885 matches
-
separă trei tronsoane. Aceste uși sunt realizate din lemn de stejar, pe schelet metalic cu geamuri de cristal cu aplicații de decorații din lemn. Măștile ce maschează nișele de calorifer sunt realizate din alamă cu elemente florale, având tot stilul brâncovenesc ca izvor de inspirație, executate de artiști plastici. Corpurile de iluminat sunt executate din alamă și cristal de Mediaș. Draperiile și covoarele sunt realizate în nuanțe de roșu englez siena. Această galerie se intersectează cu intrarea oficială (C4), dinspre Bulevardul
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Piața Constituției și Bulevardul Unirii. Sala, cu un fond de culoare roz, are o arhitectură eclectică având ca element principal de compoziție coloana angajată cu capitel în stil corintic și cu fusul coloanei prelucrat cu motive ornamentale tradiționale arhitecturii stilului Brâncovenesc. Coloanele sunt din marmură albă de Rușchița. Alte elemente ce participă la arhitectura interioară a sălii sunt ușile monumentale sculptate cu motive decorative, încadrate în rame de marmură și măști de radiatoare turnate în alamă, bogat ornamentate. Plafonul, compus din
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
român. S-a născut la 1 septembrie 1903 la Pitești într-o familie modestă. A absolvit liceul la Slatina și Facultatea de Medicină a Universitații București. Lucrează ca intern întâi și apoi ca medic secundar în obstetrică-ginecologie la Epitropia Așezămintelor Brâncovenești. După o lungă reflecție, alege să continue pe calea chirurgiei, considerând medicina internă la fel de fascinantă. Desfășoară o muncă asiduă sub coordonarea prof. dr. Ernest Juvara și prof. dr. Anibal Teohari, la chirurgie, respectiv medicină internă. După trei ani de secundariat
Constantin Andreoiu () [Corola-website/Science/323478_a_324807]
-
fiind ridicată (două secole mai târziu) clădirea Băncii Naționale a României. La sfârșitul secolului la XVII-lea, în Țara Românească arhitectura cunoaște o deosebită înflorire. Se construiesc numeroase edificii laice (palate și curți domnești) și religioase într-un stil propriu epocii, denumit stilul brâncovenesc. Un prim exemplu îl constituie Mănăstirea Horezu (1690 - 1694), un valoros monument istoric al orașului omonim. Aceeași amprentă a lui Constantin Brâncoveanu o poartă și Palatul de la Potlogi, Dâmbovița, ridicat în 1698. Cunoscută prin decorațiile de tip oriental (vase cu
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Brâncoveanu o poartă și Palatul de la Potlogi, Dâmbovița, ridicat în 1698. Cunoscută prin decorațiile de tip oriental (vase cu flori, clădiri în formă de chioșcuri persane), Biserica Fundenii Doamnei (finalizată în 1699) din Dobroești ilustrează perioada de înflorire a stilului brâncovenesc. Dar cel mai desăvârșit edificiu construit în acest stil este Palatul Mogoșoaia. Finalizat în 1702, este remarcabil prin foișorul pe coloane de piatră și logia în stil venețian. Același stil brâncovenesc se regăsește și la Biserica Stavropoleos din Capitală. Sfințit
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
1699) din Dobroești ilustrează perioada de înflorire a stilului brâncovenesc. Dar cel mai desăvârșit edificiu construit în acest stil este Palatul Mogoșoaia. Finalizat în 1702, este remarcabil prin foișorul pe coloane de piatră și logia în stil venețian. Același stil brâncovenesc se regăsește și la Biserica Stavropoleos din Capitală. Sfințit în 1724, lăcașul de cult atrage atenția prin decorul fațadelor, coloanele de piatră și sculpturile bogate, constituind model pentru multe edificii religioase din secolul al XVIII-lea. Construită în 1750-1760, "Casa
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
și 1928), Colegiul Național „Cantemir Vodă” (edificată în 1915, cu extinderi ulterioare) și o serie de blocuri pe Calea Victoriei. În 1927 se încheie construcția Palatul Institutului de Arhitectură "Ion Mincu", început în 1912 și proiectat de Grigore Cerchez în stil brâncovenesc. În perioada 1923 - 1928, pe baza planurilor lui Duiliu Marcu, care a utilizat într-o factură modernă elemente de arhitectură veche, se construiește clădirea Teatrului Național din Timișoara. În 1929 se construiește Palatul Patriarhal, la care arhitectul Gheorghe Simotta introduce
