888 matches
-
regulă popasurile turistice cunoscute uneori și sub denumirea de „camping” dispun și de locuri de campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj; Herculane (Sera de Flori - 66, Pescăruș - 138, La Plopii fără Soț - 38) județul Caraș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și ineficient. Să nu ne jucăm cu focul, totuși! Exista totuși, odată, și un București bun și dorit. Un oraș cosmopolit și viu, cu vile desenate și gândite personalizat de Ion Mincu, cu tușa unică și rafinat dăltuită a stilului brâncovenesc, cu boieri lustruiți, comandând în franțuzește la Capșa, cu doamne up to date în materie de modă și stil parizian, mărunțind șic, din crupă, aerul Căii Victoriei, sub privirile cuviincios-pofticioase ale metrosexualilor interbelici cu costum la două rânduri sau vitriolant-ironice
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acum pot să mor !” Aflând că biblioteca îi fusese, totuși, confiscată, durerea lui a fost maximă. Tot restul vieții sale a fost o permanentă suferință. Conștient că devenise o povară pentru ai casei, a acceptat să se interneze la Spitalul Brâncovenesc, apoi la Spitalul de specialitate Foișor, cu aparat de gipsat pentru... Morbul lui Pott. A fost operat, tratat, căutat, dar boala s-a agravat, poetul suferind nu numai fizic, ci și psihic, distrus din cauza detenției. O infecție urinară, cu sondă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sec. al XIX lea, nu are prea multe elemente comune cu biserica mănăstirii Golia, cu Trei Ierarhi sau cu Sf. Nicolae (epoca Ștefan cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al puterii seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a fi proiectat la concurență cu dimensiunile faraonice ale „Casei poporului” (de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
sec. al XIX lea, nu are prea multe elemente comune cu biserica mănăstirii Golia, cu Trei Ierarhi sau cu Sf. Nicolae (epoca Ștefan cel Mare). Nu știu în ce măsură profilul arhitectonic al noii Catedrale se va apropia, să zicem, de stilul brâncovenesc sau de stilul Ion Mincu. Plasarea lângă actualul Palat al Parlamentului - simbol al puterii seculare - respectă tradiția, numai că, în percepția comună, edificiul care simbolizează puterea spirituală pare a fi proiectat la concurență cu dimensiunile faraonice ale „Casei poporului” (de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
procurorii n-au reușit să le vadă cu ochii lor, fiindcă Parlamentul le-a refuzat percheziția, așa că s-au mulțumit să intre în apartamentele vecine, ale unor oameni care nu erau cercetați. Au mai percheziționat o casă uriașă, în stil brâncovenesc, achiziționată de aceeași mătușă minune, casă în care vecinii spun că i-ar fi văzut strecurându-se noaptea pe soții Năstase. Și chiar s-a găsit în curte o scândură de ambalaj cu numele acestora. Totuși, vila e pe numele
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
rezultate parțiale căci, datorită crizei, numai Casa Asigurărilor Sociale a contribuit cu o oarecare sumă. Comisia instituită era formată, pe lângă ministrul și secretarul general al Ministerului Sănătății, din profesorul I. Bălăcescu,directorul Casei Muncii C.F.R., inginer Roll, din partea Eforiei Așezămintelor Brâncovenești, M. Botez, senator, precum și directorii din minister, Gr. Kessim, directorul direcției spitalelor, dr. E. Răsmeriță, directorul general al Fondului Sanitar, dr. O. Pușcariu, directorul general al Sănătății și dr. Traian Nasta, de asemenea o autoritate în domeniul organizării asistenței chirurgicale
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chemați urgent la un consult de către chirurgul de gardă al spitalului. Directorul medical al spitalului, prof. dr. Iacobovici și-a format echipa sprijinindu-se pe cea mai mare parte a colaboratorilor săi de la Clinica de chirurgie și ortopedie a Spitalului Brîncovenesc dar chemând în colaborare și alți tineri chirurgi sau personalități deja afirmate ale medicinei bucureștene. Aici au făcut gărzi sau au lucrat perioade mai scurte, în dorința de a sprijini activitatea spitalului și de a se perfecționa ca chirurgi, mulți
