834 matches
-
muștarului. Nu avea păr aproape deloc, cu excepția câtorva șuvițe care începeau de la baza unei urechi și pe care și le trecuse în partea cealaltă, peste căpățâna chelioasă. Arătau de parcă erau lipite cu superglue. Tipul m-a gratulat cu un zâmbet bolnăvicios și s-a tras și mai aproape de mine. Părul tău e negru de la natură? —Ăăăă, da, am spus eu încercând să-mi ascund îngrijorarea ce mă cuprinsese în momentul în care tipul a început să-mi mângâie părul. —Hahahaha, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dacă încercasem să fiu rea! Mă pusese la punct! Da, m-am gândit cu amărăciune, mă pusese la punct. Data viitoare o să fiu și mai a dracului. Apoi Chaquie a început să-mi povestească despre casa ei. Avea o slăbiciune bolnăvicioasă pentru băile en-suite. —Casa noastră e perfectă, o casă de revistă! mi-a declarat ea. Cu toate că noi n-am avut nici un arhitect de la Londra care să ne-o decoreze, a adăugat dându-și din nou ochii peste cap, ca și când m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
-mi împlinesc cariera etc. etc. Am schimbat numere de telefon, așa, simbolic, cum se face. De necrezut, m-a sunat! Nu doar atât. Mă sună, în continuare! Incredibil! E alt om... Trist, obosit, singur, speriat uneori. De o politețe exagerată, bolnăvicioasă. Domnul inginer în sus și domnul inginer în jos, am fost uluit. Acum, m-am mai obișnuit. Ca și cum m-ar suna o rudă părăsită și săracă. Vorbește, vorbește. A pierdut orice discreție, orice mândrie. Nu se sfiește să se plângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Precum o vază cu o vechime de o mie de ani, putrezește de la umezeala din aer. Are niște ochi triunghiulari și sprâncene stufoase. Încearcă să-și ascundă silueta lipsită de robustețe în uniforma militară. Însă îți dai seama de consituția-i bolnăvicioasă după gâtul cât un bețișor de bambus și capul lăsat într-o parte, de parcă ar fi prea greu pentru gâtul său. Și totuși, acum, ea e ispirată de Lin Biao. De felul lui de a-l cuceri pe Mao. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
șah. Are convingerea că în joc e viitorul Chinei. Crede că are de-a face cu o lovitură de stat, că armata sa se răzvrătește. E convins că are loialitatea unei singure forțe militare, din provinciile nordice, cea condusă de bolnăviciosul mareșal Lin. De ani de zile, Lin joacă tot felul de trucuri ca să câștige favorurile lui Mao. În legătură cu purtarea sa, colegul său, mareșalul Luo Rei-qing nu numai că e dezgustat, dar îl și critică, acuzându-l de ipocrizie. Am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
El, la prima ocazie, a abandonat-o! — Mama lui a murit la naștere. — Mama lui a murit Înainte ca el să se nască! L-a crescut tatăl orb, surd, erou de război, mare mutilat față de care el avea un atașament bolnăvicios! — A! De aceea a ținut Traian să ajungă bogat, influent. Să fie cineva! — Un fiu demn! A ținut morțiș să se realizeze! Ce suflet nobil! Ce fire tare! — Totuși, exagerat de ambițios! Nu găsești? — A ținut să-și ia revanșa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Americani! — Francezi! — Ruși! — Chiar și români! Mergea la Cercul Militar să danseze seară de seară! — E drept că În tinerețe Buni a fost cam frivolă... -- El putea să-și facă situație și aici, dar Buni, față de care avea un atașament bolnăvicios, un adevărat cult, l-a lăsat și atunci el ce avea altceva de făcut decât...? — S-ar părea că Buni a fost de trei ori logodită. — De la Victor știu că el numai pentru parastasul lui Buni a acceptat să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cum să alterneze culturile, cum să-și vindece de boli animalele, plantele, să-i Înveți să se despartă de vite, să le facă grajd, coteț, staul, cocină... Și mai ales când Îi convingi pe țărani, care sunt de o pudoare bolnăvicioasă (rușinea ucide - la țară...), Îi Înveți, zic, să-și facă latrine - și culmea!, mai și reușești... Oricât de modest din fire, te simți dintr-o dată altfel, mai... Sigur că acest altfel i-a Împins pe unii s-o ia razna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nevoit să facă uz de toată experiența sa, de șiretenie și de violență. Respectul pe care îl impunea era depășit doar de cel impus de omul său de încredere, sergentul major Malik-el-Haideri, un