1,323 matches
-
potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc devotament la marginea periilor dese - pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
nu înregistra muzica, o dirija/cânta doar. Încă de la debutul liric, el lucrează în metale grele. Pe cortex, direct. Și neapărat, în contratimp cu poeții generației sale biologice. Poezia lui Vasile BURLUI este o Africă de gheață, sub o tâmplă brăzdată de fulgerele unor revelații dramatice și îmbrobonată de o emoție insesizabilă. Lumea e goală, tristă și greu suportabilă, fără oameni și poeți ca Vasile BURLUI. Mă gândesc la caracterul său nobil, înclinat către prietenie și solidaritate, la verva, la umorul
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]
-
ca la celebrele carnavale chinezești, sau că stau înrămați în zecile de kilograme de aur și argint, ce-i apasă cu marea povară a smereniei poleite. „Unde sunt Ierarhii noștri?” se întreabă în bocete bunicile împovărate de ani, cu fețele brăzdate de suferințele bolilor și ale neputințelor, sărăcite de pensiile micșorate, deznădăjduite de spitalele desfințate sau de lipsa medicamentelor compensate. În prag de iarnă, la gândul că frigul nu o să aibă cu cel încălzii, nu îndrăznesc să se întrebe ce fac
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
nr. 281 din 08 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ea mă cuprinde cu brațele ei roz, că două ramuri de trandafir înflorit mă adulmeca cu nările-i fine și gura ei umedă îmi săruta obrajii. precum un arcuș de vioară brăzdându-mi trupul, ea se agață de mine ca o liana aproape sufocându-mă. Îmi place să-i simt inima bătându-i sacadat, mâinile care se plimbă pe trupul meu cu siguranta pisicii pe acoperiș azi nici macar nu am nada în
LINGUŞITOARE CA ŞI-O PISICĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355520_a_356849]
-
din stele Izvoare de lumină vin și vin. Din an în an era tot mai puțină, Și sufletul tot cald și neschimbat. Dureri sau bucurii puteau să vină, În mers grăbit, cu pasul furișat. Asprimea vremuirilor în goană Obrazul îl brăzdară nemilos, Din trudnicia vieții o icoană, Iluminarea chipului pios. În zumzetul de harnică stupină Tăcute veșniciile se scurg. Cu fața gânditoare și senină Întruchipa un alter demiurg. Parfumul concentrat de melifere Cărat cu hărnicie strop cu strop, Dar furii să
ICOANE VECHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356972_a_358301]
-
Acasă > Stihuri > Reflecții > BARZA Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Fânul mă-mbată în nemișcarea-mi treaza, Soarele-mi brăzdează trupul istovit, Din înălțimi o barza ușor pe cuib planează Și mă salută iute cu-n prelung plescăit. O rog să-mi spună sincer de ce m-adus în lume Și ce ursite-n cale iute s-au năpustit, De ce am
BARZA de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357009_a_358338]
-
întâmplă ceva rău cu el, Doamne ferește!". Doar câteva secunde a stat Elena în cumpănă, strângându-și buzele și privind lung telefonul așezat pe o noptieră, dar acest răstimp i s-a părut o veșnicie soțului care-i privea întrebător chipul brăzdat de umbrele vizibile ale îngrijorării...
