49,935 matches
-
lor s-a apelat la Mafalda, însă aceasta devenise amanta călugărului Vasile și se ocupau împreună de agricultură cultivând canabisul. Astfel stând lucrurile, Domnul Emil Constantinescu abia-abia a reușit să încropească un Guvern pe care i l-a pus în brațe lui Victor Ciorbea spunându-i biblic: - Acesta-i Guvernul tău! Ia-ți-l și umblă... Atunci, în fața reporterilor tv, Victor Ciorbea păruse, concomitent, ciobanul care a pierdut niște oi prin Apuseni și coșbucianul Ben-Ardun privind stupefiat la mia de țechini
A doua venire a domnului Emil Constantinescu by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13313_a_14638]
-
oameni ai bisericii, dând de mâncare păsărelelor strânse în jurul lor, numele autorului picturii din păcate uitându-l. În schimb, mi-l aduc bine aminte pe Giovanni da Milano care l-a pictat în cadrul unui triptic cu o carte groasă sub brațul stâng, Sfânta scriptură probabil. Dar, interesant, de un roșu aprins. Ceea ce merge cu doctrina democratică universală de stânga a întregii Creații divine. La Paris, în luna octombrie 2003, de câte trei ori m-am dus la biserica Saint Germain des
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
l-a pus nici unul în valoare: și anume, esența securistă a comunismului românesc. Deși, formal, Securitatea se subordona partidului, în practică lucrurile stăteau exact invers. Nici unul dintre activiștii, mai mărunți sau mai răsăriți, nu puteau accede în funcții fără acordul „brațului înarmat” al partidului. Prim-secretarii „coordonau” doar pe hârtie activitatea Securității; în practică, aceștia erau pionii vizibili ai uneia și aceleiași politici de dominare și batjocorire de către o castă de tembeli a unei populații înfometate, derutate și redusă la stadiul
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
O mînă în plus își dovedește utilitatea și în lumea luptelor livrești. Atunci cînd cu dreapta cari paltonul și cu stînga sacoșa de proaspete achiziții, ca să mai ai cu ce să răsfoiești cărțile expuse, îți trebuie altă alcătuire anatomică. Opt brațe cu ventuze, ca la surorile noastre întru cerneluri, ar fi de un real folos. De altfel, unele persoane s-au descurcat bine sub palton, întrucît, am aflat de la Neculai Constantin Munteanu la o emisiune a postului Europa liberă, la ieșirea
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
clipă, în stare să ridice o scenă frecvent întâlnită la semnificația de simbol. Este momentul punerii mâinilor pe umerii vecinilor, în scena din cimitirul satului, la parastasul părinților personajului principal din romanul Vâltoarea: „Când văzu mulțimea aceea de sute de brațe puse pe umerii celor de dinante și lanțul ce se durase”, Vasile Popovici a înțeles „legătura firească dintre el și toți acei oameni”. Este momentul conștientizării că singurătatea este slăbiciune ce trebuie și poate fi înfrântă. Și această idee se
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
mai ales în formula leu-paraleu), în care intensitatea nu produce efecte negative, de excedare, ci mai curînd admirație. Atestat deja la Cantemir, cuvîntul e integrat azi fără ezitări contextelor moderne: „piața locurilor de muncă nu te va aștepta chiar cu brațele deschise, va trebui să te lupți «ca un leu paraleu»” (efamilia.ro); „unul dintre clienți a devenit brusc violent când i s-a cerut să achite cursa, starea de «leu-paraleu» fiind amplificată și de paharele cu alcool” (vlg.sisnet.ro
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
răsfoiască. Așa ceva nu se mai întâmplă de multă vreme. Difuzarea e cu totul aleatorie, probabil în ideea că tot nu se vinde. Lipsa acestui organism important (sau, mă rog, activitatea lui deficitară) face ca unii editori să-i pună în brațe autorului „drepturile” în natură, cu atât mai mult cu cât, în cele mai frecvente cazuri, tirajele sunt confidențiale, 100-300 exemplare. Și scriitorul e obligat astfel să devină un fel de Anton Pann, care să-și poarte în spate sacul de
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
umplut remorca, ochi, cu grijile mele, cu vise, cu obsesii, cu rîsete de copil, cu speranțe, cu iluzii, multe, cu deziluzii, și mai multe. Bucureștiul este foarte aglomerat vinerea. Este isteric de-a dreptul. Ne ține pe toți, cu toate brațele tentaculare, prizonieri ai maladivei existențe pe care o traversăm aplatizați de rutină, tîmpiți de nonsensuri. Orice încercare de evadare este istovitoare. Abandonul se arată de peste tot, la intersecții, la stopuri, scoate capul prin geamuri de mașini luxoase și obraznice și
