2,428 matches
-
atitudinea față de evrei a fost tolerantă, spre sfârșitul deceniului ea a devenit mai negativă. Într-un articol publicat în 1930 de ideologul șef al mișcării, Sțiborski, erau denunțate pogromurile din 1918, subliniind că cele mai multe victime au fost persoane inocente, nu bolșevici. Sțiborski afirma în acel articol că drepturile evreilor trebuie respectate, iar OUN trebuie să-i convingă pe evrei că ucrainenii nu îi consideră inamici, iar OUN trebuie să mențină contacte strânse cu organizațiile evreiești atât la nivel național cât și
Organizația Naționaliștilor Ucraineni () [Corola-website/Science/320343_a_321672]
-
mari și mici, pentru respectarea suveranității și egalității tuturor statelor în relațiile internaționale, pentru securitate colectivă și prevenirea agresiunii. Contemporanii i-au reproșat apropierea nepotrivită de ministrul de externe al URSS, Maxim Litvinov, ca și prea marea încredere arătată liderilor bolșevici. Simpatia deschisă pentru acțiunile stângii politice europene, cu precădere în Războiul Civil din Spania, a fost, de asemenea, negativ văzută de clasa politică românească a vremii. Titulescu și-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a
Nicolae Titulescu () [Corola-website/Science/297288_a_298617]
-
1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei sudul Basarabiei. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Fântâna-Zânelor a făcut parte din componența României, în Plasa Fântâna Zânelor a județului Ismail. Pe atunci
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
ungur. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.771 locuitori ai satului, 2.381 erau bulgari (85.93%), 383 ruși (13.82%) și 7 români (0.25%). În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin. În august 1923, câțiva țărani săraci au confiscat o parte din terenurile proprietarilor locali și au început chiar să-și construiască case. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
existând un comitet revoluționar clandestin. În august 1923, câțiva țărani săraci au confiscat o parte din terenurile proprietarilor locali și au început chiar să-și construiască case. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. După înăbușirea răscoalei au fost arestați patru localnici. În 1925, poliția a descoperit o organizație clandestină. Țăranii din localitate au participat la demonstrația politică de la Ismail din 2 februarie 1930 în care s-a cerut împroprietărirea țăranilor cu
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
Hotin și au ocupat orașul timp de câteva săptămâni. Literatura ucraineană denumește aceste evenimente Răscoala de la Hotin și pune accentul pe dorința locuitorilor ucraineni de a înființa aici un stat ucrainean, spunând că răscoala a fost exploatată de unii agitatori bolșevici. Ca urmare a revoltei, puterea a fost preluată de un Directorat condus de I. Voloșenko-Mardariev la Hotin și în peste o sută de sate . Directoratul a trecut și la eliberarea altor zone, iar Armata Română s-a văzut nevoită să
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Directorat condus de I. Voloșenko-Mardariev la Hotin și în peste o sută de sate . Directoratul a trecut și la eliberarea altor zone, iar Armata Română s-a văzut nevoită să intervină pentru a restabili ordinea și a-i alunga pe bolșevici. Timp de 10 zile (23 ianuarie - 1 februarie 1919) s-au dat lupte între răsculați și trupele regale (române), trupele române reocupând Hotinul la 1 februarie 1919, iar bolșevicii au fost capturați, judecați și închiși (fiind apărați de către socialistul francez
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
să intervină pentru a restabili ordinea și a-i alunga pe bolșevici. Timp de 10 zile (23 ianuarie - 1 februarie 1919) s-au dat lupte între răsculați și trupele regale (române), trupele române reocupând Hotinul la 1 februarie 1919, iar bolșevicii au fost capturați, judecați și închiși (fiind apărați de către socialistul francez Henri Barbusse, care a dus o campanie publică pentru eliberarea lor). În prezent, ucrainenii susțin că s-au efectuat represalii contra localnicilor ucraineni care sprijiniseră revolta, iar după ce Răscoala
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
pe fronturile din Kurdistan. Populațiile indigene din Caucaz s-au folosit din plin de starea de criză apărută odată cu revoluțiile. Cecenii și ingușii au atacat și pustiit mai multe stanițe. După momentul de început al Revoluției din Octombrie, în care bolșevicii au pus stăpânire pe Groznîi și Valdikavkaz, armata lui Denikin a alungat Gărzile Roșii spre Astrahan. Deși cazacii nu au format o mare parte a armatei lui Denikin, cazacii de pe Terek au fost implicați în principal împotriva inamicilor lor tradiționali
