596 matches
-
Ciolac(Ion, Ilie și Gheorghe) și apoi familia senatorului Ion Frank. La Mlenăuți, moșia a fost în stăpânirea familiei Tolocico, apoi în stăpânirea unor mânăstiri, apoi a slugerului Toader Manole și unde pe un cot al acestui sat erau trimiși boierii decăzuți din unele drepturi din partea domniei, cot ce până astăzi se numește La Mazâli. Boierii trebuiau să sprijine pe domnitor cu armată, formată din oamenii care lucrau pe moșie și care deveneau neînfricați luptători și apărători ai ocinei străbune. Se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
tricolorul românesc pe cel mai înalt catarg în localitățile unde se desfășurau marile concursuri sportive de pe planeta noastră. XIV. ANEXE 1. Copie după Actul de la LIOV din 1436 Extras din Documentul 202 privind istoricul comunei Hudești Liov, 1436 septembrie 191 Boierii lui Ilieaș Voievod întăresc jurământul de supunere făcut de domnitorul lor lui Vladislav, regele Poloniei. Noi panii Domnitorului nostru, Ilie Voevod, anume pan Vâlcea de la Lipnic și pan Isaiea de la Baea și pan Petru vornic de la Hudineț, pan Ucleatea de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
2 iunie 1817: „... Aici lumea s-așteaptă la depunerea domnitorilor, deși după tratate urmează ca ei să ocârmuiască încă aproape trei ani. S-ar părea că domnii actuali ar fi învinovățiți că au favorizat venalitatea slujbelor, au prodigat titlurile de boierie și au cruțat prea puțin țările în multe privințe. Principele Caragea este acuzat că ar fi ocârmuit în chip tiranic, dar această învinovățire nu poate fi făcută domnului Moldovei, căruia i s-ar putea reproșa prea multă slăbiciune și nehotărâre
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
manuscriptului, zise atunci boierilor membri ai Adunării de Revizuire: „... Arhonților, spațiul în josul acestei pagini este prea mic pentru a cuprinde toate semnăturile domniilor voastre, binevoiți, deci, a semna pe pagina următoare, pentru ca toate să fie la un loc !” Mitropolitul, episcopii și boierii, nebănuitori, făcură cum li s-a cerut. Dar, o surprindere !, când mai târziu se cercetară textele, se descoperi că aceeași mână care le copiase adăugase, în spațiul rămas liber pe ultima pagină, următoarele linii: „Pe viitorime, orice schimbare Domnul ar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
având de scop să impună mai tare clasa țărănească, aceasta ar putea numai să fie recunoscătoare că a fost scutită de noua taxă prin Rusia. Dar aici nu este chestiune de a se ști dacă un impozit pus pe toți boierii, care nu plătesc nimica pentru moșiile și casele lor, n-ar fi mai drept decât o taxă pe popor; trebuie știut ce se va face pentru ca toate serviciile să funcționeze. Domnul, cu totul devotat Rusiei care a făcut să fie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
sunt niște profesori ai liceului... Consulul general al Rusiei comunică Domnului mirarea ce l-a cuprins la auzul acestui fapt și-i pune în curând în vedere că, după Regulament, el trebuie să se abțină de [la] orice conferire de boierie, fără asentimentul celor două Curți. Acea a Rusiei nu aprobă nici măsurile financiare ale Adunării. Mersul ocârmuirii pare, deci, oareșcum oprit și ca paralizat de la început... Era greu de admis ca Domnul, creatură a Rusiei, să fi putut sau măcar să
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
visterie, temnița în care se închideau tîlharii, ucigașii, foarte lucru prost a privi cineva sub biserică, adică sub casa lui Dumnezeu temnița tîlharilor. Dar și turnul acela al bisericii nu era pentru treaba bisericii, ci semnele morții, că carele din boierii se află niscaiva fapte rele în acel turn îl închidea. Putem zice că se aseamănă cu edicula ce este la Țarigrad și cum acei ce închideau Turcii nu mai aveau nădejde de viață, așa și aici în țară la noi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