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
al chirurgiei românești, profesorul Iacobovici, să sporească până la limită, eforturile sale și să participe, pe lângă funcția ce o avea de director medical al Spitalului de Urgență - și în primul rând ca șef al Clinicii de chirurgie și ortopedie de la Spitalul Brâncovenesc, să participe, ca membru și în Comitetul Societății „Salvarea”. Se constituie astfel primul sistem original românesc, de organizare și acțiune unitară al asistenței chirurgicale de urgență în București. Datele - de care dispunem, mărturisesc vârful de reușită și afirmare a acestui
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ca urmare a sprijinului maestrului său, să poată face un număr însemnat de intervenții din cele mai diverse domenii ale chirurgiei de urgență. În perioada anilor 1908-1913 a funcționat ca medic chirurg, șef al serviciului de consultații din policlinica Așezămintelor Brâncovenești, iar între anii 1913-1923 ca medic primar chirurg la serviciul din Spitalul Brâncovenesc. În activitatea sa socială s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor din întreprinderi, asigurările sociale - considera el - fiind instituția medicală
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
intervenții din cele mai diverse domenii ale chirurgiei de urgență. În perioada anilor 1908-1913 a funcționat ca medic chirurg, șef al serviciului de consultații din policlinica Așezămintelor Brâncovenești, iar între anii 1913-1923 ca medic primar chirurg la serviciul din Spitalul Brâncovenesc. În activitatea sa socială s-a alăturat acelor care căutau forme și soluții sociale de sprijin a lucrătorilor din întreprinderi, asigurările sociale - considera el - fiind instituția medicală care, ar putea veni în sprijinul celor fără suficiente mijloace materiale în a
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
să se introducă în învățământul medical noțiunile necesare „urgenței”. Dar o realizare concretă, efectivă, constatăm a se va înfiripa ceva mai târziu. În raportul - anual (iulie 1943) trimis Decanului Facultății de Medicină, Directorul Clinicii de chirurgie și ortopedie de la Spitalul Brâncovenesc, dr. Iacob Iacobovici scria: „Cursurile au fost organizate ca și în anii precedenți. Studenții au fost obligați să vină la ora 8 dimineața și au fost împărțiți în serii de câte 20 și lucrau la patul bolnavilor, sub conducerea asistenților
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
învățământul pediatric are un destin nefericit, după pensionarea pentru limită de vârstă în anul 1938 a profesorului Ion Bălăcescu. Din motive financiare, de economie bugetară, clinica de la Spitalul de Copii se contopește cu clinica a 2-a chirurgicală de la Spitalul Brâncovenesc. Timp de patru ani profesorul Iacobovici va conduce și clinica de la Spitalul de copii, venind de trei ori pe săptămână pentru cursuri, demonstrații operatorii și îngrijirea micilor pacienți. Profesorul Iacobovici era ajutat aici de o personalitate statornică și de mare
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Floreasca ci și în întreg învățământul medical bucureștean. Am avut șansa să-l întâlnim pe profesorul Dumitru Dobrescu care, amintindu-și activitatea sa de intern, ne-a mărturisit:„Am făcut internatul în farmacie în două unități sanitare de prestigiu: Spitalul Brâncovenesc și Spitalul Floreasca. Primul stagiu l-am făcut la Brâncovenesc iar la prima rotație am ales Spitalul de Urgență Floreasca. Am fost cazat excepțional, în „Aripa nouă” dată în funcțiune cu puțin timp înainte. După un timp am fost mutați
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
șansa să-l întâlnim pe profesorul Dumitru Dobrescu care, amintindu-și activitatea sa de intern, ne-a mărturisit:„Am făcut internatul în farmacie în două unități sanitare de prestigiu: Spitalul Brâncovenesc și Spitalul Floreasca. Primul stagiu l-am făcut la Brâncovenesc iar la prima rotație am ales Spitalul de Urgență Floreasca. Am fost cazat excepțional, în „Aripa nouă” dată în funcțiune cu puțin timp înainte. După un timp am fost mutați în clădirea veche și aici am avut coleg pe dr.
