456 matches
-
prima încăpere a Bisericii Adormirea Maicii Domnului, în care au fost înmormântați și mai mulți boieri (tradiția menționând pe hatmanul Velicico Costin, pe cronicarul Nicolae Costin și pe spătarul Iordache Cantacuzino). În peretele sudic al pronaosului se află o nișă boltită care a fost folosită pe post de gropniță. Cronica lui Ion Neculce menționează înmormântarea în această biserică a marelui boier Iordache Cantacuzino (c. 1581 - 1663), fost mare vistiernic în timpul domniei lui Vasile Lupu (1631-1652), cu care era cumnat, și mare
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
vistiernic Gheorghe Ursache, și Anica Bogdan (1773-1852), soția marelui logofăt Iordache Rosetti-Roznovanu. În anul 1998, în biserică s-au efectuat o serie de săpături arheologice sub conducerea arheologului ieșean Nicolae Pușcașu, fiind descoperită, sub pardoseala din mijlocul naosului, o criptă boltită, din cărămidă, în care se afla un sicriu din lemn, unde fusese depus trupul unei persoane decapitate. Ziariștii au vehiculat ideea existenței unui blestem, argumentând că după această descoperire arheologul Nicolae Pușcașu a renunțat subit la arheologie, a fost părăsit
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
de biserică, se află un turn-clopotniță datând din secolul al XVII-lea. Turnul este construit din blocuri masive de piatră fasonată și are o bază pătrată, având o suprafață de aproape 100 de metri pătrați. La parter este o intrare boltită, pe unde se intra în incinta mănăstirii. Deasupra parterului se află două etaje boltite, o scară și o tainiță, tăiate în grosimea zidurilor. Turnul nu a suferit lucrări de reparații care să-i altereze forma din secolul al XVII-lea
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
construit din blocuri masive de piatră fasonată și are o bază pătrată, având o suprafață de aproape 100 de metri pătrați. La parter este o intrare boltită, pe unde se intra în incinta mănăstirii. Deasupra parterului se află două etaje boltite, o scară și o tainiță, tăiate în grosimea zidurilor. Turnul nu a suferit lucrări de reparații care să-i altereze forma din secolul al XVII-lea. Deasupra intrării boltite se află o tainiță unde erau ascunse odoarele mănăstirești în timpul invaziilor
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
se intra în incinta mănăstirii. Deasupra parterului se află două etaje boltite, o scară și o tainiță, tăiate în grosimea zidurilor. Turnul nu a suferit lucrări de reparații care să-i altereze forma din secolul al XVII-lea. Deasupra intrării boltite se află o tainiță unde erau ascunse odoarele mănăstirești în timpul invaziilor străine asupra Moldovei. În zid a fost săpată o scară în spirală, ce duce spre camera clopotelor. De la primul nivel al camerei clopotelor, turnul se îngustează, iar muchiile sale
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
4 m, așa cum este cazul donjoanelor rezidențiale normande, în masa de zidărie fiind prevăzute scări sau culoare de acces. Încăperile de la etaj erau folosite pentru locuire, camere de gardă și depozite. Interiorul era divizat în mai multe nivele tăvănite sau boltite (pentru a se evita riscul incendierilor), care se succedau deasupra unui parter orb, cu rol de pivniță. Intrarea se făcea cu o scară mobilă, la unul dintre nivelele superioare, fie cu acces direct dinspre exterior, fie prin intermediul unui corp-anexă. În
Donjon () [Corola-website/Science/311468_a_312797]
-
un târnaț cu stâlpi de-alungul tindei și naosului. Presupunem că biserica din Mal nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea, în acest caz, o tindă îngustă și întunecoasă, tăvănită pe sub tălpile turnului, și un naos boltit, luminat de o fereastră măruntă, la care s-a mai adăugat una probabil ulterior. Tinda și naosul erau, conform tradiției secolului 18, despărțite de un perete cu o ușă în el. Spre altar erau, după cum ne informează Leontin Ghergariu, numai
Biserica de lemn din Mal () [Corola-website/Science/312314_a_313643]
-
toate slujbele cîtă vreme va dăinui sfîntul locaș. Cea mai costisitoare și anevoioasă problemă a fost construcția bisericii. Biserica este în stil ortodox autentic, în plan treflat, cu elemente arhitecturale bizantine și brîncovenești, cu pridvor și fronton trilobat și acoperiș boltit, arhitectura și programul iconografic fiind în grija părintelui protosinghel Dimitrie Papacioc, din 1998 duhovnicul mânăstirii, cel care a condus și lucrările de execuție. De altfel, întregul ansamblu monahal este opera obștei de maici viețuitoare aici, în prezent sub conducerea a
Mănăstirea Cârțișoara () [Corola-website/Science/312351_a_313680]
-
într-o poziție neasemănat de pitorească."" Casa parohială are o arhitectură în stil austriac, cu fronton specific perioadei. Ea este compusă din șapte camere mari și înalte, cu cinci ferestre pe latura de sud, spre biserica-monument, și cu un beci boltit. În toamna anului 2003, la inițiativa și cu efortul financiar al preotului paroh Gabriel Herea, s-a început restaurarea acestei case, fiind reconstituită atmosfera de secol XIX. În vara anului 2007 s-a deschis aici un muzeu, ce își dorește
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
grindă tirant leagă pereții naosului. Intrarea în altar se face prin trei părți. Absida albarului adăpostește masa altarului, din piatră. Piciorul mesei altarului poartă inscripția ""10 AUGUST 1845"". Pereții altarului încă mai păstrează portretele unor episcopi sau sfinți. Spatiul naosului, boltit, este despărțit de absida altarului prin intermediul iconostasului. Absida altarului este acoperită la rândul ei printr-o boltă ce se racordează la conturul pereților prin intermediul a patru fâșii curbe.