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
băieții seamănă cu mamele lor, așa că, Nicolae este o fire mai interiorizată, moștenind-o mai mult pe mama sa. A trecut timpul, dar Nicole și nea Mitică se iubesc și acum, la fel ca în prima zi. Viața le-a brăzdat chipurile, dar lumina din privirile lor nu s-a stins. Ea strălucește și acum, la fel de puternic precum în ziua când s-au cunoscut. Iar ochii lor vorbesc într-o limbă ce nu e nici română și nici franceză. Este limba
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
umilindu-se, autodevorându-se și să piară de foame și în mizerie morală, în disprețul unanim și profund al celorlalte nații.” Așa îmi zice din poza sa alb-negru Emil Cioran și înțelegându-l, aceeași durere și aceeași tristețe mă cotropește iremediabil, brăzdându-mi și mie fața și încleștându-mi si mie inima și sufletul. Ion IANCU-VALE iulie 2012 Referință Bibliografică: Ion IANCU-VALE - PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie
PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN de ION IANCU VALE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356719_a_358048]
-
umilindu-se, autodevorându-se și să piară de foame și în mizerie morală, în disprețul unanim și profund al celorlalte nații.” Așa îmi zice din poza sa alb-negru Emil Cioran și înțelegându-l, aceeași durere și aceeași tristețe mă cotropește iremediabil, brăzdându-mi și mie fața și încleștându-mi si mie inima și sufletul. Referință Bibliografică: Privind la fotografia lui Emil Cioran / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 544, Anul II, 27 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355091_a_356420]
-
au întâlnit. El 37, ea 19. Surprinzător, nu? Indiferent ce vor spune unii despre monotonia vieții in doi, viața pentru ei a fost oază de fericire din care au gustat, fericiți, iar astăzi sunt doi bunici minunați. „Viața le-a brăzdat chipurile, dar lumina din privirile lor nu s-a stins. Ea strălucește și a acum la fel de puternic, precum în ziua când s-au cunoscut.” Nu pot să trec nepăsătoare peste încă un aspect, pe care l-am remarcat, dragostea doamnei
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
o să nu se miște din pat dacă ține la viață, omul s a întins, răpus de oboseală și alcool. A dormit până seara. Ea a rămas, chircită de spaimă și scârbă, lângă el, la perete, sorbindu și lacrimile ce i brăzdau obrajii. Abia dacă o lăsase să se spele. Nu avea curaj să coboare nici să și astâmpere setea ce i uscase cerul gurii. Strângea păturile de lână până sub bărbie și nu reușea să și oprească tremurul. Se simțea sfârșită
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
degetele adună grămezi de suspine, rostogolindu-le peste fluturii agonizanți ai iluziilor, zădărnicite de neputință și dezolare. Câtă tristețe!... Câtă descurajare!... Cât dor!... Răsuflarea se întretaie și apoi se oprește sporadic sub presiunea timpului inamic. Creierul geme cu fulgere ascuțite, brăzdând întunericul durerii, de curcubee sângerii. Ochii se închid, goliți de lumină și plâng în tăcere sub pleoapele ermetice. Suflete înfrățite întru dor și înstrăinare bat cu disperare la porțile grele ale țării, care li s-au închis implacabile, renegându-și
SĂ NE TREZIM DEMIURGUL de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368814_a_370143]
-
credință și răbdare mântuirea s-o apuc... Căci am obosit să plâng răutatea lumii mele, Crucea umerii-mi-apasă , iar durerile-mi-sunt grele... Să ne odihnim Hristoase... Tu de multe ce-ai iertat, Eu de lacrimi mari și grele câte fața mi-au brăzdat... Să îmi mângâi fața, Doamne, să ștergi lacrimile care, Le-am vărsat în toiul nopții, ori în zi, de supărare! Să mă lași să-Ți plâng pe umăr cum adesea am făcut, Când acei ce i-am iubit au spus
DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368819_a_370148]
-
care mă duce, Spre odihnă, spre iubire, spre lumină și credință Și alăturea de Tine să mai uit de suferință! Să ne odihnim Hristoase... Tu de multe ce-ai iertat, Eu de lacrimi mari și grele câte fața mi-au brăzdat... Și de-ai vrei să faci minune, să îmi faci o bucurie, Dă-mi din când în când în dar o zi de....copilărie!! Referință Bibliografică: DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul
DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368819_a_370148]
-
în Dumnezeire, din considerație față de spiritul tradiției familiale. Îndoielile / întrebările au crescut... Biologia, teoriile evoluționiste, aduceau multe și mari dileme, iar răspunsurile erau niște simple nonsensuri...Aberații! La urmă, am decis să rămân fidelă concepțiilor și ritualurilor strămoșești. Credința mea, brăzdată de frământările rațiunii, a rămas falnică, sub pretextul echilibrului spiritual. Sătulă de a fi umilă, în incertitudine, sătulă de toate constrângerile unor științe limitate, am ales calea libertății absolute, întorcându-mă, cu speranță și convingere, spre credință. Dumnezeu sălășluiește în
DUMNEZEU SĂLĂŞLUIEŞTE ÎN FIINŢA NOASTRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368961_a_370290]
-
