746 matches
-
scris de F. Schültz, dedicat vieții și operei lui Lev Tolstoi. Revista mai include, în traducere, trei scrisori ale lui Dostoievski adresate fratelui său Mihail, și un articol despre H. Heine. Din poemele lui Heine tălmăceau C. Săteanu (sub pseudonimul Brândușă) și Mărunt (pseudonim neidentificat); Săteanu mai realizează o versiune românească a poeziei Secerișul de Petőfi și o transpunere a dramei Puterea întunericului de Tolstoi, din care aici au apărut câteva fragmente. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287895_a_289224]
-
cu aspecte specifice: zona pădurilor , mixte, a coniferelor și cea alpină. Mai important Însă pentru turism, sunt unele specii de plante cum ar fi: jneapăn (Pinus mugo), ienupărul pitic (Juniperus sibirica), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), iarba bălții (Deschampsia caespitosa), brîndușa de munte (Crocus heufelianus), coacăzele (Bruckenthalie spiculifolia), floarea de colț (Leonthopodium alpinum), sîngele voinicului (Nigritela nigra), crinul galben (Liliulm jankae), afinul (Vaccinium myrtillus), garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizanum) etc. - Fauna Carpaților Meridionali este una, dintre cele mai interesante și mai
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Dar, într-o dimineața.. un vânt cald de miazăzi eliberă cerul și mână norii spre miazănoapte, aducând din câmpuri îndepărtate presimțirea primăverii. De cum se porni dezghețul, se iviră de sub zăpada sclipitoare care se topea pe coastele însorite, și cele dintâi brândușe. „ Ce minune, își zise înfiorat Baltă, să privești floarea brândușei, frumoasă și gingașă.. ca ultima zăpadă din care înflorește ?! Soarele dimineții se strecura prin ramuri și lăsa în iarbă fâșii de un verde crud.. Anotimpul primăverii, renașterea naturii, tocmai sosise
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cerul și mână norii spre miazănoapte, aducând din câmpuri îndepărtate presimțirea primăverii. De cum se porni dezghețul, se iviră de sub zăpada sclipitoare care se topea pe coastele însorite, și cele dintâi brândușe. „ Ce minune, își zise înfiorat Baltă, să privești floarea brândușei, frumoasă și gingașă.. ca ultima zăpadă din care înflorește ?! Soarele dimineții se strecura prin ramuri și lăsa în iarbă fâșii de un verde crud.. Anotimpul primăverii, renașterea naturii, tocmai sosise. Pe cer sus de tot, pluteau norii ca niște grămezi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
slăvile albastre... Unde ?!.. Unde s-au dus ?! Aerul mirosea a proaspăt.. Inima primăverii zvâcnea pe aproape, o auzeai în plesnetul mugurilor... și, în zborul fluturilor. Ghioceii răzbiseră demult de sub zăpada albă și uscată,.. Clopoțeii și viorelele, toporașii delicați și gingașele brândușe încep să înveselească cu farmecul lor pădurea, încă mohorâtă. Este o trezire la viață, a cerului, a păsărilor, a plantelor și a oamenilor... A venit primăvara. Primăvara trezea și în noi pofte de viață.. adulmecam mireasma primăverii născânde. Țigăncușele cutreerau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de joc, În sunetul naiului confecționat din trestie, de miticul Pan dar și de concreții geți priviți de Ovidiu... Unele dintre monocotiledonate sunt plante textile, precum americanele Yucca sau Carludovica palmata, materia primă a cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre, oferindu ne - sacrificându-se pe sine - leacuri, nouă și prietenilor noștri necuvântători: brândușa de toamnă, șofranul, lăcrămioara, aloea, știrigoaia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cunoscutelor