bărbat uscățiv, mititel și aparent firav și bolnăvicios, dar atât de crud, viclean și viteaz, că izbutise să stăpânească acea turmă de fiare, supraviețuind la cinci încercări de asasinat și două încăierări cu cuțitele. Malik era „moartea naturală“ cea mai normală în Adoras, și doi dintre sinucigași își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să priceapă că nu poți veni în regiunea asta citind Beau geste și imitându-l pe Duperey. Făcu o pauză lungă. — Mi s-a încredințat o misiune: să curăț regiunea de orice urmă a vechiului romantism decadent și a paternalismului bolnăvicios și să fac ca această provincie și oamenii ei să fie folositori spre binele nostru comun. Aici există petrol, fier, cupru, fosfați și mii de alte bogății de care avem nevoie dacă vrem să devenim o națiune puternică, progresistă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Nu vreau să-mi pierd toate șansele de a-mi lua, Într-o bună zi, zborul din această colivie. De altminteri, ar fi o minciună, pentru că individul e nebun pe de-a-ntregul și, pe deasupra un criminal primejdios, bănuitor la modul bolnăvicios, lăsat cu totul la mâna astrologului său din Alep. — Nu vă temeți, n-am să scriu nimic din toate astea. Am profitat de moment ca să risipesc o neînțelegere. — Trebuie să vă spun că nu sunt ziarist. Domnul Rochefort, care e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
am ieșit, ca să-și culeagă fiecare stăpânul. A doua zi În zori, Fazel mă Însoți Într-o trăsură până la poarta sanctuarului de la Șah-Abdul-Azim. Intră acolo singur, ca să se Întoarcă Împreună cu un bărbat cu o Înfățișare neliniștitoare: Înalt, uscățiv la modul bolnăvicios, cu barba hirsută; mâinile Îi tremurau fără Încetare. Înveșmântat Într-o lungă robă albă, strâmtă și peticită, purta un sac fără culoare și fără formă, care conținea tot ce mai poseda pe acest pământ. În ochii lui se putea citi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
să o găsesc, numai frunzele încinse mângâie trotuarul exact pe locul în care stătuserăm. Dar locul acesta în care începe viața, coridorul acesta luminos, lipsit de orice mister, trupurile slabe care nu pot ascunde nimic, mersul acesta plin de durere, bolnăvicios, dar mândru, asemenea celui al prizonierilor de război, care știu cum să își trăiască durerea, locul acesta mă trage spre el cu brațe puternice, mă învârt printre femeile legănându-se mândre și sigure pe ele, nu voi mai fi niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
așteptare și zeci de căruțe care au trecut pe lângă noi fără să ne bage în seamă, Sabina s-a schimbat după un tufiș în niște colanți roșii, iar eu mi-am scos ochelarii de soare și am luat un aer bolnăvicios. Așa am reușit să păcălim un țăran tras de o gloabă pistruiată. Ne-am aruncat gențile peste pieile de oaie pe care nu reușise să le vândă și ne-am aburcat: eu în spate, ea în față, pe capră, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
tulburare a armoniei în om, o întrerupere primejdioasă a ritmului periodic dintre flux și reflux. Dar în fiecare om sălășluiește o putere lăuntrică de tămăduire, voința de sănătate, acel veșnic instinct atavic de viață, de a elimina tot ce e bolnăvicios. ACEASTĂ VOINȚĂ DE ÎNSĂNĂTOȘIRE POATE FI ACTIVATĂ ȘI SPORITĂ PRIN INFLUENȚĂ SUGESTIVĂ. Voința psihică de însănătoșire poate face minuni de tămăduire, care a culminat cu Christian Science, prezentată de Ștefan Zweig, în capitolul Mary Baker Eddy, din cartea sus menționată
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
efort fizic, în munca lor, transpiră și nu fac baie imediat, pentru îndepărtarea transpirației de pe piele. Cazul 2. Într-o iarnă, la sărbătorile de iarnă și după sărbători, am mâncat carne de porc. Chiar după ce mâncam, cădeam într-un somn bolnăvicios, suspect. Treptat, a început să se umfle un os de la încheietura de jos a piciorului drept și nu am mai putut merge. Târam piciorul după mine. La consultație, doctorul mi-a spus că nu am fractură și nu m-a
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
cât mai indiferent.) Când coboram scările, o întîlnii pe Maitreyi ieșind din bibliotecă. ― Nu știam că ești poetă, vorbii cu un ton pe care îi voiam ironic. Se roși și se rezemă de zid. Începea să mă supere sensibilitatea aceasta bolnăvicioasă. ― La urma urmelor, nu e nimic rău dacă scrii versuri, adăogai. Totul e să le scrii frumoase. ― De unde știți că nu sunt frumoase? mă întrebă jucîndu-se cu volumul pe care îl adusese din bibliotecă. ― Nu mă îndoiesc. Mă întrebam numai