sau al restaurantelor, ori oprindu-se pentru a servi o carafă cu bere. Mai rar vezi un castel chiar in centrul orașului pe lângă care să treacă un tramvai ultramodern cu șapte vagoane. Gent, mai este denumit și orașul dintre râuri, brăzdat de canale legate prin poduri, populat de clădiri vechi, impresionând prin arhitectură. Cele mai vechi și mai frumoase clădiri din oraș le veți găsi în port, pe malurile Graslei pe de o parte, Korenlei pe cealaltă, cum sunt denumite cele
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
impresiile ce mi le-a lăsat această zonă, eu fiind un turist român sosit pentru prima dată pe pământul belgian. De la Tongrinne spre Namur, sunt circa 20 de km și se ajunge foarte ușor dacă ai un GPS, Belgia fiind brăzdată în lung și în lat de autostrăzi și șosele naționale în toate direcțiile, cu benzi de mare viteză. Desigur, că și nouă GPS -ul montat pe bordul mașinii, ne-a fost de mare ajutor pentru a nu o lua spre
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
ar fi fost mica poveste/ a unei iubiri fulgerătoare/ estimp îngerii tăi și ai ei/ înoată senini în marea cea mare (Zdrențele sfielii). Parcă din alte vremuri, "verbul" e la îndemâna unor metamorfoze purificatoare, fără început și sfârșit. Tristeți atemporale mai brăzdează câteodată fostele speranțe, existente acum sub forma urmelor ninse ale unei onirice Siberii a îngerilor (Melodioasa inexistență). Viața a erodat, de multe ori chiar aneantizând, tot ceea ce dorea să evadeze din materie. Rămâne inalterabilă doar tensiunea întru alt soare , amintirea
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
tine - O rugă către Dumnezeu, Destin din frunze și suspine Iubite, toamnele se duc, Tulburător li-i mersu-n zare Eu le privesc trist și tăcut, Mă trec precum o lumânare DORINȚA Vreau să topesc dorința mea în tine Și să brăzdez oftatul tău cu un sărut, S-apuc de plete dorul și suspinul Și să-l învârt până devine mut... Flămând să te-ncolțesc pe tine Și să te devorez treptat-treptat ... Să dezgolesc prin patimă, iubirea Și să o venerez neîncetat
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
fluturând culorile sale mă mândresc că-s născut os din țărâna istoriei tale scrisă pe temeliile lumii diamant neprețuit încrustat pe coloana infinitului se ridică la cer rugăciuni din piepturi curajoase de români gem plâns de dureri vechi apele Dunării brăzdează munți și îmbrățișează bărăganul legendele și balade zidite în pietre bătrâne semănate pe văi de la facerea lumii codrii leagănă doine adunate în memoria rădăcinilor împlântate-n țărână și veghează în taină somnul vitejilor adormiți. Îți compun imnuri stelele luminând tăcute
CU VENERAȚIE ÎȚI ȘOPTESC NUMELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370484_a_371813]
-
pe munte, mai am puțin până la cabană, nu mă grăbesc să plec, e bine la umbra bătrânului prieten, stejarul. Mulți oameni vor fi găsit adăpost și răcoare de-a lungul timpului, la umbra acestor făloși arbori, sunt bătrâni, coaja este brăzdată de șanțuri adânci, mușchiul mare, crescut pe partea de nord, ne arată că stejarul meu, nu este chiar la prima tinerețe. Simt pleoapele din ce în ce mai grele, somnul vine pe furiș, mă cuprinde fără veste, ațipesc cu gândul la frumusețea pădurii. Într-
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
Acasa > Poeme > Emotie > PLECĂCIUNE Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1893 din 07 martie 2016 Toate Articolele Autorului m-ai răspândit, mamă, zvon peste inima universului, vântul ți-a șoptit numele meu la ureche când brăzdai pământul cu picioarele goale și îmi semănai viitorul cu palmele. și am răsărit- călător singuratic rupt de drumul tău. mă plec în fața ta, dar îți port inima la piept. Referință Bibliografică: Plecăciune / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PLECĂCIUNE de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369304_a_370633]
-
nefavorabile ! O să te iert ,cu siguranță o să te iert ! Te iubesc prea mult ca să renunț așa ușor la tine ! Dar ce să fac cu oportunista aia, Madelene ? ” Lara se privește în oglindă și constată cu surprindere că riduri subțirele îi brăzdează fruntea. Trupul este cel care arată primul îmbătrânirea sufletului ! Dar sufletul merită întotdeauna și a doua șansă ! „ O să găsesc eu o soluție ,dragostea rezolvă tot , nu poate fi adevărat numai în filme ! O să lupt pentru dragostea mea ! Da,o să lupt
VIAȚA LA PLUS INFINIT (16) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369321_a_370650]
-
atipică chiar și pentru acel veac al V-lea. Scunzi, cu capete deformate prin intervenții, încă de la naștere, greoi la mersul pe jos, dar neîntrecuți călăreți, trăindu-și aproape întreaga viață în șa, de o cruzime fără margini, având fața brăzdată de cicatrici pentru a nu le crește părul, cu un singur strai toată viața și acela nespălat, nu erau deloc războinicii pentru care să trebuiască să înveți mersul astrelor sau dihotomia viață-moarte. Prin urmare conducătorii acelor vremuri erau de cele mai multe
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]