689 matches
-
implică în redactarea altei foi efemere, „Mișcarea literară și artistică” (1901), conduce revista „Arta” (Iași, 1903-1904), în paginile căreia G. Bacovia figurează prima dată cu pseudonimul sortit celebrității. A mai semnat cu inițiale, cu numele prescurtat și cu pseudonimele Arald, Brândușă, Narcis, Nayr, poate și Trad. O parte din intervențiile publicistice ale lui S. e strânsă în volumele Anecdote literare (1930), Carnaval literar (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdotă (1937), Mușchetarii literaturii române moderne (1939). O „disertație”, Sărutarea (1903
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
al caducității lucrurilor omenești” (Al. Piru): „Frunzele de aur peste noi, de plouă,/ Vor rodi pământul vechilor dureri./ Cum să plec aiurea, către nicăieri,/ Când mai am o floare de cules din rouă?” (Rondelul unui epicureu). În următoarele plachete, Dealul brândușelor (1974), Fulg și zăpadă (1978), autorul își asumă mai decis postura livrescă, artizanală sau doar ocazională, dar își diminuează astfel simțitor palpitul poetic. SCRIERI: Poetul G. Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
Tutoveanu, Bârlad, 1928; Istoria literară a Bârladului, București, 1936; G. Ibrăileanu și Bârladul, Fălticeni, 1939; Tecuciul literar, Bârlad, 1943; N. Beldiceanu, București, 1961; Memorialistica în opera cronicarilor, București, 1972; Salcâm uituc, introd. Al. Piru, pref. Dumitru Petrescu, București, 1973; Dealul brândușelor, București, 1974; Analize și interpretări literare (în colaborare cu Florin Mihăilescu), București, 1975; Fulg și zăpadă, București, 1978. Antologii: Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937 (în colaborare cu George Nedelea); Cele mai frumoase poezii românești, I-II, București, 1937 (în colaborare
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
412; Artur Gorovei, Trei tineri scriitori, FF, 1941, 3; Aurel George Stino, „Tecuciul literar”, „Acțiunea”, 1943, 947; G. Bezviconi, „Tecuciul literar”, VBA, 1943, 11-12; Piru, Varia, I, 278, II, 43-45; Roxana Paicu, „Salcâm uituc”, RL, 1974, 4; Constantin Parfene, „Dealul brândușelor”, CRC, 1975, 9; Piru, Poezia, I, 152-153; C. D. Zeletin, G. G. Ursu, RL, 1980, 28; Lit. rom. cont., I, 503; Rotaru, O ist., III, 91-92; Dicț. scriit. rom., IV, 682-683. A.Tr.
URSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290388_a_291717]
-
copiii ei au imobilizat-o, așa că n-a mai returnat cadourile de Crăciun care nu se potriveau, ci doar le-a pus În dulap, fără să mai Își ia banii Înapoi. La sfârșitul acestui anotimp rănit, necinstit, pe când apăreau primele brândușe, Întorcându-se din iarna lor subterană, Calliope Stephanides, care simțea și ea ceva mișcându-se În solul făpturii ei, citea clasicii. Semestrul de primăvară din clasa a opta m-a adus În grupa de literatură engleză a domnului da Silva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
primăvară, În timp ce Înfloreau brândușele, În timp ce directoarea școlii verifica bulbii de narcise din straturi, și Calliope simțea ceva Îmbobocind. Un obiect obscur numai al ei, care, alături de nevoia de intimitate, era responsabil pentru coborârea În toaleta de la subsol. Un fel de brândușă și el, chiar Înainte de a Înflori. O tulpină rozalie ieșind din noul mușchi Întunecat. Dar o floare ciudată, Într-adevăr, pentru că părea să treacă prin mai multe anotimpuri Într-o singură zi. Își petrecea iarna hibernând și dormea sub pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mașină a altor fete, simțeam un dezgheț Între picioare, solul umezindu-se, o aromă fecundă, de turbă, ridicându-se și apoi - În timp ce mă prefăceam că memorez verbe latinești - viața bruscă, zvârcolirea ei din pământul cald de sub fusta mea. La atingere, brândușa era câteodată moale și alunecoasă precum carnea unui vierme. Alteori era tare ca o rădăcină. Ce părere avea Calliope despre brândușa ei? Este În același timp cel mai ușor și cel mai greu lucru de explicat. Pe de-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În timp ce mă prefăceam că memorez verbe latinești - viața bruscă, zvârcolirea ei din pământul cald de sub fusta mea. La atingere, brândușa era câteodată moale și alunecoasă precum carnea unui vierme. Alteori era tare ca o rădăcină. Ce părere avea Calliope despre brândușa ei? Este În același timp cel mai ușor și cel mai greu lucru de explicat. Pe de-o parte, Îi plăcea. Dacă apăsa pe ea cu colțul unei cărți, senzația era plăcută. Acest lucru nu era nou. Întotdeauna Îi plăcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mai ușor și cel mai greu lucru de explicat. Pe de-o parte, Îi plăcea. Dacă apăsa pe ea cu colțul unei cărți, senzația era plăcută. Acest lucru nu era nou. Întotdeauna Îi plăcuse să apese acolo. La urma urmei brândușa făcea parte din corpul ei. N-avea nici un rost să pună Întrebări. Dar mai erau momente când simțeam că era ceva diferit În felul În care eram făcută. În tabăra Ponshewaing, În anumite nopți umede din anexa cu paturi suprapuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de la lanterna cuiva, Îmi Încheiam mica mea confesiune „Știi?