Biserica de lemn din Solomon () [Corola-website/Science/309820_a_311149]
-
a fost închisă, fiind scoasă în pridvor. Naosul ocupă spațiul cel mai mare din ansamblu. Are o boltă înaltă, frumos arcuită, retrasă de la pereți pe grinzi sculptate cu brâu în "funie". Altarul, dispus spre răsărit, are formă poligonală, iar tavanul boltit se racordează cu pereții prin trei fâșii înclinate. Turnul-clopotniță măsoară de două ori înălțimea navei bisericii având o siluetă deosebit de zveltă. El are baza în patru laturi, ca de deasupra clopotelor acoperișul de șindrilă să zvâcnească în șase ape, înfigându
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
a stâlpilor pridvorului, al portalului de la intrare, brâul care înconjura biserică și consolele puternice ieșite în trepte. Construcția nu se deosebea de majoritatea celorlalte biserici sălăjene în ceea ce privește interiorul. Acesta avea o tinda întunecoasa tăvănită pe sub tălpile turnului și un naos boltit luminat prin patru ferestre mărunte, câte două de fiecare latura. Tinda și naosul erau, conform tradiției secolului 18, despărțite de un perete cu o ușă în el. Spre altar erau, după cum ne informează Leontin Ghergariu, numai două uși, un aspect
Biserica de lemn din Peceiu () [Corola-website/Science/309981_a_311310]
-
femeile se întorc la preocuparea pentru trup. Apar manuscrise care descriu secrete de înfrumusețare. a medievală este tânără, blondă, cu tenul alb, buze roșii. Fruntea este epilată pentru a fi cât mai înaltă și lată, sprâncenele sunt subțiri, brune și boltite. Corpul este zvelt, șoldurile înguste, sânii fermi și mici, pântecul plin. Locul tinerei fete este luat de frumusețea femeii împlinite. Femeia trebuie să posede trei lucruri albe (pielea, dinții, mâinile), trei lucruri roșii (buzele, obrajii, unghiile), trei lucruri negre (ochii
Frumusețe () [Corola-website/Science/309404_a_310733]
-
America. Suma totală strânsă prin această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane. Lucrările de construire, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost finalizate în 1904. Turlele, cupola și părțile boltite au fost construite din căpriori de fier la fabrica Fabritius din Sibiu. La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri, celebrându-se cu acest prilej o slujbă specială. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți în
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
două etape, ca și la Tăuți și Straja, dar la un interval nefiresc de mare, de nu mai puțin de 17 ani. În 1801 el fusese chemat de obștea sătească a agârbicenilor să picteze interiorul absidei altarului și imensul spațiu boltit al naosului, cu pereții laterali cu tot, pentru care, probabil, a lucrat de primăvara până toamna, date fiind dimensiunile ce trebuiau zugrăvite și dificultățile aplicării de culoare pe bârne cioplite cu mulți ani în urmă. În 1818, probabil în urma unei
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
iar pe podeaua turnată în bronz fiind o hartă a domeniilor sale lumești, cu râuri de mercur. La suprafață se ridica un tumul construit din pietre și pământ, plantat cu arbori așa încât să poată trece drept munte natural. La intrarea boltită au fost ridicate dispozitive mecanice ingenioase care să aducă moartea instantanee jefuitorilor de morminte care ar fi căutat comorile neprețuite ce aveau să-l însoțească pe Primul Împărat în Lumea de Apoi. Qin Shi Huangdi s-a gândit să nu
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
cu o absidă semicirculară sau poligonală și un pridvor închis adosat ulterior pe latura sudică a naosului. În compartimentarea și boltirea interiorului bisericii, s-a abordat o împărțire realizată printr-un arc dublou ce desparte nava în două unităti inegale, boltite diferit. La vest se găsește intrarea principală a bisericii delimitată de încăperea de la baza turnului, boltită semicilindric și străpunsă pe partea de nord de scara clopotelor, cu o pătrundere în pronaos facută pe sub un arc în mâner de coș, urmează
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
