1,120 matches
-
unul singur. Dar de doi singuri nu-i la fel de greu? Nu. C-avem și o pisică. Acum e la domiciliu? Cine? Pisica? Nu. Doamna. Doamna, nu. Aha. Ce, “aha”? Înseamnă că v-a părăsit!...Pe ce motiv? Pe motiv de borș. Dar revine, nu credeți? Cred că orice-i posibil. Citeam în presă că, tot așa, o doamnă s-a dus să ia un chil de fasole și a revenit abia peste 25 de ani. Astea-s povești... Că doar în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
respectivă era deja văduvă multimiliardară plină de miliarde, yaht, bijuterii peste bijuterii și în rest nu mai știu fiindcă tipul care avea ziarul s-a ridicat de pe bancă și a plecat într-o direcție necunoscută... Deci doamna a plecat... după borș...Fasole aveți? Da. Dar în ziar se scriu numai tâmpenii. Nu credeți? Eu cred că fasolea balonează. Oricum, dumneavoastră aveți și nu aveți dreptate. Și, ca să fiu mai clar, o altă doamnă abia măritată tot așa, ca în cazul nostru
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
citit că undeva, exact ca-n cazul nostru, un cetățean distrat și-a distrus apartamentul cu un simplu băț de chibrit. L-a aprins, nenorocitul! Nu, că n-avea chibrite în casă și cum soția tocmai trebuia să plece după borș a rugat-o să ia și chibrite. Și-atunci cum se explică... Simplu. Agentul imobiliar care tocmai îi propunea o afacere, și-a aprins bricheta. Exact cum o aprind eu. Domnule, te conjur, n-o aprinde! Nu? Nu!!! Bine. Atunci
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lume alături de surorile Constanța și Dobrița. Mai fuseseră trei copii dar i-a dat soarta de-a dura din nalba curții până pe deasupra norilor. Și cum să nu-i dea dacă, zi de zi, ne borșăream de se acrea sufletul: borș de cartofi, de sfeclă, de știr, de lobodă, de ștevie, de urzici. Toate borșurile neapărat cu mămăligă de porumb, apoi de orz. Carnea apărea rar pe masă și dispărea și mai repede. La școală mi-am descoperit învățătorul și poate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
soarta de-a dura din nalba curții până pe deasupra norilor. Și cum să nu-i dea dacă, zi de zi, ne borșăream de se acrea sufletul: borș de cartofi, de sfeclă, de știr, de lobodă, de ștevie, de urzici. Toate borșurile neapărat cu mămăligă de porumb, apoi de orz. Carnea apărea rar pe masă și dispărea și mai repede. La școală mi-am descoperit învățătorul și poate eroul, modelul vieții în persoana lui Ștefan Nicolau: înalt, frumos, cu jambiere de piele
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aveți cu ea? Vreau s-o omor. Da de ce? Fiindcă m-a lăsat flămând. Mi-a mâncat toată mâncarea. Și pentru atâta lucru vreți să lăsați șase căței orfani? Lăsați că avem noi mâncare destulă. Da și mâncari aveț? Chefali, borș de pește, sarmale și am uitat, a vem și saramură de biban cu mămăligă caldă. Atunși n-am s-o mai omor. Îl invitam, cum spuneam, de multe ori la masă dar mult mai des îl invita Maria. Fata era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
merg la vânătoare de iepuri în Ostrov. Iepuri erau destui, ba și rațe berechet. Împreună cu Nicu Radu ajutați de localnici scoteam pește cu prostovolul, pește care de regulă ajungea fie la via lui Nițulescu, fie la a preotului Dumbravă. La borșul de pește, gata făcut când ajungeam noi, se mai adăuga vânatul. Era frumos, era bine iar botezul Cezarei a fost ca o nuntă. Era minunat: aveam doi băieți și o fetiță iar din banii împrumutați de la Casa Corpului Didactic luasem
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
se petreceau lucruri mari. Trioul Rafaelito-Pipo-Martin, Însoțit de cîțiva noi adepți ai mafiei, Își făcuse din nou apariția hotărît să se joace de-a „cîinele și stăpînul“, ceea ce, pe scurt, Însemna să se răzbune pe Julius și să-i dea borșul pe nas. Dintre musafiri, Cinthia era ultima persoană de sex feminin rămasă În grădină și stătea puțin zgribulită, căci transpirase În timpul spectacolului; Vilma se grăbea s-o Îmbrace ca să se poată Întoarce să stea de vorbă cu Victor. Erau amîndoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dar Martinto Îl amenința dînd din mîini și ținînd pumnii strînși, „o să vezi tu, Îți arăt eu ție!