1,034 matches
-
ospiciu că munca de îngrijire medicală era lăsată în seama maicilor. Se degajă, ca atmosferă generală, o ambianță blândă de gospodărie în comun, de mare familie. Nu se cunosc medicamentele utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavelor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși "cămeșoaie"pentru fiecare bolnavă, unele din aceste efecte fiind în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
blândă de gospodărie în comun, de mare familie. Nu se cunosc medicamentele utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavelor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși "cămeșoaie"pentru fiecare bolnavă, unele din aceste efecte fiind în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având unul sau două mindire în stare bună. La 28 iulie 1866, când s-a întocmit un raport privind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cunosc medicamentele utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavelor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși "cămeșoaie"pentru fiecare bolnavă, unele din aceste efecte fiind în stare proastă. Fiecare bolnavă avea papuci, chiar mai multe perechi, câte 2 cearșafuri, fiecare pat având unul sau două mindire în stare bună. La 28 iulie 1866, când s-a întocmit un raport privind situația așezământului, ospiciul avea ca structură o cancelarie, camere pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Ospiciul Neamț erau folosiți la muncă și bolnavii. La Golia, singura activitate care ar fi putut ocupa timpul bolnavilor era aceea de bucătărie și gospodărie elementară. Chiar curtea nu putea permite nici o activitate agricolă cum era la Neamț. Probabil că bolnavele stăteau tot timpul în saloane, pe cele două bănci, "din care una sfărâmată", cu capul plecat pe mesele roșii, "boite roșii". Sumarul mobilier, în aceste condiții de conviețuire a alienaților, lipsite de orice activitate, era sărac și din necesitate (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
hrană unor bolnavi care altfel ar fi pierit. Îmbrăcămintea bolnavilor poate fi reconstituită din alte foi ale inventarului. Se utilizau cămăși mari cu care umblau prin curtea mică a ospiciului, în timpul zilei, și cu care dormeau noaptea. Din fotografiile unor bolnave, reproduse de noi după un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași, se poate vedea, de altfel, în mod concret, ținuta obișnuită a bolnavilor de la Spitalul Golia. Mai rar se utilizau fuste, numai pentru bolnavele în stare
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fotografiile unor bolnave, reproduse de noi după un album aflat în prezent la Catedra de psihiatrie din Iași, se poate vedea, de altfel, în mod concret, ținuta obișnuită a bolnavilor de la Spitalul Golia. Mai rar se utilizau fuste, numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau numai 22 de fuste. Bolnavele umblau descălțate, la toată masa bolnavelor existând dor 24 de perechi de papuci, și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spențere
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prezent la Catedra de psihiatrie din Iași, se poate vedea, de altfel, în mod concret, ținuta obișnuită a bolnavilor de la Spitalul Golia. Mai rar se utilizau fuste, numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau numai 22 de fuste. Bolnavele umblau descălțate, la toată masa bolnavelor existând dor 24 de perechi de papuci, și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spențere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Iași, se poate vedea, de altfel, în mod concret, ținuta obișnuită a bolnavilor de la Spitalul Golia. Mai rar se utilizau fuste, numai pentru bolnavele în stare mintală mai bună. Existau numai 22 de fuste. Bolnavele umblau descălțate, la toată masa bolnavelor existând dor 24 de perechi de papuci, și acelea stricate și ținute la magazie. Pentru iarnă se îmbrăcau ciorapi de postav și "spențere" din același material, dar ambele articole erau în număr insuficient. Câteva polci, "pestelci" etc. completau inventarul de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în casele foarte liniștite care constituie satul mănăstiresc din imediata circumferință a mănăstirii. Pentru același motiv este probabil că această colectivitate, mai puțin organizată, nu a trecut în 1865 sub administrația Epitropiei ca unitate spitalicească; existența medicală a colectivității de bolnave mintale a fost asigurată însă de medicii Epitropiei. Este caracteristică denumirea de fizic al mănăstirilor Agapia, Văratec, Neamț, care, mai târziu, a dispărut, postul denumindu-se de medic al mănăstirilor Agapia, Văratec și Neamț. În 1851, medicul care ocupa acest