pălării de Panama. Altele, precum brândușa de toamnă, șofranul, exotica Curcuma și chiar banala ceapă, ne oferă și coloranții. Și nu sunt indiferente nici la suferințele noastre, oferindu ne - sacrificându-se pe sine - leacuri, nouă și prietenilor noștri necuvântători: brândușa de toamnă, șofranul, lăcrămioara, aloea, știrigoaia; de ce nu, papirusul pe care pisica Îl paște cu plăcere ori de câte ori nu e În apele ei... Dar aceste plante sunt Înțelepte: Între ele nu se află și “traficanți” de droguri... Și dacă tot am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
toamnă, șofranul, lăcrămioara, aloea, știrigoaia; de ce nu, papirusul pe care pisica Îl paște cu plăcere ori de câte ori nu e În apele ei... Dar aceste plante sunt Înțelepte: Între ele nu se află și “traficanți” de droguri... Și dacă tot am amintit brândușa, să-i recunosc “inteligența” de a acționa asupra altora prin alcaloidul specific: colchicina; e drept intermediat de om, ea a produs și produce noi soiuri și varietăți de plante utile direct nouă. Îndestulați din toate punctele de vedere, cătăm la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de vedere, cătăm la suflet. Iubim, și nu cunosc, Între cele sărbătorite de Florii, alte frumoase nume de fată decât acelea patronate de aceleași monocotiledonate: Brândușa, Viorica, Lăcrămioara, Liliana. Și le oferim flori: vestitorul primăverii, ghiocelul, și ultima a anului, brândușa; iar Între ele, vioreaua, laleaua, frezia, narcisa, crinul, gladiola, stânjenelul și atât de scumpele orhidee. Cărora le adăugăm o rămurică de asparagus. Mie-mi place să primesc zambile. Și ne place să le privim când Îngrijesc vreun filodendron ori un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
albul lui aprilie - florar - sau al copilăriei și roșul toamnei sau al maturității. Chiar imanent, respectiv transcendent? Poate cu temei. Căci: Primele flori ale anului - ghioceii - sunt albe; ideatic, negentropie pură. Puteți să-i spuneți spiritualitate. Urmează viorele, toporași, brebenei, brândușe, albastre ori violacee, tot În partea negentropică a spectrului culorilor, deși ceva mai orientate spre entropic, substanțial. În vară, vor alterna tot felul de culori, albastrul cedând În favoarea galbenului, apoi roșului, aproape entropie pură. Că o păpădie e galbenă, pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al caducității lucrurilor omenești” (Al. Piru): „Frunzele de aur peste noi, de plouă,/ Vor rodi pământul vechilor dureri./ Cum să plec aiurea, către nicăieri,/ Când mai am o floare de cules din rouă?” (Rondelul unui epicureu). În următoarele plachete, Dealul brândușelor (1974), Fulg și zăpadă (1978), autorul își asumă mai decis postura livrescă, artizanală sau doar ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni, 1939; Tecuciul literar, Bârlad, 1943; N. Beldiceanu, București, 1961; Memorialistica în opera cronicarilor, București, 1972; Salcâm uituc, introd. Al. Piru, pref. Dumitru Petrescu, București, 1973; Dealul brândușelor, București, 1974; Analize și interpretări literare (în colaborare cu Florin Mihăilescu), București, 1975; Fulg și zăpadă, București, 1978. Antologii: Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937 (în colaborare cu George Nedelea); Cele mai frumoase poezii românești, I-II, București, 1937 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