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
elemente de arhitectură veche, se construiește clădirea Teatrului Național din Timișoara. În 1929 se construiește Palatul Patriarhal, la care arhitectul Gheorghe Simotta introduce stilul vechilor edificii de inspirație bizantină și fațade decorate cu elemente de piatră și balcoane în stil brâncovenesc. În perioada 1932-1935 se adaugă corpul principal al palatului. Același stil bizantin, combinat cu elemente de arhitectură veche românească, se regăsește și la Catedrala Mitropolitană din Cluj, finalizată în 1930, care se impune prin monumentalitate. Una din primele clădiri ale
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
observații, trebuie înțelese eforturile unor mari domnitori care și-au dorit să lase urmașilor semne durabile prin religie, prin numeroasele lăcașuri de cult ș spații de închinăciune și de învățătură deschisă, prin cărți minunate ș originale și traduceri. Vezi stilul Brâncovenesc, mai-nainte, ale lui Matei Basarab, Vasile Lupu ș.a.m.d. Pentru multe din faptele lor creștinești, unii domnitori s-au nevoit în suferință, devenind martiri. Trecerea numelui lor, prin canonizare, este un act de recunoaștere în veac, de prinos
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Pitaru, astăzi făcând parte din comuna Potlogi. Istoricul George Oprescu a fost de părere că așezarea ar avea o vechime de circa 200 de ani, la momentul 1961 când a scris monografia lui Grigorescu, luând în considerare faptul că Palatul brâncovenesc de la Potlogi era situat la doar câțiva kilometri de satele Pitaru și Strîmbeanu care au biserici construite încă de la jumătatea secolului al XVIII-lea. De-a lungul comunei șerpuiește o gârlă numită Șuța care se varsă mai apoi în Răstoaca
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
Șuța se varsă în Răstoaca, pe moșia de la Pitaru, un conac corespunzător poziției sale sociale. Domeniul lui de la Pitaru avea heleșteu, ogradă pentru magazii, cotețe și hambare, totul fiind foarte bine îngrijit. Pare că prin simpatie cu monumentalitatea Ansamblului Palatului Brâncovenesc de la Potlogi, conacul lui Lenș era și el prevăzut cu un zid impresionant care înconjura stabilimentul și acareturile. Astăzi, clădirea veche a conacului nu mai există, în locul ei fiind ridicată o altă clădire care respectă planul inițial de construcție. Conacul
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
care au executat pictura, terminată la 30 septembrie 1694, au fost "Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim". Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu și familia Cantacuzino. Lăcașul este o remarcabilă realizare a "artei brâncovenești", care se distinge prin originalitate, măiestria liniilor și culorilor. Iată ce spunea despre execuția măiastră a pridvorului sfântului lăcaș marele istoric al neamului, Nicolae Iorga: "„Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un rând de
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
cultural mondial UNESCO. Construită între 1690 și 1693 pe un plan trilobat, biserica "Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena" dezvoltă modelul Bisericii episcopale a Mănăstirii Curtea de Argeș în sensul unor forme mai elansate și prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
de șevalet - Muzeul Național de Artă al României. Expoziții personale: 2009 - Pictură, Galeria Anticariat Curtea Veche, București; 2009 - Pictură, Galeriile UAP Cupola, Iași; 2008 - Pictură, Galeriile UAP Arta, Craiova; 2007 - Galeria Galateca - Biblioteca Central Universitară București; 2002 - Galeria Foișor - Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia; etc. EBÂNCĂ DUMITRU - profesor universitar Universitatea Craiova, Facultatea de matematică - născut la 20 septembrie 1949, în Grădiștea. Titlul lucrării de doctorat: ”Metode funcțional - numerice pentru rezolvarea ecuațiilor neliniare”.Lucrări publicate: 1. Metode de calcul numeric , Craiova, 2005, 271 p.