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
ospiciul de la Neamț și pe acei care se aflau la mănăstirile Văratec și Agapia. Între 185 și 1860, la Văratec au fost primite 50 alienate, majoritatea lor fiind bolnave de epilepsie. La Agapia s-a perindat un număr de 39 bolnave, în general oligofrenice și alienate cronice liniștite. Acțiunea de asistență psihiatrică de la mănăstirile Văratec și Agapia, ca și aceea de la Râșca și de la alte mănăstiri despre care avem informații cu totul lacunare, aparținea pe plan spiritual și material în special
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Agapia, ca și aceea de la Râșca și de la alte mănăstiri despre care avem informații cu totul lacunare, aparținea pe plan spiritual și material în special bisericii. Numai asistența medicală a fost acordată mai târziu de cadre cu pregătire medicală. Admisiunea bolnavelor era de resortul Mitropoliei, singur Mitropolitul putând aproba o astfel de internare. Spre deosebire de internările în ospiciile organizate, conduse de Epitropia Sf. Spiridon, întreținerea în aceste ospicii era suportată de mănăstiri, ca o acțiune filantropică. Bolnavi alienați îngrijiți la mănăstiri 1850-1860
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nimfomane, și ea destul de ameliorată, dar care "presintă încă din vreme în vreme accese de nymphomanie în timpul cărora face propuneri obscene celor ce o înconjură" și care "deja de trei ori până acum a fugit din Ospiciu". O a treia bolnavă "este o dementă inofensivă", iar a patra, "cuprinsă de mania hesterică", este staționară. Dr. Bottez menționează câteva date despre imobil: este în afara orașului și insuficient ca spațiu, subliniind că " Modul distribuțiunei localului afectat la Ospiciu e de aseminea vicios, patru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
boală caracterizată prin erupțiune la părțile genitale, mai târziu al gât, butoni de piele, căderea părului și boala n-a fost tratată cu mercur? Bolnavul a fost născut în mod natural sau a trebuit intervenție operatorie? La naștere părea sănătos? Bolnava a fost alăptată de maică-sa, de o mancă sau cu biberonul? Avut-a convulsiuni și la ce vârstă? Avut-a alte boale și care anume? * Întâia copilărie (de la 18 luni la 6 ani) Se va explora: Urina în pat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Chiriță, Gh. Scripcaru, Valeriu Rusu, Bălăceanu Stolnici, Marțian Cotrău, alți colegi medici și cercetători Vizită la Spitalul Socola: Florin Piersic și colectivul de conducere a spitalului. În prim-plan, directorul spitalului, prof. dr. Călin Scripcaru Profesorul Leon Ballif Dosarul unei bolnave de la Spitalul Socola Cerere de internare la Ospiciul Socola Decretul regal privind trecerea în administrarea statului a Ospiciului Socola Trei generații de psihiatri: P. Brânzei, V. Chiriță și P. Boișteanu Doi prieteni foarte buni: dr. Lucian Ballif și dr. Petru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
preotului S.D., se poate folosi materialul care-l posedăm și constă în următoarele: faptul că a dus activitate ca membru P.N.Ț. în comuna S.; faptul că în cursul lunii aprilie 1961, cunoscând că oile GAC din satul B. sunt bolnave, a făcut agheazmă la saivanul oilor cu așa zisul scop pentru a le însănătoși. Acest lucru l-a făcut la cerința stăruitoare a ciobanului GAC căruia îi era frică că vor muri din oi; în procesul recrutării vom folosi și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Notă informativă sursa «Păduraru», 15.04.1961: În ziua de 12.04.1961, a fost ședința cu preoții la protoeria N. În afară de subiectul conferinței s-au mai discutat și alte chestiuni. Preotul S. din com. S. a spus că, fiind bolnave oile de la colectiv din parohia sa, a fost chemat să facă slujba acolo, el s-a dus și întreabă dacă preoții au voie să se ducă să facă diferite servicii religioase când sunt chemați în sectoarele socialiste. De aici s-
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