“ și, În Întuneric, trei sau patru fete cu părul sârmos dădeau din cap o dată și Își mușcau colțul buzelor și se uitau În altă parte. Nu știau. Uneori mă nelinișteam că brândușa mea avea o floare prea elaborată: nu o plantă perenă oarecare, ci o floare de seră, un hibrid botezat după creatorul ei, precum trandafirii. Iridescent Hellene. Palidul Olimp. Focul Grecesc. Dar nu - nu era În regulă. Brândușa mea nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mă nelinișteam că brândușa mea avea o floare prea elaborată: nu o plantă perenă oarecare, ci o floare de seră, un hibrid botezat după creatorul ei, precum trandafirii. Iridescent Hellene. Palidul Olimp. Focul Grecesc. Dar nu - nu era În regulă. Brândușa mea nu era de expoziție. Era Într-un stadiu de devenire și până la urmă, putea să iasă bine, dacă așteptam cu răbdare. Poate că așa era la toată lumea. Până atunci era mai bine să țin totul Înfășat. Ceea ce și făceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la goană. Mă simțeam cuprinsă de panică și, În același timp, surprinzător de calmă. În sinea mea, puneam lucrurile cap la cap. Clementine Stark și lecțiile de sărutat și răsucirile din cada cu apă fierbinte; o inimă amfibie și o brândușă Îmbobocită; sângele și sânii care nu se arătau; și pasiunea pentru Obiect, care părea, care păruse, care arăta de parcă ar fi fost pe termen lung. Câteva momente de claritate și apoi panica Îmi răsună din nou În urechi. Și mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
sexul se Întâmpla. Acesta era lucrul cel mare. Ceea ce se petrecea exact, ce și de unde venea, era de importanță secundară. În plus, nu aveam mare lucru drept termen de comparație. Nimic În afară de noaptea din cabană, cu Rex și Jerome. În ceea ce privește brândușa, nu era atâta o parte din mine, cât un lucru pe care Îl descopeream și de care ne bucuram Împreună. Doctorul Luce o să vă spună că maimuțele femele Încep să se Încalece atunci când li se administrează hormoni masculini. Apucă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe care Îl descopeream și de care ne bucuram Împreună. Doctorul Luce o să vă spună că maimuțele femele Încep să se Încalece atunci când li se administrează hormoni masculini. Apucă, se Împing. Eu nu. Sau cel puțin nu de la Început. Înflorirea brândușei era un fenomen impersonal. Era un fel de cârlig care ne lega, mai degrabă stimulând părțile exterioare ale Obiectului și nu penetrându-i interiorul. Dar se pare că era destul de eficientă. Căci după primele câteva nopți o dorea. O dorea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
stau lucrurile. Mintea se autoorganizează. Mintea se curăță singură. E cu totul altceva să fii Înăuntrul unui trup decât În afara lui. De afară poți privi, poți evalua, poți compara. De dinăuntru n-ai nici un termen de comparație. În ultimul an brândușa se lungise considerabil. În momentele ei cele mai glorioase avea vreo cinci centimetri. Însă cea mai mare parte din această lungime era ascunsă de faldurile de piele dintre care ieșea. Și apoi mai era și părul. În stare neutră, brândușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
brândușa se lungise considerabil. În momentele ei cele mai glorioase avea vreo cinci centimetri. Însă cea mai mare parte din această lungime era ascunsă de faldurile de piele dintre care ieșea. Și apoi mai era și părul. În stare neutră, brândușa nici nu se observa. Când mă uitam În jos, eu una nu vedeam decât insigna Întunecată și triunghiulară a pubertății. Când atingeam brândușa, se lungea, se umfla, până când, ca și cum ar fi explodat, ieșea din săculețul ei. Scotea capul. Nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ascunsă de faldurile de piele dintre care ieșea. Și apoi mai era și părul. În stare neutră, brândușa nici nu se observa. Când mă uitam În jos, eu una nu vedeam decât insigna Întunecată și triunghiulară a pubertății. Când atingeam brândușa, se lungea, se umfla, până când, ca și cum ar fi explodat, ieșea din săculețul ei. Scotea capul. Nu prea mult Însă. Nu mai mult de doi centimetri și jumătate de la linia arborelui. Ce Însemna asta? Știam din proprie experiență, că Obiectul avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
