598 matches
-
reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicata, Regia Națională a Pădurilor asigura pază pădurilor proprietatea persoanelor fizice, care nu sunt administrate prin structuri silvice autorizate, în vederea păstrării integrității, prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale. Articolul ÎI Fondurile necesare îndeplinirii obligației prevăzute la art. I se asigura din resursele Regiei Naționale a Pădurilor." Art. I și ÎI din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 98 din 14 octombrie 2003 , publicată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168345_a_169674]
-
din Ordonanță Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicata, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva asigura pază pădurilor proprietatea persoanelor fizice în vederea păstrării integrității, prevenirii tăierilor ilegale, distrugerii sau degradării vegetației forestiere, pășunatului abuziv, braconajului și a altor fapte infracționale sau contravenționale." Articolul ÎI va avea următorul cuprins: "Art. ÎI. - (1) Fondurile necesare îndeplinirii obligației prevăzute la art. I se asigura din resursele Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva. În situațiile în care Regia Națională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168345_a_169674]
-
zonele de protecție a apelor, de protecție sanitară și ecologică, precum și în alte zone protejate; ... i) utilizarea produselor de protecție a plantelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost omologate, inclusiv sub formă de momeli toxice sau pentru braconaj; ... j) deversarea pe sol sau în ape a soluțiilor de produse de protecție a plantelor rămase neutilizate, precum și a apelor de spălare a utilajelor, echipamentelor și a ambalajelor de produse de protecție a plantelor." ... 4. Alineatul (3) al articolului 32
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268575_a_269904]
-
scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitate de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ este poluarea. (de exemplu rețeaua de canalizare
Lacul Vaduri () [Corola-website/Science/327499_a_328828]
-
sitului este destul de ridicată din cauza afluenței mari de turiști aproape pe tot parcursul anului. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea excesivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
râu pentru producerea de energie electrică. Încă se mai pot vedea ramășițele construcției care în zilele noastre nu mai funcționează. Până prin 2003 pe existau 3 specii de păstrav (indigen, curcubeu, fântânel), precum și o specie de pește denumită local moaca. Datorită braconajului masiv, numărul lor s-a diminuat semnificativ.
Râul Vasilatu () [Corola-website/Science/312882_a_314211]
-
acestor dinozaurii pitici din Depresiunea Hațeg a fost considerabil sporită odată cu descoperirile de cuiburi cu ouă și embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane acestora și a unei reptile zburătoare ("Hatzegopteryx"), din grupul pterozaurilor. Turismul necontrolat, poluarea cu resturi menajere, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din floră spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
concrete privind numărul populației de bonobo, dar se estimează a fi între și de indivizi. Specia este listată ca fiind pe cale de dispariție pe Lista roșie a IUCN și este amenințată prin distrugerea habitatului și prin creșterea populației umane, iar braconajul în scopuri comerciale este cea mai importantă amenințare. În mod uzual în captivitate trăiește 40 de ani, dar durata sa de viata în sălbăticie nu este cunoscută. Bonobo este considerat uneori a fi mai zvelt decât cimpanzeul obișnuit, iar femelele
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
faptul că acesta este relativ ușor accesibil. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat, poluarea pâraielor și pajiștilor cu resturi menajere, tiroliana de pe traseul ce duce la Canionul Șapte Scări, vecinătatea cu drumul național DN1, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
de Brădetu; poluarea apei râului Vâlsan din mai multe surse: ape uzate menajere și deșeuri menajere din așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile tradiționale care poluează apele râului (spălatul lânii, scăldatul oilor etc.), utilizarea de otravă pentru braconaj, minele de plumb etc; creșterea temperaturii apei; dispariția unor larve de insecte cu care se hrănește aspretele în aval de lacul de acumulare Vâlsan: efemeroptere (în special a "Rhithrogena semicolorata", mai multor specii de "Baetis"), chironomide, trihoptere; pescuitul ilegal; intensificarea
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Istoria câinilor din rasa începe în Anglia, la jumătatea secolului al XIX-lea. Condițiile precare de trai cu care se confruntau cei din păturile sărace ale societății duseseră la o creștere alarmantă a fenomenului braconajului, iar în aceste condiții proprietarii și administratorii terenurilor de vânătoare s-au gândit la obținerea unui câine capabil să-i intimideze și să-i descurajeze pe braconieri, întrucât pădurarii erau depășiți de situație. Așa a început munca de selecție a
Bullmastiff () [Corola-website/Science/323055_a_324384]
-
ca vulnerabil, cu aproximativ 14.500 de indivizi în sălbăticie. Africa de Sud adăpostește încă cele mai mari populații de rinoceri din întreaga lume, cu o cifră de aproximativ 20.000 exemplare, reprezentând 70-80% din populația mondială de rinoceri africani. Motivul intensificării braconajului constă în creșterea cererii de coarne de rinocer pe piața neagră din Asia de Sud-Est. Mai nou, chinezii insistă asupra unor așa-zise proprietăți anticancer ale coarnelor de rinocer, cu toate că nu există niciun studiu științific medical care să confirme acest zvon. În
Rinocer () [Corola-website/Science/312097_a_313426]
-
ochire și comanda "foc", sau în anumite zone militare de posturile de pază sau zone de frontieră, unde era interzisă circulația publică. Ea mai poate fi executată de vânători în grupuri, în anumite sezoane și unde pentru a se evita braconajul, accidentele, se aplică unele reguli stricte de vânătoare. În țările cu granițele închise și păzite, soldații pot după o somație, să tragă fără comandă focuri de armă asupra persoanelor care caută să treacă ilegal granița. În trecut în țările comuniste