reacție normală, dacă n-ar fi existat comportamentul „de isterizare” familială față de această banală poveste sentimentală. O a doua întâlnire cu părinții singuri va explica această vulnerabilitate parentală față de tristețea fiicei lor. Bunica, mama tatălui lui Clémentine, a fost o bolnavă depresivă cronică care a avut mai multe tentative de suicid și numeroase internări. O soră a tatălui este, de asemenea, descrisă de acesta ca fiind depresivă cronică, depresie care a apărut în urma unei decepții sentimentale la vârsta de șaisprezece ani
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
om (2); rid (2); suferință (2); tînără (2); văduvă (2); vechime (2); veselă (2); vîrstnic (2); vîrstnică (2); zbîrcită (2); zgîrcită (2); ajutor; amuzant; ani; ani scurși; atenție; autobuz; fără auz; basma; bărbat; bătrîna; băț; biserică; bîrfe; bîrfitoare; boala; bogată; bolnavă; boșoroagă; broboadă; bubă; bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va da apă de băut din pumni" 199. Pentru ca femeia însărcinată să fie tămăduită de "zburător", moașa sau o babă din sat aduce "apă neîncepută", o toarnă într-o căldare, pune nouă feluri de plante la fiert, apoi se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mirându- se în același timp că nu vine și tatăl meu, așa cum la celelalte bolnave veneau soții mai ales. Nu știau însă, mama mea nu le putea spune că erau 3 copii singuri acasă. Intr-una din zile, o bolnavă din patul alăturat, operată și ea, i-a spus mamei mele că va muri dacă nu se mai întremează cu niște supă de pasăre. Femeii chiar începuse să-i fie rău și atunci mama mea mi-a spus, cum eu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
divorțată, cu un nivel cultural mediu, asistent medical, se prezintă la medic pentru următoarele simptome; cefalee, iritabilitate, o stare de neliniște interioară pe care nu o poate justifica și nici înțelege, crize de plâns nemotivate, dificultăți de somn, vise erotice. Bolnava, de constituție atletică, cu tegumente seboreice, facies ușor congestiv, acuză în plus dureri lancinate în sâni, menstre abundente, dureroase și prelungite. Intermenstrual, prezintă o apetență sexuală exagerată, dar de fiecare dată când are raporturi sexuale apar contracții vaginale puternice, dureroase
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de acuzații. În final, din cauza tensiunii din cadrul cuplului, cei doi au divorțat. După divorț, fenomenele clinice s-au menținut, chiar accentuându-se, deși pacienta a schimbat frecvent partenerii, în speranța că tulburările sale vor înceta. În prezent, apetitul sexual al bolnavei este extrem de accentuat, dar orice fel de apropiere fizică sau tentativă de raport sexual îi declanșează dureri și spasme vaginale, făcând imposibil actul în sine. Între timp, peste tabloul nevrotic menționat s-a dezvoltat și o stare depresivă care a
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
de apropiere fizică sau tentativă de raport sexual îi declanșează dureri și spasme vaginale, făcând imposibil actul în sine. Între timp, peste tabloul nevrotic menționat s-a dezvoltat și o stare depresivă care a favorizat apariția unui complex de inferioritate, bolnava trăind dureros această „situație” a intimității sale biologice. Tratamentul medical al nevrozei depresive nu a schimbat practic cu nimic situația, adâncind „criza morală” a bolnavei. Vaginismul și dispareunia au continuat să se mențină. Neavând o relație stabilă de cuplu, nici
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
s-a dezvoltat și o stare depresivă care a favorizat apariția unui complex de inferioritate, bolnava trăind dureros această „situație” a intimității sale biologice. Tratamentul medical al nevrozei depresive nu a schimbat practic cu nimic situația, adâncind „criza morală” a bolnavei. Vaginismul și dispareunia au continuat să se mențină. Neavând o relație stabilă de cuplu, nici biologic și aici psihomoral, am căutat să găsim explicația cazului, reluând anamneza bolnavei. A.B. relatează că tulburările au apărut în urmă cu trei ani
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
depresive nu a schimbat practic cu nimic situația, adâncind „criza morală” a bolnavei. Vaginismul și dispareunia au continuat să se mențină. Neavând o relație stabilă de cuplu, nici biologic și aici psihomoral, am căutat să găsim explicația cazului, reluând anamneza bolnavei. A.B. relatează că tulburările au apărut în urmă cu trei ani, odată cu schimbarea locului de muncă, angajându-se ca asistent medical la cabinetul fabricii de medicamente Biofarm. Cabinetul medical se află lângă hala în care se prepară foliculina, atmosfera
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]