693 matches
-
3 se prevedea faptul că “Guvernul U.R.S.S. recunoaște că, în virtutea diferitelor sale obligații de asistență, trupele sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără o cerere formală în acest sens din partea guvernului regal al României, la fel 93 Em. Bold, I.Ciupercă, Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași , Casa Editorială Demiurg, 2001 ,p.140. 94 Marius Hriscu , Nicolae Titulescu și relațiile româno -sovietice (1936Ă , în “Buletinul Științific al Universității“Mihail Kogălniceanu “, nr. 17, Iași, Editura
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
știa de pregătirea înlocuirii lui Titulescu, inclusiv la Moscova așa cum am arătat mai sus, primul - ministru Tătărăscu și regele Carol al II-lea, așteptând doar “momentul potrivit “ pentru efectuarea schimbării respective . Cei doi au profitat și de faptul 100 Em. Bold, I. Ciupercă, op. cit., p. 139. 66 63 că în momentul demiterii , Titulescu nu se afla în țară 101 . Înlăturarea acestuia din funcția de ministru de externe al României a reprezentat o grea lovitură dată diplomației românești și internaționale deoarece se
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
nu mai putea fi semnat tratatul, demiterea diplomatului român fiind considerată ca o dovadă că România își reorientase politica externă , deși politică externă românească păstra aceleași linii directoare 103. 101 Pentru mai multe detalii a se vedea de exemplu Em . Bold , I. Ciupercă, op. cit, p. 139 - 140; Marius Hriscu, Demiterea lui Nicolae Titulescu, în “Historia”, an VIII, nr. 76, aprilie 2008, p. 7374. 102 Raoul Bossy, Amintiri din viața diplomatică (1918-1940Ă , vol.I (19181937Ă , București, Editura Humanitas, 1993, p. 263
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
avut de câștigat în urma semnării acestui document. Aducem ca argument în sprijinul afirmației de mai sus declarația lui Litvinov, din luna septembrie 1935: „Ceea ce vreți dv. este un pact leonin. Împotriva Japoniei nu vă bateți. De altfel ce 105 Em. Bold, I. Ciupercă , op. cit., p. 140. 70 67 ați putea contra Japoniei? Deci dacă Germania vrea să ne atace, voi vreți să fiți alături de noi. Dar Germania nu poate ajunge în Rusia fără a zdrobi România. Așadar tot nouă ne revine
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
declarația lui Litvinov făcută lui Titulescu la Talloires tot în anul 1937: „Vrem ca potențialul pe care îl reprezintă Basarabia să devină rus și nu german. De aceea țin să vă comunic că vom încerca să reluăm 108 Apud Emilian Bold, Ilie Seftiuc, op.cit., p.190. 72 69 Basarabia prin toate mijloacele juridice și militare care ne vor fi posibile” 109. Activitatea diplomatică titulesciană desfășurată între anii 1932 și 1936 a fost criticată de o serie de personalități românești cum ar
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Iași, Editura Institutul European, 1999. 2. Barbul Gh., Solacolu I., Schimbarea alianțelor României. De la Titulescu la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
la Antonescu Iași, Editura Institutul European, 1995. 3. Bitoleanu Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului 1919 - 1939, Constanța, Editura Mondograf, 1995. 4. Bold Emilian, Seftiuc Ilie, România sub lupa diplomației sovietice (l9l7-l938Ă, Iași, Editura Junimea, 1998. 5. Bold Em., Ciupercă I., Europa în derivă (1918 - 1940 Ă. Din istoria relațiilor internaționale, Iași, Casa Editorială Demiurg, 2001. 96 86 6. Gh. Buzatu (coord.Ă, Titulescu și strategia păcii, Iași, Editura Junimea, 1982. 7. Campus Eliza, Din politica externă a
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
primei ediții, precum și din mass-media, din texte publicate pe internet sau din limba literară vorbită actuala, sunt următoarele adjective invariabile: afro, à la russe, alb-negru, alto, all right, anticorupție, anticriză, antidoping, antidrog, antifurt, antiglonț, antimafia, antipersonal, antipolio, antiporno, antirachetă, antiradar, bold, cash, ciclamen, country, disco, drive-in, dry, extra, fair, flu, folk, fucsia, gâgă, high fidelity, hippy, horror, instant, latino, live, meteo, midi, mini, multimedia, nonprofit, non-stop, ocru, O.K./OK, open, pali, papua, porno, punk, retard, retro, second-hand, semimusca, soul, super
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
mai ia pe drumul spre North Falls“. Credeam că înțeleg pentru ce paginile astea răsfoite de atâtea mâini puteau să placă, pentru ce toate acele lumi fictive din cărți plăceau. Pentru confortul omniscienței, pentru imaginea haosului învins, prins într-un bold, ca o insectă hidoasă, sub sticla unui colecționar. Mă gândeam la Vinner, dându-mi seama că nici măcar nu știam dacă, în cursul acelei conversații în ploaie, îi fusese frică, dacă se simțise vinovat, dacă mă crezuse cu adevărat gata să