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]
-
sau soție mi-ai fost tu? Mă știai pînă-n străfundul firii, Nervul cel mai pur vibrînd ușor, Mă citeai cu fuglerul privirii, Altfel greu pătruns de-un muritor; Și-mi calmai tu sîngele fierbinte, Ca din rătăcire să mă-ndrept, Brațe îngerești, să mă alinte, îmi strîngeam din nou zdrobitul piept; Fire mi-l țineau în vrăji, ușoare, Și-l distrai cu fleacuri cîte-o zi. Ce desfăt și-extaz, cînd la picioare îți zăcea ca pentru-a-ți mulțumi: Inima-i
Poezii de Johann Wolfgang Goethe by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/12014_a_13339]
-
urmă, înotătorul în larg observase pe foaia de cort întinsă într-un colț al odăii bustul de marmură decapitat de care dăduse cu câteva ceasuri mai înainte, și, aplecându-se, îl ridică, greu cum era, și strigă cu marmura în brațe femeia care trebăluia în chicineta improvizată într-un ungher al încăperii lor destul de spațioase... (va urma)
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
nu mai am. Am remarcat asta pe cînd mai puteam să stau în picioare, să umblu și să stau jos. Nu am păr pe cap și nici în jurul sexului. Nu am păr pe piept și nici pe picioare. Nu pe brațe și nici în nas. Nu tu păr la subraț, nu tu sprîncene, nu tu gene. Mai demult m-ar fi indispus lipsa asta de păr. Pentru că femeia cu cea mai fină pizdă mi-a spus: Iubesc părul tău de pe cap
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
nu tu gene. Mai demult m-ar fi indispus lipsa asta de păr. Pentru că femeia cu cea mai fină pizdă mi-a spus: Iubesc părul tău de pe cap, flocii tăi, îți iubesc părul de pe piept, părul de pe picioare. Părul de pe brațe, părul din nas. îți iubesc părul de la subraț, sprîncenele, genele. Lipsa părului are avantaje. Nu mai trebuie să mă scarpin în cap, pe piept, pe picioare, pe brațe, în nas și la subraț. Și lipsa dinților are un avantaj. După ce
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
flocii tăi, îți iubesc părul de pe piept, părul de pe picioare. Părul de pe brațe, părul din nas. îți iubesc părul de la subraț, sprîncenele, genele. Lipsa părului are avantaje. Nu mai trebuie să mă scarpin în cap, pe piept, pe picioare, pe brațe, în nas și la subraț. Și lipsa dinților are un avantaj. După ce mănînc nu mai trebuie să mă scobesc în dinți. Cu tot părul am fost urît de cînd mă știu. Fără o bună parte din păr sînt și mai
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
inevitabilele sechele psihologice ale oricui a avut de-a face cu Securitatea (și se înțelege că dl. Timofte a avut), ci și din cauza unei posibile agende ascunse în raport cu sinistra instituție. Presupunând, prin absurd, că dl. Timofte ar fi dorit distrugerea "brațului înarmat" al PCR, acest lucru trebuia făcut la modul impersonal, în numele unei convingeri democratice limpezi, și nu ca eventuală răzbunare. Oricum, la platitudinea pesedeilor, la orizontul jos la care se desfășoară lucrurile în tabăra iliesciană astfel de considerații sunt pură
Siguranța-nstelată deasupra și legea imorală în noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12080_a_13405]
-
au luat adio de la PSD. Acești oameni s-au repezit imediat către Alianța D.A. sperînd să găsească un nou adăpost politic. Unii au făcut-o numai și numai să nu-și piardă funcțiile. Au sperat că vor fi primiți cu brațele deschise în cele două partide ale Alianței. Și, cel puțin pe față, au găsit ușile închise. Cînd a venit Convenția la putere, era coadă la înscrieri în PN}CD. După revenirea PSD la Palatul Victoria, o mare parte dintre cei
Cum devenim ai noștri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12098_a_13423]
-
intrai. Era ca și cum Sisi, între timp, ar fi umblat cu ea; dar de ce și pentru ce?... Se aplecă, puse mâna pe ce i se păruse un pietroi și își dădu seama că era un bust de marmoră... îl luă în brațe, cântărea pe puțin zece kile. Văzu pe el un peplum, cum purtau zeițele romane. Printre șănțulețele săpate în marmoră observă ceva verzui, resturi de mușchi, probabil, de licheni, poate... întorcând marmora pe partea cealaltă, constată că pe spate era străbătută
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
ades, de-ar ține vremea, de ar mai ține vremea mai am atâtea fructe de cules! ȘTII TU? E-atât de frig În camera din care pleci, Încât ferestrele Îngheață de-ntrebări. Pereți-s reci, tablourile reci, În tot sunt brațe-ntinse spre chemări. Și e pustiu În jur și e tăcere, Nimic nu mă Îmbată către vis. Sunt măcinat de chinuri și de vrere Încât mă simt acasă, ca proscris. O clipă dacă-ai apărea În prag Să luminezi cu
