la Iordache Cantacuzino, fost mare vornic, „să plinească de la dumnealui 21 lei și 6 patronici, bani
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
et le problème des études comparées” (1943, nr. VI). `mpreună cu M. Regleanu pregătea volume Documentele redeșteptării macedoromâne. A realizat o masivă culegere de documente `n patru volume totaliz`nd peste 1650 p.: Din vremea renașterii naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, 1939, devenind `n 1942 laureat al Academiei cu marele premiu de istorie. Era profesor universitar la Facultatea de Drept. A publicat `n Revista istorică română - „Domnitorul Moldovei”, 1944; „Un document inedit din timpurile lui Ștefan cel Mare 1946
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se provoacă la duel. Pînă la urmă, adversarii renunță la înfruntare din cauza motivației inconsistente. , Motivul șprovocării la duelț - consemnează Negruzzi - a fost o învălmășeală în timpul dansului".4 ,Duelul era la ordinea zilei", scrie Vasile Alecsandri în 1862, observând că tinerii boieri români reveniți din occident ,se băteau șîn duelț pentru motivuri de nimic". La începutul anului 1865, junimiștii P.P. Carp și I. Negruzzi, ambii reveniți la Iași de la studii în Germania, amenință cu provocarea la duel pe oricine contestă achitarea lui
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
la copanul de curcan Pe el îl face să creadă că poporul o duce pe picior mare în stil american; La toate zaiafeturile își dă frâu liber ca-n Ziua Recunoștinței, Vodă Lăpușneanu pune pilaful cu mărgăritare să-și lepede boierii dinții. De râsul poporului, lumini, strălumini perverse reverberații, Poruncește consilierului să pregătească decretul cu ordine, medalii, decorații. O.K.! Scutierii lui Papură-Vodă se sprijină ciobănește în halebarde Pe marile panouri electronice Baba se piaptănă și Tara arde. Atât suliman și-
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]