“, striga Întruna. Și așa a fost, fiindcă de Îndată ce a putut să vadă din nou, a Început să-l alerge ca să-i dea borșul: l-a ajuns, s-au Încăierat, i-a dat un pumn În ochi, i l-a Învinețit și apoi au avut amîndoi de a face cu măicuțele. După trei zile grasul s-a făcut iar la fel de cumsecade ca Înainte. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu-i păsa de el și atunci a trebuit să-și măsoare puterile cu văru-său. Își amintea că dăduseră cu picioarele și cu pumnii, Își amintea că i-a curs sînge din nas și că și el i-a dat borșul lui Pipo, Își amintea că l-au dat afară din cazinou, că i-au plîns de milă, că l-au insultat. Apoi totul era o noapte neagră și el Înainta pe șosele care nu țineau niciodată destul și nenumărate gînduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
chiar Îndrăzni să-i adauge puțin sentiment spre final, dar nu apucă să-l termine fiindcă deodată apăru din nou Bobby, strigînd la el să Închidă pianul imediat, dacă nu voia să-i ardă o palmă de-o să-i dea borșul. Julius se feri repede Într-o parte, dar se Întoarse la loc Îndată ce se simți dincolo de bătaia pumnului amenințător al fratelui său. — E un pian obișnuit, nu-i cine știe ce minune, spuse. Ce știi tu, mucosule! — Pianele bune nu miros a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
alături de alimente și apă, se oferă și un pom, sub care se odihnește sufletul. Pe pom se pun colaci, fructe, dulciuri, lumânări, păsări și o scară făcută din aluat copt. La tulpina pomului se așază o masă cu farfurii cu borș, sarmale și o cană cu vin. Cel mai mult i se oferă mortului apă, ritul funerar semnificând o călătorie fără întoarcere, raportabilă la un substitut al mortului, un pom, măr, ale cărui roade sunt împărțite participanților la înmormântare). AȘTEPTAREA! Corpul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Povestesc mișcând din buze. Tinerica puica nașa Prejmuește tot pe moașa, Pe când spală la un blid, Iar bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd. - Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig? - Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și Dumneavoastră Că ș-așa-mi sunteți din sat. 65 {EminescuOpVI 66} L-a spălatu-l, pieptănatu-l, La botez L-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
gras nu se desprinde de scrin. Îl măsoară, îl pipăie... Poate apasă o dată bine... Grigore Popa se chirci. Își scoase mâinile de sub broboada groasă. Erau noduroase, cu degete crispate ca niște rădăcini, prea mari pentru trupul firav. ― Dar să mănânci borș pe socoteala mea ți-a plăcut? Ești prost, băiete! Și ticălos pe deasupra! ― Ascultă! ― I-ai băgat în cap că i-am dorit moartea lui Panaitescu sau că aș fi putut să-l ucid și-acum nu mai scăpăm de el
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
satului și observând sumedenie de pești plutind peste luciul apei, mi-am suflecat pantalonii și am început a-i aduna, umplând tașca ce o aveam la mine și ajungând acasă, îmi lăsa gura apă și așteptam să facă bunica Maria borș și saramură, dar spre uimirea și surprinderea mea, i-a aruncat pe toți deoarece erau morți iar unii intrase chiar în putrefacție. Dornic să prind și eu câțiva ,pești am confec ționat un volog dintr-un sac de iută rar
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
legat... adică viu cu adevărat. În loc să ți se pară totul insipid, lipsit de culoare sau scop sau sens, tern și monoton ca o apă de ploaie la o temperatură mediocră, în loc să treci prin zi și prin timp ca mîța prin borș, ca gîsca prin apă, ca acul în carul cu fîn, mai bine alegi să treci ca vodă prin lobodă, ca lumina prin ocean, ca pruncul prin leagăn... mai bine alegi să fii atent și miraculos, entuziasmat și alert, intens și
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