Foc de armă () [Corola-website/Science/329674_a_331003]
-
ce se varsă apoi în Nilul Alb. Nilul Alb primește din Podișul Etiopiei Nilul Albastru, formând Nilul, cel mai lung fluviu al planetei. Lacul Albert oferă condiții optime de viață unei faune bogate, redusă simțitor în ultimele decenii printr-un braconaj nesăbuit. Situat în centrul Depresiunii Ciad, un bazin vast din centrul Africii, în locul în care se întâlnesc granițele a 4 state: Ciad, Camerun, Nigeria și Niger. Suprafață: în medie 1.500 km pătrați, variind în funcție de cantitatea de precipitații. Nivelul apelor
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
publicat o „listă roșie” din care rezultă că în lume sunt pe cale de dispariție aproximativ 24.216 de specii animale și vegetale. Din cele 61.900 de specii studiate, 801 au dispărut deja, cum este cazul rinocerilor negri, decimați de braconaj. Alte 4.000 sunt în pragul extincției, iar 5.700 sunt într-o situație disperată. Aproximativ 11.000 de elefanți au fost uciși de braconieri în perioada 2004-2013, în Parcul Național Minkebe din nord-estul Gabonului. Se estimează că în anul
Specie pe cale de dispariție () [Corola-website/Science/325575_a_326904]
-
turiști aproape pe tot parcursul anului, dar și pentru că acesta este relativ ușor accesibil. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat (abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
numărului tot mai mare a caselor de vacanță construite pe suprafața zonei protejate. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN75 ce străbate situl, turismul necontrolat (campare în locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pășunatul la liziera pădurii, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole sau practicarea unor
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
din cauza creșterii numărului de turiști mai ales în perioada caldă. Vulnerabilitatea ariei naturale se datorează mai multor factori umani; astfel: drumul național DN66 ce străbate o parte a parcului, turismul necontrolat (campare în locuri neamenajate, poluare cu resturi menajere, zgomot), braconajul, pescuitul, pășunatul, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, extinderea anexelor gospodărești și terenurilor agricole și practicarea sporturilor extreme (mountain-bike
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite. Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului. Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitate de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ este poluarea.
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
negru, iar picioarele sunt negru - cenușiu. Sunt originari din America de Sud și America Centrală. În libertate sunt răspândiți prin nord - vestul Columbiei, estul Panamei, Venezuela, Ecuador, Peru, Surinam, Guyana, Brazilia, Bolivia, nordul Argentinei și Paraguay. În unele regiuni sunt deja dispăruți din cauza braconajului și distrugerii habitatului. În libertate trăiesc în grupuri de 20 - 100 de păsări. Deseori sunt împreună cu "Ara cloroptera" și "Ara macao". Această specie de papagali este foarte populară, datorită aspectului frumos și a abilității de a vorbi. Sunt păsări sociabile
Ara ararauna () [Corola-website/Science/322050_a_323379]
-
și vânătoarea lui Dragoș Vodă, în urma căreia ar fi ajuns, potrivit legendei, în Moldova. Ultimul zimbru de pe teritoriul românesc a fost vânat în Maramureș în anul 1852. Capra neagră a dispărut din Maramureș, cel mai probabil, în anul 1924, din cauza braconajului practicat după Primul Război Mondial, dar a fost readusă, în anii 1962-1967, în masivul Rodnei, unde specia a proliferat neașteptat de bine. Marmota a fost colonizată în 1973, cu rezultate bune. Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
accesibile și duc un mod de viață ascuns, datele despre populația acestei specii se bazează numai pe concluziile experților, care sunt estimări. Totodată, trebuie constatat faptul că în legătură cu urmărirea continuă din partea omului, populația leopardului zăpezilor este în continuă scădere. Din cauza braconajului ilegal, care este atrăgător financiar, și anume vânătoarea de dragul blănii, a redus semnificativ populația lor. Pe de o parte, datorită micșorării pășunilor și a animalelor de casă, a crescut numărul prăzii principale a leopardului zăpezilor, și anume capra de munte
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
și a animalelor de casă, a crescut numărul prăzii principale a leopardului zăpezilor, și anume capra de munte; pe de altă parte, din cauza că s-a înrăutățit situația la populația locală, a crescut numărul vânătorilor care vânează această specie, prin braconaj, incluzând și capturarea lor cu buclele. În același timp în sec. XXI a crescut braconajul asupra leopardului zăpezilor din cauza creșterii cererilor și prețului ridicat al blănii lui. Numărul total al reprezentanților acestei specii în sălbăticie, pentru anul 2003, este estimat
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
capra de munte; pe de altă parte, din cauza că s-a înrăutățit situația la populația locală, a crescut numărul vânătorilor care vânează această specie, prin braconaj, incluzând și capturarea lor cu buclele. În același timp în sec. XXI a crescut braconajul asupra leopardului zăpezilor din cauza creșterii cererilor și prețului ridicat al blănii lui. Numărul total al reprezentanților acestei specii în sălbăticie, pentru anul 2003, este estimat între 4080 și 6590 de exemplare. După datele Fondului mondial a naturii sălbatice numărul total
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]
-
Altai variază de la 0,2 până la 2,4 exemplare, în Nepal sunt 5—7 exemplare pe 100 km², în timp ce în Mongolia această cifră ajunge până la 3—4 exemplare pe 100 km². La factorii care afectează starea populației leopardului zăpezii, împreună cu braconajul, trebuie incluse și capacitățile de apărare a lui. Apărându-se, el își schimbă culoarea blănii, și din cauza că practic n-are dușmani, în caz de pericol el pur și simplu se ascunde, dar în cazul unui teritoriu muntos deschis și
Leopardul zăpezilor () [Corola-website/Science/311643_a_312972]