412; Artur Gorovei, Trei tineri scriitori, FF, 1941, 3; Aurel George Stino, „Tecuciul literar”, „Acțiunea”, 1943, 947; G. Bezviconi, „Tecuciul literar”, VBA, 1943, 11-12; Piru, Varia, I, 278, II, 43-45; Roxana Paicu, „Salcâm uituc”, RL, 1974, 4; Constantin Parfene, „Dealul brândușelor”, CRC, 1975, 9; Piru, Poezia, I, 152-153; C. D. Zeletin, G. G. Ursu, RL, 1980, 28; Lit. rom. cont., I, 503; Rotaru, O ist., III, 91-92; Dicț. scriit. rom., IV, 682-683. A.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
cineva de rău. Ochi Primăvara de vei vedea mai înainte călugăriori-brebeni*, să te lovești cu ele peste ochi, zicînd: „Călugăriori-brebeni vestejească, ochii mei întinerească.“ Atunci ochii întineresc. Dacă cineva voiește să-i întinerească ochii, trebuie să se frece cu o brîndușă pe la ei, zicînd: „Floarea asta îmbătrînească, ochii mei întinerească.“ Dacă omul nu ar mînca ou și ceapă, ar vedea și vîntul. Cînd îți joacă un ochi, ai să plîngi. Ochiul drept de ți se bate e a bine. Nu e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
brîncă la porci, să pui o roată în par. Dacă te încalți în pat, îți vor muri porcii de brîncă. Să nu pisezi usturoi sus: pe masă, pe brațe, pe pat, că mor porcii de brîncă. La brîncă se dă brîndușe din sîn. Broasca și gușterile prinse din martie se dau porcilor cînd sînt bolnavi de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
supreme puteri" ascunde "un cer de înaltă lumină"3. Dă de văzut acest ascuns în deschidere - acest mister deschis - de vreme ce semnul pe care îl face se ascunde la vedere, semnifică și arată ceva de neprivit? "Micul incendiu/ ascuns în inima brândușei de toamnă"4 este imaginea voalată care arată nearătându-se; fără să fie prezentă, nu e nici absentă întru totul. Deschiderea e chiar această distanță a posibilului între prezență și absență, loc al semnificabilului ce se dezvăluie în propria învăluire
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Apar numeroase plante cu flori viu și variat colorate: părăsita găinilor (Taraxacum scrotinum), păpădia (Taraxatum officinale), aglica (Filipendula hexapeta), capul șarpelui (Echium rubrum), nu-mă-uita (Miosotis silvatica), jaleșul (Salvia pratensis, S. nutans). Alături de acestea cresc și unele plante cu bulb (scânteioara, brândușa de toamnă, laleaua pestriță etc). Tot în formațiunile de stepă cresc: pelinul (Artemisia pontica), unele specii de plante cu țepi: scaieții (Cirisium lanceolatum) și ciulinii (Cardus nutans). Fauna stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întinde un covor moale de nea. Dar nu peste multă vreme, lea venit timpul de măritat, caci nu-i era ușor Moului An cu trei fete. PRIMĂVARA lua de bărbat pe MUGUR. La nunta lor auvenit toți ghioceii, toporașii și brândușele. Și împreună au avut trei flori: Martie (Mărțișor), Aprilie (Prier) și Mai (Florar). VARA prinse drag și ea de SOARE, și holda de grâu le-a fost casa și împreună au avut trei raze aurii: Iunie (Cireșar), Iulie (Cuptor) și
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
53 56; II, 87 90 ; V, 24-26 Petrovici, Arina : VII, 208 211 Petrovici, Ion : VIII, 174 180 Pillat, Ion: X, 199 202 Phillippide, Al.: V, 68 69 Piru, Al. : I, 139 142; V, 68 Pleșa, Gabriel : VI, 207 208 Pleșca, Brândușa Dumitrița : VII, 204 Podgoreanu, Anca, : VII, 206 209 Pop, Augustin Z. N. : II, 12 14 Pop, Doru:VI, 121 128 Popa, Constantin M.: VII, 108 115 Popa, George : I, 48 51 ; VI, 164-168 ; VII, 99 103; VIII, 91 97; X
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