inspirîndu-le parfumurile și căldura. S-a făcut frig, Începe să ningă și le este foame. — Lihnită! decide Milena. Cad cu toții de acord că cel mai călduros loc În care ar putea să intre este un restaurant ucrainean, din cauza aburilor de la borșul de varză și de piroști, și se Înghesuie În primul care le iese În cale. Chelnerița care le ia comanda este trecută de prima tinerețe, durdulie și prietenoasă. De unde stă, Wakefield poate vedea strada prin geamul aburit. Acum ninge cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de neexplicat cu dispărutul. E atît de familiar! Deodată Înțelege: este zîmbetul unuia care l-a Întîlnit și el pe Diavol. Telescu Îi este frate Întru Mefistofel. Cu toții cad de acord că le place mirosul merelor răscoapte. După castroane de borș de varză și piroști cu smîntînă și sos de mere, Tiffany și Milena pleacă la o ședință foto, „coperta și posterul“ unei mari reviste de modă. Wakefield se desparte cu regret de deliciile vii reprezentate de noile sale prietene, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
angajații vor fi mai productivi și mai plini de viață dacă vor învăța pe dinafară un cântec, la alegerea lor. Ne-a arătat și un memo. Ce cântec vreți? ne-a întrebat. Pe la prânz, în vreme ce mi-a turnat în farfurie borșul de perișoare, am văzut că la baza degetului mare mi-a apărut un coș. Nu era chiar un coș, dacă mă gândesc bine, ci un fel de umflătură cu lichid. Am încercat s-o storc. La început a ieșit puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
farfurie cu mâncare. Ea puse în fața lui o farfurie de ciorbă cu perișoare. O pregătise pe lângă preparatele din carnea de porc pentru masa de Crăciun. Încă mai era caldă. Sătui de sarmale, au preferat să mănânce o ciorbă acrită cu borș de casă pe care Gheorghe îl făcea cu multă dibăcie, din tărâțe de grâu și pregătiseră o friptură de pasăre cu piure de carofi și murături, o masă mai ușoară pentru a doua zi de Crăciun. Petre, care nu mâncase
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
simțeam din ce În ce mai tare impulsul să mușc ridichile roșii și crocante, legăturile vesele de lobodă și de ceapă verde dispuse cu mare artă În grupe de câte trei sau cinci pe tarabe, care mă Îmbătau cu mirosul lor crud, să beau borșul din sticlele babelor sau să o iau la fugă cu un buchet de ghiocei În sân, ca un câine turbat. Zefirul aducea cu el amintirea Îndepărtatei mele pofte de viață. Și, ca niște viruși insidioși, șoapte de iubire aduse de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
simțeam din ce în ce mai tare impulsul să mușc ridichile roșii și crocante, legăturile vesele de lobodă și de ceapă verde dispuse cu mare artă în grupe de câte trei sau cinci pe tarabe, care mă îmbătau cu mirosul lor crud, să beau borșul din sticlele babelor sau să o iau la fugă cu un buchet de ghiocei în sân, ca un câine turbat. Zefirul aducea cu el amintirea îndepărtatei mele pofte de viață. Și, ca niște viruși insidioși, șoapte de iubire aduse de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
bine, să nu mă Îngropați nicăieri! Să mă duceți acolo unde vă trimit eu, pe voi, acuma! Și să mă ardeți. Și cu cenușa ce să facem, după aceea, a Întrebat, enervat contrariat, refuzatul. Să v-o strecurați, pe deasupra, În borșul de la praznicul de patruzeci de zile, pe care mi-l veți face, și să o mâncați! Așa, ai auzit? Am. Și ai Înțeles? Da. Acest da, de pe urmă, parcă venea de pe o altă lume. Păscălin a gândit, În clipa aia
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
În derâdere, și nici nu a uitat Îndemnul adresat de Mereuță Pârjol, cu privire la ce să facă, atunci când va veni sorocul, cu cenușa sa. Și omul s-a comportat Întocmai. A gătit toate felurile de mâncare. A presărat cenușa tiranului peste borșuri, peste fripturi, peste deserturi și, invocând amețeli de cap, s-a urcat la volanul mașinii proprietate personală, și s-a dus În pădurea, dragă lui, acolo și-a montat hamacul și s-a culcat. Când s-a trezit din somn
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Da? Da! În drum către podiș, au văzut două sau trei vulpi, ori, una și aceeași, le-a trecut, pe dinainte, de două sau de trei ori!? Când au ajuns pe podiș - o altă copioasă masă vânătorească, Îi aștepta, cu borș de capră și cu pătrunzător miros de friptură, care te torpila și te trântea din picioare, nu alta! “Capra” era, de fapt, iedul de acasă. Fript, Însă, nu se mai putea distinge, că e de capră domestică, ori capră sălbatică
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]