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
attempts at fostering enhanced cooperation between the two sides were only partially successful. They achieved creating a dialogue that continues to this day between the two actors, engaging Russia like no other internațional partner hâș done before. Yet the very bold goals of these attempts were never reached. The analysis of the current and future evolution of the Russia-EU relationship depends heavily on the Russian side. În order for one to understand the Russian reactions, the third chapter focuses on problems
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ibidem, p. 37); pentru celiotomiile verticale laterale [...] "este trasată, se secționează foița [...] se dezinseră. După incizarea verticală..." (ibidem: 38). • Celiotomia mediană xifo-ombilicală prelungită în toracotomie laterală [...] se face prin spațiile [...]" (ibidem: 39). Așa cum se poate observa, sintagmele terminologice scrise în bold conțin două hiperonime matriciale, fundamentale și/ sau câteva elemente lexico-semantice, cognitive conexe. Din perspectiva istoriei terminologiei medicale, hiperonimele matriciale sunt de origine greco-latină: 1) CELIO cf. gr. κοίλος, -η, -ον adj. (koilo-, koilos-,,scobit, concav, profund) corelat cu gr. κοιλία
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/B/B% 2007.%20 Brader%20-%20Bucva/Brudiu%20Mihalache%20H/index.php, accesat 20 august 2014. 5 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/B/B%2006.% 20 Bold%20-%20Bozt/Bora%20Tit%20Liviu%20I/index.php accesat 20 august 2014. 6 http://5 .2.132.65/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/C/C%2004.% 20Chortec%20-%20Ciuceanu/Cioltan%20Ioan/index.php accesat 20 august 2014. 7 http
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mac Cartney $bPaul autoritate Mc Cartney, Paul: forme excluse 510 00$3Beatles$gthe$cgrup vocal Beatles, The: vedete asociate și Instrumental. Observație: Pentru mai multe detalii practice, consultați situl BCU Iași, Mebcat. Dați click pe numele responsabilității intelectuale scrise în bold (îngroșat) 30. Câte tipuri de fișiere de autoritate sunt cunoscute? R: Fișierul de autoritate folosit ca punct de acces în catalogul informatizat (OPAC) - supus controlului unei autorități profesionale cuprinde: * fișier de autoritate pentru autori persoană fizică * fișiere de autoritate pentru
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
un aspect particular. Aceasta ne-a solicitat însă recurgerea la unele indicii grafice, astfel încît, atunci cînd s-a trecut în zona terminologică propriu-zisă și s-au realizat de multe ori denumiri sintagmatice, acestea au fost redate cu caractere aldine (bold) sau cursive (italice). În același timp, numărul intrărilor este mai mare decît în dicționarul lui Charaudeau și Maingueneau, fiindcă s-au avut în vedere și propunerile altor specialiști, mai ales cele din lucrarea lexicografică publicată în 2001 de C. Detrie
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Viena, Cornel Grad, 256 pag., 64.000 lei • Chestiunea Dunării, Nicolae Iorga, 332 pag., 80.000 lei • La capăt de drum, Marcel Petrișor, 206 pag., 35.000 lei • Ocazia pierdută, Alexandru Cretzianu, 294 pag., 38.000 lei • Pactul Ribbentrop-Molotov, Emilian Bold, Ilie Seftiuc, 342 pag., 56.000 lei • Principatele Române în raporturile politice internaționale, Leonid Boicu, 300 pag., 56.000 lei • România și Antanta, Dumitru Preda, 222 pag., 39.000 lei Colecția MEMORII • Am vrut unitatea Germaniei, Helmut Kohl, 436 pag
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
Evoluția este în progresie geometrică (2012-2014). Seiji Ogawa (1934), cercetător japonez care a descoperit tehnica "imaginii de rezonanță magnetică funcțională". El descoperă că imaginea de rezonanță magnetică depinde de gradul de oxigenare a țesuturilor, efect pe care-l numește "efectul BOLD" (blood oxygen-level dependentor contrast). Prin determinarea modificărilor nivelului de oxigen în sânge, realizează o gradație a nivelului de oxigen al sângelui, care redă intensitatea activității în diferitele regiuni ale creierului. Imaginea creierului distinge care sunt grupurile neuronale angajate în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Îl Însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa la cunoscut Îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a Început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, Îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: De atunci nu se mai lăsa moașa să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Antologia umorului românesc (I, 1998) ș.a. Dar, înainte de orice, Z. este un depozitar al epigramei românești, dispus să debiteze, cu neobosită vervă, versuri și amintiri la întâlniri cu cititorii, organizate sau ocazionale. SCRIERI: Ham, aventurile unui cățel năzdrăvan, București, 1974; Bolduri cu imbolduri (în colaborare cu Giuseppe Navarra), 1975; Miau, o pisică galbenă și mică, București, 1975; Chiț, un șoricel, cel mai mititel, București, 1976; Oac, o broscuță dintr-un lac, București, 1976; Cip, o păsărică fără frică, București, 1978; Trenul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