ale arhitecților; acestea au fost analizate de o comisie de arhitecți, dar niciuna nu a fost agreată și s-a luat decizia să se organizeze un nou concurs. Aceasta nu s-a mai organizat însă. Poarta Cisnădiei avea trei deschideri boltite, dintre care două pentru pietoni și o deschidere centrală pentru trăsuri și căruțe. Pentru a proteja această intrare în oraș, deasupra porții s-a construit un turn masiv de formă dreptunghiulară, care era situat în exteriorul incintei fortificate. Turnul avea
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
a suprapune peste propria-i cultură valorile dobândite în decursul experienței sale române, fără a renunța la specificul identității sale, al culturii și al spațiului sau. [...] Francesco Moschini Bogdan Vlăduță expune la Muzeul Național de Artă Cotroceni, în câteva săli boltite, cu pereți de cărămidă netencuită, mai multe lucrări inspirate de un lung sejur la Romă. S-ar crede că pictorii se duc la Romă spre a descoperi lumină sudului, căci de acolo toți, inclusiv artistul nostru, coboară spre rădăcinile luminii
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
și 12 pârgari aleși de comunitate. O administrație bine pusă la punct, va funcționa în Botoșani după 1820, când orașul nu va mai fi apanaj al Doamnelor. Botoșaniul e un oraș care păstrează o structură subterană de târg, cu pivnițe boltite suprapuse. Ele au adăpostit timp de sute de ani mărfurile târgului, constituind și locul de refugiu al populației în timpul repetatelor invazii. O valoare arhitecturală de necontestat o constituie lăcașuri de cult vechi de jumătate de mileniu, precum și zona de târg
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
intrarea dinspre sud erau doi lei sculptați în calcar din care unul s-a pierdut, iar celălalt a rămas. Una dintre legende spune că, din pivnițele imense ale castelului, care avea 78 de camere, pornea un tunel secret, larg și boltit cu ziduri impermeabile Al doilea tunel se zice că ducea către Malancrav, la 19 km distanță. ((Pentru istorici: Cert este, că există/a măcar un tunel care iese în pivniță unei case, vis-a-vis prin parc. În anii 1970, acolo locuia
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
doi lei reprezentați în relief, despre care se presupunea că făceau parte din structura originală a turnului, dar care par a fi sculptați în perioada Renașterii (ultima treime a secolului al XVI-lea). La parter se află o amplă trecere boltită care face legătura între Piața Mică și Piața Mare. De asemenea, în 1930 a fost deschisă o nouă trecere boltită pe sub turn, în partea dreaptă, prin demolarea unei părți din clădirea învecinată aflată în Piața Mare nr. 2. Accesul în interiorul
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
Hanul Gabroveni. Se pare că această clădire aduce în peisajul orașului pentru prima dată elementul „pasaj”. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar lung de aproape 507nbsp;m în față prăvăliilor boltite se făcea doar pe la capetele lui prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă. Către mijlocul secolului XIX clădirea se află într-una din perioadele sale de maximă prosperitate și faima negustorească. Și după război clădirea și-a
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
1906 o comisie tehnică verifică crăpăturile apărute la ziduri și dispune consolidarea edificiului. După Primul Război Mondial, din cauza distrugerilor suferite în timpul luptelor, linia Ițcani-Suceava este dezafectată. Clădirea masivă a Liceului „Ștefan cel Mare” prezintă pe mijlocul laturii stradale o intrare boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. De asemenea, clădirea are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
și dispune consolidarea edificiului. După Primul Război Mondial, din cauza distrugerilor suferite în timpul luptelor, linia Ițcani-Suceava este dezafectată. Clădirea masivă a Liceului „Ștefan cel Mare” prezintă pe mijlocul laturii stradale o intrare boltită, care se continuă la etaj cu ferestre înalte boltite, mărginite de pilaștri ce dau o notă pronunțată de verticalitate. De asemenea, clădirea are ca elemente de decorație exterioară paramente de bosaje de tip rustic ce înconjoară ancadramentele ferestrelor de la parter și colțurile clădirii. Două brâie de piatră, ce înconjoară
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]