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
artistică puternică. Suntem aici fiindcă strigatul pictorului are înțeles identitar. Așa cum Casă Regală este expresia biologică și ctitorul statului român, tot așa lucrări artistice și religioase precum cea de față sunt pietre la temelia statalității românești de astăzi. Palatul acesta brâncovenesc este expresia adevărului rostit de Sorin Dumitrescu, potrivit căruia dărăpănătura nu este totuna cu ruină. Identitatea și statalitatea românească au verificat acest adevăr în istoria modernă și contemporană tot atât de mult precum cultură sau artă noastră. Palatul de la Mogoșoaia, împodobit cu
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
este sabie de foc, ipostază reprezentată de sintagma paulină a stâlpului și temeliei Adevărului; tot Foișorul deconspira înțelesul seriei stâlpilor lui Horia Bernea; în fine, Foișorul îmbie la descoperirea semnificației ecleziale a celor opt coloane din parcul italian din jurul palatului brâncovenesc, a căror prezenta, crede pictorul, “îmbisericeste grădină”. Etajele palatului au scos din cufăr „exerciții de bizantinitate iconica“, cuprinzând „admirații, proslăviri morfologice și tatonări stilistice entuziaste, precum și forme mai mature de creativitatea eclesiologică“, după cum declara creatorul expoziției însuși. În lapidarium veți
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
eclesiologică“, după cum declara creatorul expoziției însuși. În lapidarium veți găsi pășirea duhovniceasca în veac, cateva versiuni de soluții bizantine tradiționale de reproducere a labei piciorului, alături de sapte ridicări de chivote. Înzestrarea bizantina de secol VI răsare, prin expoziția de la palatul brâncovenesc, precum trunchiul de copac din mijlocul unui bloc de marmură mortuara crăpat de vremuri, văzut de mine într-un cimitir musulman de la Mangalia. La o astfel de întâmplare contemporană, Familia Regală nu putea rămâne indiferență. Regina Ana, Majestatea Să însăși
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înființează prima instituție de învățământ superior, "Academia Domnească" (1694) și este construit Palatul Mogoșoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află "Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească". În 1704, ia ființă la inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colțea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888. În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
este evidențiat printr-o turlă. Fațada trădează unele influențe moldovenești, dar zidăria formată din asize de cărămidă alternând cu porțiuni acoperite de mortar, imitând piatra fățuită, aparține deja formelor tipice arhitecturii Țării Românești. Portalul vestic cu decoruri în stil baroc brâncovenesc a fost așezat mai târziu, în 1715, în timpul scurtei domnii a lui Ștefan Cantacuzino. În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din vremea edificării și din 1714/15, iar restul bisericii adăpostește picturi murale ale artiștilor academiști Constantin Lecca și
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
prin proporțiile armonioase și printr-o tâmplă bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitorului Șerban Cantacuzino este și Biserica Doamnei (1683), care conține un ansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane și de un fronton semicircular care denotă
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
denotă influența barocului italian. Notabile sunt de asemenea porticele mănăstirii, cu coloane de piatră în torsadă, și bucătăriile ei cu bolți etajate pe trompe. Aripile de nord și de est ale edificiului monastic au fost demolate în 1984. În epoca brâncovenească este întemeiat de spătarul Mihai Cantacuzino și Spitalul Colțea (1702), prima instituție spitalicească din Țara Românească. Alte monumente ale stilului brâncovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogoșoaia (1702) și Biserica Colțea (1695-1702), din ansamblul căreia s-a păstrat
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
etajate pe trompe. Aripile de nord și de est ale edificiului monastic au fost demolate în 1984. În epoca brâncovenească este întemeiat de spătarul Mihai Cantacuzino și Spitalul Colțea (1702), prima instituție spitalicească din Țara Românească. Alte monumente ale stilului brâncovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogoșoaia (1702) și Biserica Colțea (1695-1702), din ansamblul căreia s-a păstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al ușii spre pronaos precum și canaturile din lemn ale acestei uși. Picturile din paraclis
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
și Biserica Colțea (1695-1702), din ansamblul căreia s-a păstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al ușii spre pronaos precum și canaturile din lemn ale acestei uși. Picturile din paraclis aparțin lui Gheorghe Tătărescu. O fază târzie a stilului brâncovenesc era reprezentată de Mănăstirea Văcărești (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusă în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Lăcașul monastic avea o ornamentică deosebit de bogată și era considerat drept o sinteză a arhitecturii sacrale tradițional românești. Alte monumente ale
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
domnească de la poalele dealului Mitropoliei și palatul de la Mogoșoaia. Secolele XVIII și XIX constituie pentru arhitectura Bucureștiului perioada unei mari înfloriri. După o perioadă de tranziție, reprezentată prin bisericile Sf. Elefterie (1743), Olari (1758) continuă parțial formele tradiționale ale epocii brâncovenești, apar primele edificii construite în stil neoclasic (Palatul Ghica-Tei, 1822) sau neogotic (Casa Suțu din 1830, Biserica Sf. Spiridon Nou din 1852-1858). Din punct de vedere urbanistic Bucureștiul a cunoscut sub domnitorii fanarioți, deci până în 1821, și o puternică influență
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
după planurile lui Dimitrie Maimarolu (1859-1926). Clădirea Primăriei Municipiului București, ridicată între anii 1906 și 1910 de Petre Antonescu, ilustrează anumite tendințe retrospective ale începutului de secol, care vizau o renaștere a tradițiilor naționale în arhitectură, mai ales a stilului brâncovenesc. Idealul unei școli de arhitectură neoromânească se face remarcat și în opera lui Ion Mincu, de pildă în „Bufetul de la Șosea” de pe Șoseaua Kisseleff, din 1892. Tradiția arhitecturală moldovenească l-a inspirat pe arhitectul Nicolae Ghica-Budești, de exemplu în "Muzeul
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]