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
că ar fugi chiar în acea noapte, fără leafă? Îmi închipuiam lucruri cu desăvârșire absurde și sufeream cumplit, căci imaginația nu mă cruța o clipă, ci îmi filma cele mai chinuitoare amănunte. Eram incapabil să mă smulg dân această durere bolnăvicioasă de a vedea pe Maitreyi în brațele altora. M-am întors în odaia mea abătut de moarte și, în timpul mesei, mi-am ferit picioarele, ascunzîndu-le sub scaun. Am pus bara de lemn la ușă când m-am culcat, hotărât să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
obiceiul să-mi spună. Pe Ivona mi-era teamă și s-o ating cu mâna. Am fost atât de slăbită la naștere, că n-am alăptat-o, și ea, biata de ea, s-a îmbolnăvit... Era un copil cuminte, dar bolnăvicios, și așa a rămas toată copilăria... Nu o plăcuse madam Ioaniu pe fii-sa, prea semăna cu bărba-su. Și ăla, cumsecade, cum o fi fost, da slab și cam bătrâior, și cu nasu lung ; nu o plăcuse ea pe fii-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
își îmbracă frumosul costum popular de Muscel ! Și cu ce supusă îngăduință îi răspunde musafirului, deși el nu s-a arătat deloc amabil față de ea ! Chiar dimpotrivă ! Dar a vedea aici o deplasată cochetărie ar însemna din partea soțului ei fantezie bolnăvicioasă ? Neurastenie ? — ...așa că politica am lăsat-o pe seama sufragetelor... Neurastenia, desigur, face ca numai închipuindu-și un lucru să-l și simtă real în fiecare fibră a trupului său, slăbit și irascibil. Altminteri cum să-și explice asemenea ieșire în care
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dragă Vica ! M-ai întrebat ceva și am uitat ce... — Că mare brânză te-am întrebat ! Ce mai faci, ți-am zis. Ce mai face domnu... — Mersi, bine... Nu-l știi dumneata pe Puiu cât e de scârțâit și de bolnăvicios ? Acum își schimbă lucrarea din față și n-a vrut în ruptul capului să-l vadă lumea așa știrb cum e... Totuși, mi-am spus, eu nu pot să-i fac o asemenea figură Clemenței ! Și m am gândit la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lui Gabriel în timp ce-și privea frumoasa, inteligenta și îndurerata cumnată, Firește, era conștientă de admirația pe care Brian i-o purta Stellei și acest fapt îi pricinuia o foarte ușoară durere, punctuală dar nu exista nimic întunecat sau bolnăvicios în relațiile dintre ele; și lui Gabriel i-ar fi plăcut o viață de familie fericită, în care Stella să vină la ei la cină și să discute și să joace bridge, în timp ce ea ar fi preparat sendvișuri în bucătărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îl bătu pe iumăr. Adam îl trase de haină. Tom strigă: „Hello, părinte!“ - apoi îl ridică într-o mână pe Zet și încercă să-l vâre în buzunarul hainei. Stella urmărea scena de familie cu scârbă și cu o disperare bolnăvicioasă. Ce splendid, toți adunați aici sau, mă rog, mulți dintre voi. Pe George unde l-ați ascuns? Ce bine e acasă! Țineți un consiliu de familie? Dar ce-i cu Stella, unde-i sunt cizmele și pintenii? Nu ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
picioare și uitându-se în grădină. Rochia-salopetă a lui Hattie o făcea să arate ca o scolăriță, deși își înnodase părul ei blond-platinat, fără ajutorul lui Pearl, într-un coc mare, împletit, care-i atârna pe ceafă. Arăta plăpândă, aproape bolnăvicioasă (deși nu era), neatinsă de razele soarelui, cu tenul ei palid, imaculat, vag umed, ca lujerul unei plante de iarnă. Fața, din nou sfioasă acum după ce-l lăsase din brațe pe Zet, era atât de lipsită de expresivitate și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe George. De astă-dată simțea că trebuie să se ducă să-l caute, oricât de nemulțumit s-ar arăta el când îl va găsi. Dorința de a-l vedea, de a fi cu el, ajunsese ca un fel de durere bolnăvicioasă care, treptat, lua înfățișarea unui destin. Dar în bezna acestei dureri strălucea o infimă scânteie de bucurie sau mai curând de speranță. George era nefericit, izgonit, singur. Numai ea îl iubea cu adevărat și îl putea salva de el însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]