2 Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea boierire 3 2 boierit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Lexic politic POS politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea boierire 3 2 boierit boierit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea boierire 3 2 boierit boierit 2 2 boieronatul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Frecvența Clasa semantică boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea boierire 3 2 boierit boierit 2 2 boieronatul boieronat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
boerimea boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea boierire 3 2 boierit boierit 2 2 boieronatul boieronat 1 2 boieros
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
boerimi 1 2 boierească boieresc 7 2 boieresc boieresc 8 2 boieresc boieri 3 2 boierescul boieresc 3 2 boierescului boieresc 1 2 boierește boierește 1 2 boierești boieresc 12 2 boieria boierie 1 2 boierie boierie 3 2 boieriile boierie 1 2 BOIERILOR boier 2 2 Boierime boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 Boierimea boierime 2 2 boierimei boierime 1 2 boierimii boierime 1 2 boierirea boierire 3 2 boierit boierit 2 2 boieronatul boieronat 1 2 boieros boieros
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
aceștia „ar vedea cu plăcere țara lor pusă sub protecția colectivă a Marilor Puteri”, o prefigurare avant la lettre a unui moment care va veni un sfert de veac mai târziu. în toamna aceluiași an, constata consulul englez, „aproape toți boierii sunt într-adevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara lor ar putea sa rămână pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Temeri similare împărtășea și ambasadorul englez la Constantinopol, Sir Robert Gordon, contelui Aberdeen
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să hrănească soldați”. Măsurile sanitare erau și ele prilej de abuzuri, autoritățile rusești pătrunzând în case și cercetând pe locuitorii de ambele sexe, procedeu „pe atât de zadarnic pe cât de scandalos”. La 19 octombrie 1829 Blutte sublinia că „aproape toți boierii sunt întradevăr sătui de protecția rusească și se gândesc cu cea mai mare groază că țara ar putea rămâne pentru totdeauna în mâinile rușilor”. Aceștia nu aveau încredere nici în independența promisă de generalii ruși, temându-se că aceasta ar
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
tractările pentru numirea noilor domni, partidele boierești înaintând memorii pentru a-și susține candidații. Favoriții, în Țara Românească erau Barbu Știrbei, fost secretar de stat, caracterizat de Blutte ca „mijlocitor între consuli și cârmuirea locală, ridicat de puțină vreme la boierie”, Grigore Ghica, bogat, deci mai puțin lacom, și ascultat de boieri, precum și fratele său, Alexandru Ghica, mai controversat și agreat de ruși. în Moldova, Mihail Sturdza, născut în Basarabia și considerat de ruși ca o persoană loială, nu avea contracandidați
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
mai slobod decât ei, în vreme ce mașina nu făcea decât să sporească o penibilă confuzie. Dacă totuși... Aproape nu-îndrăznea să-și formuleze gândul de teamă să nu i se risipească senzația de bine ce-l luase-n stăpânire. Dacă... până la urmă... boieria nu-i decât un fel de celulă poleită, în care omul intră singur și de bunăvoie, ca să scape de nesiguranța de-afară? Nu era decît o supoziție. Felul cum SAAB-ul încerca să-i citească gândurile, să-i corecteze reacțiile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg. izpravnik), "a hătmăni" (cf. pol. hatman) etc. Pentru "conducere", "administrare", Grigore Ureche utiliza "chivernisire", "isprăvnicie", "schiverniseală" ("Tocmit-au boierii mari un sfat, de chiverniseala țării și a pămînturilor Moldovei". Temenul "chiverniseală" este întâlnit și cu sensul de "economisire"," agoniseală", "subzistență". Pentru conceptul de "șef", "conducător" erau