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
excepțional, în „Aripa nouă” dată în funcțiune cu puțin timp înainte. După un timp am fost mutați în clădirea veche și aici am avut coleg pe dr. Litarcek. O muncă epuizantă dar de mare folos. Îmi amintesc că la spitalul Brâncovenesc, funcționa la consultațiile policlinice ale spitalului două cabinete (cu activitate permanentă) de chirurgie de urgență. Aici veneau multe urgențe, accidentați, traumatizați, răniți în tâlhării, multe intoxicații. Aici la aceste cabinete, se practica propriu zis o chirurgie de urgență; în acest
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mână anestezie tronculară. Și lucram foarte bine pe mână cu o astfel de anestezie. În ultimele trei luni de internat m-a luat la el profesorul Alexandru Rădulescu, cel care fusese adus de la Cluj și i s-a încredințat, la Brâncovenesc, Clinica de ortopedie. Internatul a fost și rămâne o școală eficientă de formare profesională în medicină”. Perioada aceasta istorică, a anilor 1945-1989, cu toate neajunsurile, neîmplinirile, stagnările ei sociale, cuprinde o imensă și bogată experiență de gândire și practică medicală
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
al asistenței chirurgicale, învățământului și cercetării științifice de profil. Elev al Institutului Medico-Militar și absolvent al Facultății de Medicină din București, dr. Țurai își va asigura o temeinică pregătire chirurgicală, mai ales la Școala chirurgicală a profesorului Iacobovici, de la Spitalul Brâncovenesc (unde a fost extern și intern) dar și o solidă instrucție anatomică la Școala prof. Rainer, unde a lucrat în paralel cu activitatea clinică timp de 6 ani ca asistent de anatomie. Se instruiește, de asemenea, ca medic secundar la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
acordat atenție - în primele decenii după Primul Război Mondial fiziopatologiei arsurilor. Ei au fundamentat concepția după care, la pacientul ars trebuie să devină dominant tratamentul general de reechilibrare hidroelectrolitică. Iacob Iacobovici a organizat, în Clinica sa de Chirurgie de la Spitalul Brâncovenesc (1933), un sector distinct de tratament al bolnavilor arși. De asemenea, în volumul I al Chirurgiei semiotice, clinice și terapeutice apărut în 1941, sub conducerea profesorului Iacob Iacobovici este inclus un capitol distinct consacrat arsurilor, apreciat ca fiind întocmit cu
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
demolări, redactorii lui Marius Tucă, scriu cu atâta înverșunare, ură și dispreț despre demolărea caselor, a cartierelor, a monumentelor istorice, a bisericilor. Domnul Constantin Bălăceanu Stolnici, spunea că Nicolae Ceaușescu își "pusese ochii" pe zona în care se aflau așezămintele Brâncovenești. Pentru ce oare și-ar fi pus Ceaușescu ochii pe zonă?! El nu a lăsat moștenire urmașilor din familie nicio garsonieră deoarece nu avea spiritul politicienilor de azi și nu știa să agonisească averi pentru urmași. El a fost un
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
nul Giurăscu și nici autoarea articolului, Anca Alexe, dacă pe acest loc s-a construit ceva și ce anume. Probabil nu ar mai fi credibilă acuzarea, dacă informația ar fi fost completă. Ipocrizie și lipsă de obiectivitate domnilor. Demolarea Spitalului Brâncovenesc Să continuăm cu a doua povestioară a mea, despre demolările din București, văzute de mine, un profan neștiutor, care am acuzat cu toată asprimea, fără să știu realitatea situației din aceste zone,respectiv motivele reale al acestor acțiuni. Eram în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
un profan neștiutor, care am acuzat cu toată asprimea, fără să știu realitatea situației din aceste zone,respectiv motivele reale al acestor acțiuni. Eram în București în luna ianuarie 1985 și întâmplător am trecut pe Splaiul Dâmboviței, prin zona Spitalului Brâncovenesc, unde am văzut din nou acei monștri asemănători "Godzilei" care participau la demolarea unei adevărate capodopere arhitecturale. Era o clădire cu arcade unice, cu turle minunate, un acoperiș de tablă zincată în formă de solzi de pește, adică o clădire
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
spuneam că nu mi plăceau de fel acele fete cu seriga în mâinile lor frumoase. Stând la televizor cu doctorul de gardă pe secție, am ajuns la discuții despre subiectul care stârnise atâta supărare pentru multe persoane, respectiv demolarea Spitalului Brâncovenesc,destăinuindu-i cele văzute de mine în iarna trecută la București. I-am relatat impresiile mele și atmosfera apăsătoare pe care o crease acest spectacol dezagreabil, cât și acuzele pe care le arunca fiecare asupra celor care luaseră o asemenea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cartea ce o aveam asupra mea, a început să recite, cu voce guturală și gesturi retorice, versurile lui Baudelaire, pe care le știa pe dinafară, uluindu mă. Tanti Ana era găzduită pe vremea aceea într-o aripă a frumosului Spital Brâncovenesc, unde ființa un azil de bătrâni aproape luxos, pus la dispoziția protipendadei (probabil așa prevăzuseră ctitorii) și unde dânsa se strecurase prin „relații“. De la fereastra înaltă a camerei ei ce da spre curtea interioară, sora bunicii ne explica: aia e
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
soldați s-au dedat la violențe și la jaf, în Baia-Mare, o blindată a armatei române a doborât un arc de triumf ridicat în onoarea armatei ungare. Sunt date despre civili maghiari victime ale retragerii armatei române din Cluj, Sfântu-Gheorghe, Brâncovenești, Satu-Mare. În ziua de 4 septembrie, în camera superioară a Parlamentului, prim-ministrul ungar anunța, triumfător, pentru a doua zi, orele șapte dimineața, că trupele armate "vor trece peste barierele, care fuseseră așa-zise puncte de frontieră" la Satu-Mare, Sighetu-Marmației
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]