umfla, până când, ca și cum ar fi explodat, ieșea din săculețul ei. Scotea capul. Nu prea mult Însă. Nu mai mult de doi centimetri și jumătate de la linia arborelui. Ce Însemna asta? Știam din proprie experiență, că Obiectul avea și ea o brândușă. Și a ei se umfla când era atinsă. A mea era Însă mai mare, mai expansivă În sentimente. Brândușa mea avea inima la vedere. Caracteristica esențială era aceasta: brândușa nu avea o gaură În vârf. În mod sigur, nu așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de doi centimetri și jumătate de la linia arborelui. Ce Însemna asta? Știam din proprie experiență, că Obiectul avea și ea o brândușă. Și a ei se umfla când era atinsă. A mea era Însă mai mare, mai expansivă În sentimente. Brândușa mea avea inima la vedere. Caracteristica esențială era aceasta: brândușa nu avea o gaură În vârf. În mod sigur, nu așa ceva aveau băieții. Pune-te În locul meu, cititorule, și spune la ce concluzie ai fi ajuns despre sexul tău dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
asta? Știam din proprie experiență, că Obiectul avea și ea o brândușă. Și a ei se umfla când era atinsă. A mea era Însă mai mare, mai expansivă În sentimente. Brândușa mea avea inima la vedere. Caracteristica esențială era aceasta: brândușa nu avea o gaură În vârf. În mod sigur, nu așa ceva aveau băieții. Pune-te În locul meu, cititorule, și spune la ce concluzie ai fi ajuns despre sexul tău dacă ai fi avut ce aveam eu, dacă ai fi arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îi simțeam căldura Între picioare În timp ce mă apăsa și mă Împungea. În primele câteva minute m-am concentrat la lampa circulară, dar până la urmă, trăgându-mi bărbia În piept, m-am uitat În jos și am văzut că Luce ținea brândușa mea Între degetul mare și arătător. O Întindea cu o mână, iar, cu cealaltă o măsura. Apoi lăsă rigla și scrise niște observații. Nu părea șocat sau Îngrozit. De fapt, mă examina cu mare curiozitate, aproape cu pasiune. Vedeam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
schi. Eu sunt Primăvara, vorbi la rândul ei o codană cu părul bălai, răsfirat pe umeri; obrajii îi erau numai zâmbet, iar glasul clinchet de clopoței. Eu vin din țara lui Miază-Zi. Babei Ierni îi dăruiesc ghiocei albi ca neaua, brândușe galbene precum soarele, toporași albaștri ca seninul cerului. Înverzesc câmpurile, înfrunzesc pădurile, înfloresc poienile și pajiștile. Aduc înapoi păsărelele cu cântecele lor, scot mieii să zburde la lumină. Ehei, a glăsuit la rându-i fata de alături numită Vara, zilele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sus în cer, în întunecimea de brazi și în aburul cel dintăi al zorilor. Îndată după dragostele cucoșilor, în luna lui mai, s-au eliberat de zăpezi adâncurile pădurii și au început să se arare, în luminișuri însorite, dedițe și brândușe. Seva a pornit, spărgând mugurii, în pârău au săgetat păstrăvii după cele dintăi gâze. Atunci a venit domnul Ieronim Dragu de la Sibiu, ca să-l caute pe doctorul Aurel Micu și a poftit pe Ursake Nicula să-l ducă în plantații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la capătul călătoriei și era cuprins de neliniște. Avea să revadă colibele din lemn, construite departe una de alta, printre copaci, împodobite cu crengi de brad și panglici colorate pentru a sărbători sfârșitul iernii. Văzuse deja, la marginea luminișurilor, primele brândușe, vestitoarele primăverii. În nopțile acelea se aprindeau focurile sacre, iar bărbații săreau pe deasupra flăcărilor rotindu-și săbiile, într-un ritual vechi care sărbătorea trezirea forțelor vitale ale Naturii și renașterea vegetației. Velunda avea să vină spre el, ca de atâtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
decât în cea de dinainte. Și totuși pe Kulfi n-o interesa. Stătea la fereastră și se gândea la lumea boabelor mici de piper, puternic aromate, a scorțișoarei, a mugurilor de trifoi și cassia, a stigmatelor de culoarea șofranului ale brândușelor. Pe pereții din spatele ei se aflau urmele desenelor pe care le făcuse cu atâția ani în urmă, încă vizibile din spatele unui strat subțire de spoială albă. La momentul respectiv, era deja recunoscut faptul că era puțin excentrică, ca să nu spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]