indică cu aproximație care este durata de realizare a unui gen discursiv. Unele genuri implică chiar posibilitatea mai multor durate: un ziar cotidian distinge cel puțin două etape de lectură ale unui articol: un simplu rezumat al elementelor scrise în bold și cu majuscule, urmat eventual de o adevărată lectură a textului; - o continuitate în desfășurare: o anecdotă trebuie povestită integral, în timp ce un roman este citit într-un număr nedeterminat de ședințe; - o durată de perimare prevăzută: se presupune că o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
precum și reperaje în afara contextului, adică acelea care nu sînt fondate nici pe enunțare, nici pe cotext. Ziarele amestecă în permanență cele trei tipuri, așa cum se întîmplă și în următoarele două texte, care figurează pe aceeași pagină de ziar (sublinierile în bold ne aparțin): 1. Primăvara trecută, brevetul intrigase experții, încîntase mass-media și entuziasmase investitorii internaționali. Plecînd de la demonstrații, "Conservare XXI" promitea pur și simplu cvasi-imortalitatea alimentelor proaspete. [...] Bogat, tînăr și seducător, promotorul operațiunii Denis Allet, în vîrstă de 33 de ani
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
SB [...] BERTRAND FAURE Le Monde, 11 iunie 1996 Textul se prezintă ca fiind divizat în cinci părți tipografice diferite și cu funcții distincte: - (1) un titlu scris cu majuscule; - (2) o prezentare a întreprinderii care propune postul, scrisă cu caractere bold; - (3) tipul de post, scris cu majuscule bold; - (4) descrierea profilului postului; - (5) cerințele pentru a putea candida. Partea (2) permite interpretarea ambreiorului "noi" ("astăzi noi recrutăm pentru Direcția Comercială") ca pe un subiect colectiv compact, adică enunțiatorul care semnează
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Textul se prezintă ca fiind divizat în cinci părți tipografice diferite și cu funcții distincte: - (1) un titlu scris cu majuscule; - (2) o prezentare a întreprinderii care propune postul, scrisă cu caractere bold; - (3) tipul de post, scris cu majuscule bold; - (4) descrierea profilului postului; - (5) cerințele pentru a putea candida. Partea (2) permite interpretarea ambreiorului "noi" ("astăzi noi recrutăm pentru Direcția Comercială") ca pe un subiect colectiv compact, adică enunțiatorul care semnează textul la sfîrșit: Bertrand Faure. Utilizarea lui "noi
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Toate aceste mic-dejunuri de afaceri, toate aceste croasante, erau atît de tentante că n-am putut să le rezist... Dar o să-mi revin. Textul vizează să provoace o identificare a cititoarei cu enunțiatoarea pusă în scenă. Titlul scris cu caractere bold oferă din nou formula: "pentru că fiecare femeie este diferită...". Grupul nominal "fiecare femeie" permite într-adevăr raportarea la totalitatea femeilor, luate una cîte una; este evident interesul de a face ca acest text să fie asumat de un "eu": el
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
unor problematici diverse. În introducerea generală a volumului Finlanda-Islanda, un pasaj întreg este consacrat principalei opere din literatura finlandeze, Kalevala. Pasajul este constituit din trei paragrafe, care ocupă în total în jur de patruzeci de rînduri. Noi vom pune în bold cîteva cuvinte care ne-au reținut atenția și care deschid cel de-al treilea paragraf: Apărut în 1835, într-o perioadă în care se trezește sentimentul național sub o administrație rusă prea îngăduitoare, acest monument major al literaturii mondiale (trebuie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Andrușco menționat într-un act domnesc de către Ștefăniță Vodă în anul 1518. Andrușco a avut un fiu, Ion, care din considerente politice a trebuit să devină preot în satul Epureni, la moșia veche a familiei. De la acesta, una din ramurile Boldurilor a luat numele de Epureanu. Marele sluger Costaki era fiul lui popa Ion. De la el urmașii au adăugat și numele de Costaki lângă cel de Boldur. Acesta este menționat în hrisoavele date de Ieremia Movilă încă din anul 1598. Slugerul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]