cunoscuți termenii: "purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru "adjunct", "locțiitor" se utilizau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lui Cazimir al III-lea al Poloniei și cu principele Lubart. Potrivit unui testament secret, el lăsase tronul său regelui polon, care încă din anul 1337 a început să se intituleze „haeres ac dominus totius terrae Russiae”. Descoperit fiind de către boierii ruteni ortodocși, care mai erau nemulțumiți și de favorizarea catolicilor în timpul domniei acestuia, Gheorghe Troiden a sfârșit prin a fi otrăvit, pentru a fi chemat la tron Lubart. Acesta era socotit mai în drept să ocupe tronul, ca unul ce
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să evolueze la infinit nu numai cartea însăși, dar și situația și rolul ei în viața individuală sau socială a oamenilor.” Robert Escarpit 341. „Trăiască frumoasa și cumintea limbă românească!... Fie în veci păstrată cu sfințenie această scumpă carte de boierie a unui neam călit de focul atâtor încercări de pierzanie!” I. L. Caragiale 342. „Amintirile sunt asemenea cărților din biblioteca ta. Cauți câte una când nu mai ai nimic nou de citit.” Tudor Mușatescu 343. „ O scriere este o lume potențială
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
care dețin puterea și onorurile. De la casă la îmbrăcăminte, de la masă la post, totul să vorbească în noi despre renunțarea la lux și la superfluu, la comoditate și la «confort». Dacă locuința noastră și ambientul de familie ne echivalează cu boierii, de ce ne supărăm pe cei care trag concluziile și se comportă în funcție de ele? Dacă nu vrem să fim amestecați cu posesorii de aur, atunci să renunțăm să ne asemănăm lor în atitudinile exterioare. De vreme ce nu avem «friptura», să facem în
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fiică, Paraschiva, s-a căsătorit cu Iordache Râșcanu . În anul 1820 Iordache Râșcanu Înaintează o jalbă domnului Mihai Șuțu (12 iunie 1819-29 martie 1821) , considerând vânzarea silnică și nelegiuită, Însă datorită cererii logofătului Costache Conachi jăluitorul a . În aprilie 1821 boierii divanului cer isprăvniciei Vasluiului stoparea risipirii satelor din ținut, datorată tulburărilor provocate de intrarea eteriștilor În Moldova, precum și adoptarea de măsuri pentru efectuarea lucrărilor agricole specifice anotimpului . În timpul domnului Scarlat Callimachi (12 august 1806-octombrie 1806; 24 iulie 1807-1 iunie 1810
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
un om încă tânăr (...) se întoarce în Bucovina, de unde era de baștină și, unindu-se cu o rudă, care era și el un om grăbit, dl. Florea Lupu, se puse în fruntea acestei a doua, întemeind așa zisul „partidul democrat”. „Boierii, fură atacați cu înverșunare de foaia de scandal Voința poporului. Împotriva lor se făcu alianță,mai mult sau mai puțin acoperită, cu rutenii, cu evreii, cu cârmuirea... Jos zace poporul, a cărui Voința se tipărește, al cărui nume se speculează
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sine stătător sa simțit necesitatea să i se apere hotarele... Drept aceea voievozii români au colonizat de-a lungul acestor hotare pe cei mai buni și mai viteji purtători de arme din Principatul Moldovei. ... Acestora li sau dat ranguri de boierie și moșii întinse dintre care, însă, durere, numai pe cele dintâi le-au păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic, monument istoric important clădit în anul 1765 de răzeșul Toader Preda Hagiul din Răpujineț. Satul care era așezat mai jos lângă Nistru, altădată era locuit de răzeși români și stăpânit între timp de boierii Balmoș, Marculian, Vasile de Marco , Kozmiza Ben cav. de Tabora, Emanoil cav. de Tabora și Ioan cav de Tabora... Șin Răpujineț, sat vechi, care în 1784 avea 130 de case, au venit ca slugi, porcari, păzitori, destui ruteni asupriți de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]