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
aduce aminte, cu siguranță, fervorile începutului, emoțiile drumului pînă la chioșcul din colț pentru cumpărarea revistei în care i-a apărut primul articol, furnicăturile produse de vederea miraculoasă a propriei sale semnături în formă tipărită, drumurile părinților cu publicația sub braț pe la toți vecinii și rudele din cartier, felicitările interminabile care îi dăduseră pentru o clipă sentimentul că întreaga lume literară aștepta cu sufletul la gură și este încă sub farmecul apariției articolului său de debut. Urmează unu-două decenii în
My Way by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12104_a_13429]
-
s-o fac, magnetismul acestei cărți sincere și atașante fiind nu numai ideatic, ci și al unui mare stilist). Am cunoscut, ca și el și mulți alții, "cursa cu obstacole" pe parcursul existenței de fiecare zi, cu spaima și oroarea de brațul lung al Securității a cărui umbră nefastă mă urmărea pretutindeni, pe stradă, în casă, în redacție; de șefii, șefuleții, responsabilii de cadre și de sindicat, lichelele și prostovanii de tot soiul dictîndu-și legea, furîndu-mi liniștea unor clipe ireversibile ale prezentului
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
Marius Chivu Era întuneric, dar simțeam că ușa e mai aproape decât apreciam în acel moment. Am întins brațul și am pipăit-o. S-a deschis de la sine cu scârțăitul metalic binecunoscut. În bibliotecă, lumina roșiatică difuză amesteca fumul într-o inefabilă perdea. Un patefon îndepărtat răspândea întrerupt și cam hârâit ceva din Wagner, bineînțeles. - Pesemne e adevărat! exclamă
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
drept, de unde scoase unul după altul două ceasuri pe care le scutură la ureche să audă dacă mai merg... Unul din ele era mare, greu, un Anker nemțesc, cadran dublu, brățară de nichel, pe care și-l puse pe încheietura brațului stâng, și imediat deasupra puse și celălalt ceas, curios, de damă, mic, ușor, oval, de aur, un Alpha elvețian, rar, care în mod normal, ar fi trebuit să-l poarte ea, Sisi, ca mamă care murea de dorul Mărioarei, cum
Asfințit cu ghioc (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12136_a_13461]
-
asasinat. Conștiința noastră se mulțumește cu atît". Pretins egocentricul, vanitosul, mizantropul E. Lovinescu s-a simțit pururi obligat interior a interveni în favoarea celor într-un fel sau altul ultragiați din rîndul breslei sale: "Să-și vadă amicii literari rămînînd cu brațele încrucișate, privind cu filosofie stelele de pe cer în momentele cînd pe pămînt se petrecea brutala agresiune, făcîndu-se că nu văd nimic, a fost una din marile uluiri (repetate) ale lui E. Lovinescu". N-ar fi aceasta și una din "uluirile
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
O întîlnire cu Mercedesul în care se afla Paul Niculescu-Mizil se petrece astfel: "Recunoscîndu-l, Barbu s-a întrerupt din povestit și a zvîcnit într-un soi de plecăciune, care, din cauza unui pas greșit, dacă nu l-aș fi prins în brațe, l-ar fi proiectat cu capul direct pe pieptul lui Mizil. Acesta, înveselit brusc de scenă, a izbucnit în rîs și i-a făcut un semn cu mîna - un fel de ŤNoroc, dragăť - în timp ce automobilul demara. Iar confruntat, sub ninsoare
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
din propriile-i scenarii respinsese Barbu!". Nu e de mirare așadar că acestui Malraux de Cuțarida partidul a început a-i face șicane (așa cum a pățit de altminteri și bardul de la Bîrca). în împrejurări dificile, stăpînirea l-a lăsat din brațe pe cel ce se voia "cîinele" său "de pază", lăsîndu-l să se descurce singur în raporturile progresiv încordate cu colegii de breaslă. în 1968 s-a văzut demis de la conducerea revistei Luceafărul, din pricina impopularității ce și-o cîștigase printre scriitorii
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
Năstase. Iar Băsescu și Alianța DA nu fac destule declarații, la cît "spațiu" li se rezervă în emisiuni. Ziarele care pînă mai ieri dădeau de pămînt cu Băsescu își manifestă plenar, ca să zic așa, libertatea de a-l lua în brațe pe noul ales al patriei. Și cu cîtă artă fac asta. Nu pot trece, de pe o zi pe alta, de la atacul la beregată, cu dezvăluiri care mai de care mai apelpisite despre trecutul, prezentul și viitorul lui Băsescu, la pupături
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]