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
Uniunii Sovietice care fuseseră tovarășii de drum ai lui Lenin care mai erau în viață în momentul începerii epurărilor, cu excepția lui Stalin, Kalinin și Molotov, au fost judecați. La sfârșitul seriei de procese, Stalin arestase și executase pe aproape toți bolșevicii în viață care participaseră la Revoluția din Octombrie. Din 1.996 de participanți la congresul partidului din 1934, 1.108 au fost arestați. Din 139 de membri ai CC al PCUS, 98 au fost arestați. Trei din cei cinci mareșali
Procesele de la Moscova () [Corola-website/Science/299648_a_300977]
-
din urmă de un agent stalinist în 1940. După ce Nikita Hrușciov a denunțat în discursul secret din 1956 cultul personalității lui Stalin și epurările din perioada când acesta a fost la cârma statului sovietic, a început cu timiditate reabilitarea veteranilor bolșevici executați. Nicolai Buharin și alți 19 coinculpați au fost complet reabilitați în 1988. În același ani au fost reabilitați și Zinoviev, Kamenev și Radek și coninculpații din procesul lor. În ianuarie 1989, oficiosul partidului comunist - "Pravda" - a raportat reabilitarea postumă
Procesele de la Moscova () [Corola-website/Science/299648_a_300977]
-
începe cu Revoluția rusă din 1917. Bolșevicii conduși de Lenin s-au impus ca principala forță politică rusă, deși au trebuit să implice țara într-un lung și sângeros război civil împotriva monarhiștilor contrarevoluționari și intervenționiștilor străini. Bolșevicii, care s-au rebotezat Partidul Comunist, și forțele armate
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
începe cu Revoluția rusă din 1917. Bolșevicii conduși de Lenin s-au impus ca principala forță politică rusă, deși au trebuit să implice țara într-un lung și sângeros război civil împotriva monarhiștilor contrarevoluționari și intervenționiștilor străini. Bolșevicii, care s-au rebotezat Partidul Comunist, și forțele armate pe care le-au organizat, Armata Roșie, au ieșit învingătoare din războiul civil. Comunismul a fost impus în toate teritoriile care au aparținut fostului Imperiu Rus. După moartea lui Lenin, puterea
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
Primul act al guvernului comunist a fost încetarea participării Rusiei la luptele primului război mondial. În schimbul păcii, tânărul stat comunist ceda Germaniei cea mai mare parte a Ucrainei și Belarusului prin Tratatul de la Brest-Litovsk. Aproape imediat după preluarea puterii de către bolșevici, sprijinitorii regimului țarist au pornit rebeliuni militare împotriva unui guvern pe care îl considerau nelegitim. Războiul civil rus a durat aproape patru ani, până în 1922. Cunoscuți cu numele generic de "albii", (prin opoziție cu "roșiii comuniști"), acești luptători antibolșevici au
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
de foștii aliați. Armatele Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii și Franței au încercat să prevină întinderea revoltelor comuniste în afara granițelor rusești și să reimplice Rusia în luptele războiului mondial de partea Aliaților. Intervenționiștii au încercat să invadeze Rusia și au sprijinit forțele ostile bolșevicilor cu arme, muniții sau direct cu trupe. Partidul Bolșevic, mai târziu Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, la început s-a bucurat numai de posibilități limitate de exercitre a puterii în stat, controlând numai o parte a teritoriilor aflate cândva sub
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
Kronstadt a semnalat creșterea inpopularității politicii comunismului de război în țară, dar mai ales în zonele rurale. În martie 1921, la sfârșitul războiului civil, marinarii deziluzionați, (cei mai mulți dintre ei țărani la origine), care fuseseră printre cei mai îndârjiți aliați ai bolșevicilor împotriva guvernului provizoriu, s-au revoltat împotriva regimului comunist. În ciuda faptului că Armata Roșie de sub comanda lui Lev Troțki a zdrobit rebeliunea marinarilor, acest semn al creșterii nemulțumirii populare a fortat partidul lui Lenin să ia în seamă cei 80
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
urmă să se întoarcă și împotriva lui Buharin și a NEP-ului, reușind astfel să-și elimine toți adversarii și să devină cea mai importantă personalitate a partidului și guvernului Din acel moment, Stalin și-a clădit o reputație de "bolșevic credincios" și de"mână dreaptă a lui lenin". În realitate, Lenin nu avusese încredere în Stalin, iar înainte de a muri a dictat o scrisoare numită de cele mai multe ori "Testamentul lui Lenin", în care atrăgea atenția asupra pericolului pe care îl