iarnă și bucuria iubirii, a revenirii la viață a întregii naturi. Așa se face că a apărut credința ca Dragobete ar fi fost fiul Babei Dochia, fiind căsătorit cu Florica (sau Lazarica). De el sunt legate și legenda ghiocelului, a brândușei și a "nunții" păsărilor. Dragobete (Dragomir) este simbolul românesc al iubirii. Din păcate, foarte mulți (în special tineri) preferă sărbătoarea de import a Sfântului Valentin, uitând de Dragobete. Paparudele se practică de săteni îndeosebi în timpul perioadelor de recoltă prelungită având
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Viola tricolor) 2. Clasa Monocotiledonatelor Familia Orchidiacee, Bribonic (Orchis ustulata, Orchis coriophora, Orchis globosa, Orchis cordigera, Orchis morio), Iarba cucului( Herminium monarchis), Iraba de baltă (Anacamptis pyramidalis, Epipactis microphylla), Părul cucului (Listera cordata) Coroclean (Neottia nidus-avis, Coralloorhiza innata) Familia Iridacee. Brândușe de munte (Crocus banaticus), Coasă (Gladiolus imbricatus), Catiță, Stânjenel vânăt (Iris germanica), Stâjenel galben (Irispseutacorus) Catița vânătă (Iris caespitosa) Familia Amaryllidiacee. Coprină, Floare popească (Narcissus radiiflorus), Ghiocel (Galanthus nivalis) Familia Liliacee. Sburătoarea presurii (Majanthemum bifolium), Răsfulg, Crucea florilor (Paris quadrifolia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asociată cu..., iar pe planșă copiii identifică/regăsesc ulterior...; în explicarea/interpretarea anumitor cuvinte/expresii din textele abordate: ,,soare ghiduș" înseamnă... (se realizează ,,asaltul de idei"), iar în text poate însemna...; în identificarea/fixarea elementelor unui câmp lexical (floare...: ghiocel, brândușă, trandafir, viorea, floare-de-nu-mă-uita, lalea, crizantemă etc.; frumoasă, gingașă, roșie, albă etc.), ale unei familii lexicale (floare: floricică, floricea, florărie, florar, florăreasă, înflorit, neînflorit etc.), prin valorificarea nuanțată a exemplelor date inițial de copii (toate răspunsurile sunt corecte, încadrate însă în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Sudan și altele. Ele ne delectează, vara cu o bere, iarna cu o vodcă ori un whisky. Ba chiar și cu “vin”, bineînțeles de palmier. Ele ne Încântă privirea, din cea mai timpurie primăvară - ghiocelul - până În cea mai târzie toamnă - brândușa - timp În care se succed viorele, lăcrămioare, prin păduri, ori iriși prin bălți, ori lalele, narcise, stânjenei, crini, gladiole, prin grădini; și, În sfârșit, chiar orhidee. Ele, adică banala iarbă, ne Înrourează pașii și ne oferă bucuria odihnei, dar și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
2009, privind instituțiile financiare nebancare, publicat în M.O. 408/19.06.2012. 234 17. Regulament nr.11/2012 privind piața primară a titlurilor de stat administrată de BNR, publicată în M.O. nr.502/23.07.2012 Monografii: 18. Brândușa Vartolomei, „Contractul de factoring”, Ed. Lumina Lex, București 2006 19. Berheci I., „Contabilitatea societăților bancare”, Ed. Sedcom Libriș, Iași, 2003, p.90 „apud” Silviu Bratu, „Contabilitate bancară românească”, Ed Ex Ponto, 2008 20. Dedu V., Enciu A., „Contabilitatea bancară”, Ed.
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
2009, privind instituțiile financiare nebancare, publicat în M.O. 408/19.06.2012. 234 17. Regulament nr.11/2012 privind piața primară a titlurilor de stat administrată de BNR, publicată în M.O. nr.502/23.07.2012 Monografii: 18. Brândușa Vartolomei, „Contractul de factoring”, Ed. Lumina Lex, București 2006 19. Berheci I., „Contabilitatea societăților bancare”, Ed. Sedcom Libriș, Iași, 2003, p.90 „apud” Silviu Bratu, „Contabilitate bancară românească”, Ed Ex Ponto, 2008 20. Dedu V., Enciu A., „Contabilitatea bancară”, Ed.
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]