Istoria Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302281_a_303610]
-
cei 150.000 din armata imperială rusă, dar și aproximativ 40.000 de voluntari, care își eliberaseră prin forțe proprii satele. Mai mult, după cum afirma liderul armean, dintre toate popoarele Caucazului, doar armenii au continuat lupta împotriva otomanilor după retragerea bolșevicilor". Președintele Wilson a acceptat în cele din urmă argumentele armenilor. El avea să scrie „Lumea așteaptă de la ei armeni să dea taoate încurajările și tot sprijinul ce le stă în putere acelor refugiați tuci, care vor dori să se reîntoarcă
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
Republica Democrată Armeană să devină parte a Uniunii Sovietice, ea a semnat pe 2 decembrie 1920 Tratatul de la Alexandropol, prin care erau trasate granițele dintre cele două state. Frontierele armeano-turce au fost mai apoi recunoscute prin semnarea Tratatului de la Moscova. Bolșevicii au cedat prin acest tratat provinciile care au fost disputate de turci și armeni și care erau deja ocupate de primii - Provincia Kars, Provincia Iğdır, Provincia Ardahan și Provincia Artvin. În schimb, sovieticii au primit regiunea Adjara și capitala Batumi
Împărțirea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/320525_a_321854]
-
dintre socialiștii mai de vază, Frimu, a murit peste câteva zile de pe urma rănilor dobândite”" . Ministrul de Interne, George G. Mârzescu, și-a justificat ordinul dat forțelor de ordine de a trage în plin declarând că greviștii erau ațâțați de agenți bolșevici. Printre cele 52 de persoane arestate sub învinuirea de crimă „contra siguranței statului, complot contra statului” și „provocare de rebeliune și ofensă adusă M.S. Regelui” se aflau și activiști comuniști, infiltrați în rândul social-democraților la ordinul bolșevicilor de la Moscova, între
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
ațâțați de agenți bolșevici. Printre cele 52 de persoane arestate sub învinuirea de crimă „contra siguranței statului, complot contra statului” și „provocare de rebeliune și ofensă adusă M.S. Regelui” se aflau și activiști comuniști, infiltrați în rândul social-democraților la ordinul bolșevicilor de la Moscova, între care Alecu Constantinescu, Jaques Konitz, Alexandru Bogdan și I.S. Dimitriu. Maiorul V. D. Chiru, comisarul regal, a subliniat în rechizitoriul său că manifestatia de la 13 decembrie se dorea a fi semnalul declanșării revoluției bolșevice în România, iar
Ion C. Frimu () [Corola-website/Science/307985_a_309314]
-
păturilor sociale. Insistau pe ideea de toleranță și egalitate și organizau lucrătorii pe bresle. Cel mai vechi document care descrie organizarea unor bresle musulmane aparține grupării "Iḫwan al-Șafă'", cu sediul la Basra, Irak. Mișcarea karmațiană, numită de unii cercetători moderni "bolșevici ai islamului", cu tendințele sale comuniste, revoluționare, a devenit un aspect malign al islamului politic. considerau legitimă vărsarea de sânge inamic, chiar dacă era vorba de musulmani, împotriva învățăturilor coranice, reușind între 868 și 883 să zguduie califatul abbasid din temelii
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
apoi o bursă la Școala Superioară de Chimie și Metalurgie de la Grenoble (Franța) (1939-1940) și s-a specializat în fabricarea aluminiului. Ca urmare a faptului că fabricile din Bucovina rămăseseră în anul 1941 fără proprietari, directori și ingineri - deportați de bolșevici în Siberia sau emigrați în Occident, inginerul Alexandru Șandru Alboi a fost numit la conducerea unei fabrici din Cernăuți, care-i fusese oferită spre vânzare, într-un contract pe 20 de ani. În august 1944, după reocuparea Bucovinei de Nord
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
loc în toamna anului 1900 și în 1906, când locuitorii din Necrasovca-Nouă, înarmați cu furci, topoare și pietre, i-au alungat pe colectorii de impozite veniți în sat pentru a lua bani de la țărani cu forța. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. Ofițerul Vitalie Zubac, originar din sat, a fost ales membru al Sfatului Țării din Basarabia și a votat pentru Unirea Basarabiei cu
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]
-
nu și-a declarat etnia. La 1 ianuarie 1940, din cei 2.552 locuitori ai satului, 2.543 erau ruși (99.65%) și 8 români (0.35%). În perioada interbelică, satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS, aici existând un comitet revoluționar clandestin care era coordonat de la Ismail. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. După înăbușirea revoltei, au fost arestați câțiva țărani. La 2 februarie
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]