518 matches
-
și serioasă de discuție. 21: Crowhurst întrezărește un pământ verde, care se desprinde sub un tavan coborât de nori; sunt insulele Falkland. Acum ar putea să coboare la sud, 500 de mile, și să realizeze cel puțin un act de bravură: să ajungă la Capul Horn, punctul meridional extrem al Americii. Dar renunță. Schimbă drumul. Destinația Anglia: „Este sfârșitul jocului meu”. 22: Paris Match relatează că la căsătoria ultimului Beatles celibatar, Paul McCartney, o mulțime de liceene au înconjurat primăria londoneză
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
mari și mai luminoase figuri, numele Său purtând această în întreită glorificare o vecinică aureolă de lumină. Dar dacă războiul de întregire este ieșit nu numai din voința Lui, dar și din impulziunile adânci ale sufletului românesc de pretutindeni, dacă bravura Lui a găsit un sprijin continuu în însușirile neprețuite ale ostașilor săi, opera cea mare, menită să schimbe nedreapta împărțire a pământului, opera menită să dea celui legat de brazda fecundă dreptul câștigat cu sudoare și sânge, opera aceasta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ale lui Victor Rebengiuc (în rolul lui Apostol Bologa) și a regizorului însuși (în rolul căpitanului Klapka) ; și, deși pe alocuri lung, filmul este regizat magistral într-o manieră fluidă, sobră și lipsită de înflorituri, cu acele câteva momente de bravură care sunt impresionante chiar și după standardele actuale : scena reflectorului care-l terorizează pe Bologa noaptea și scena din final, cu camera înregistrând aproape subiectiv funia spânzurătorii și reușind să transmită un sentiment interior profund de neliniște și teamă. Reconstituirea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
aici; am să mă sfătuiesc cu Mimi, poate că o să le pot lăsa la ei, foarte bine legate și sigilate. Joi, 22 aprilie [1948], ora 9 dimineața [...] Mouette, dulcea mea, buna mea, ce mult îmi lipsești pentru toate faptele de bravură și de curaj pe care mi le cere viața ca să-mi închei parcursul de ființă pământeană. [...] Mama te adoră 51/1948 I Joi, 6 mai 1948 [...] Mouette, am început să mă obișnuiesc cu liniștea; a început să-mi fie dragă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
încercând să intimideze și să terorizeze. Marți seara, 6 decembrie [1949] Aseară m-am întors la ora 11, dulcea mea, iubita mea, steaua mea din depărtări, mica mea prietenă, preascumpă și preaiubită. Nu prea mai am elan. Mi-am pierdut bravura, sunt istovită, îngrozitor de istovită, dar mai am în mine putere cât să-ți spun că te iubesc. Cred că și după plecarea mea definitivă de pe tărâmul ăsta am să continui să te iubesc de dincolo. Azi a trebuit iar să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
îi îndeamnă: „Spuneți-mi Jeanne“. Alta repetă întruna: „Bărbatul meu, bijuteriile mele, banii mei“. Eu, slavă Domnului, sunt sănă toasă, nu mi-am pierdut mințile, îți scriu scrisori din care poți vedea că mi-am păstrat judecata întreagă și întreaga bravură. Ți-aduci aminte de prânzul nostru din cârciumioara aceea și de lecția de gramatică pe care am studiat-o împreună sub umbrar? Și iată o altă față a lunii septembrie, cea de azi, draga mea dragă: la lumina lămpii micuțe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
evrei] - scria Henryk Sienkiewicz În 1877 -, este Înșelat el Însuși” <endnote id="(682, p. 100)"/>. Pentru ruteni, „să furi de la evrei e o artă” <endnote id="(813, p. 115)"/>, iar pentru nemți, „să tragi un evreu pe sfoară” reprezintă suprema bravură <endnote id="(455, III, p. 23)"/> . Mai degrabă se Înșală el Însuși, cred rușii : „Evreul e În stare să se Înșele singur, dacă Îi trăsnește prin cap vreo Înșelă ciune” <endnote id="(3, p. 70)"/>. La fel este perceput evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primi, Măria Sa mau decoratu cu Crucea Sfântu Georgie (Sfântul Gheorghe, n.n.) la gâtu și au desemnatu un număr foarte mare de Cruci ale Sfântului Georgie pentru soldații noștri aceasta În vederea izbânzii militare obținute În ziua de 30 August și a bravurei arătate de Oștirile Române cu ocasia sângeroaselor bătălii din acea zi. Un atacu pe care turcii au Încercat eri asupra Redutei care se află În posesiunea noastră a fost eroicu respinsu”. Pentru toți cei căzuți, semnatarii telegramei, Prințul Carol și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sentimentele de patriotismu și doritoru a veni În ajutorul rănițiloru soldați români, au făcut un tablou litografiat cu asaltul datu de Oștirea Română marei redute turcești Grivița În ziua de 30 August unde bravul căpitanu Valteru Mărăcineanu sau distins prin bravura și datoria sa de Militar, și cere a i se da cuvenitul concurs pentru a se vinde asemine tablouri pe prețul de un leu fiecare din care prețu jumătate la destinat pentru Societatea Crucii Roșii”. Autorul lucrării nu trimisese Încă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
secrete și singurul om în măsură să aprecieze la adevăratele lui dimensiuni jalnicul eșec al proiectului uman de a pune lumea în cuvinte toate aceste grotești neînțelegeri între bogăția lumii percepute olfactiv și sărăcia limbajului. Spectacolul din Parfumul constă în bravura cu care autorul mobilizează toate resursele limbii (germane) pentru a ține pasul cu percepțiile eroului său, pentru a captura fiecare dintre mirosurile acelea nemaipomenite, ca într-o fiolă prețioasă, sub capacul unui nume corespunzător sau al unei sinestezii fulgurante. Cum
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ovăz din pristolul Sfântului Petru de la Roma." A.D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană * "Caracterul lui Ștefan cel Mare uimitor de neînduplecat cu dușmanii... Spiritul lui de a risca și de a da piept bărbătește cu primejdii tot mai noi, bravura cu care se arunca personal în luptă și talentul lui militar care se manifesta prin a surprinde dușmanul..." Gorka cronicar german * "Măria ta! Parcă ai fost ales de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Transilvaniei. Cu mare dor și multă dragoste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și a strigat „bărbătește” „Adu bățul cela măi”, iar Costică, mai mic decât Florica, a răspuns tot cu vocea încruntată. „? „Ioti bățul colea fă”, și câinele s-a ridicat de pe prag și s-a dus în ogradă. Acest act de bravură a fost povestit și înflorit de tanti Florica de sute de ori. Bunicul, având trei copii la școală „secundară”, în același timp, se descurca greu cu plata taxelor. Băeții umblau aproape desculți. Distanța de la Brăila la Corbeni o parcurgeau de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
și a strigat „bărbătește”: Adu bățul cela măi, iar Costică, mai mic decât Florica, a răspuns tot cu vocea încruntată. Ioti bățul colea fă, și câinele s-a ridicat de pe prag și s-a dus în ogradă. Acest act de bravură a fost povestit și înflorit de tanti Florica de sute de ori. .Bunicul, având trei copii la școală „secundară”, în același timp, se descurca greu cu plata taxelor. Băeții umblau aproape desculți. Distanța de la Brăila la Corbeni o parcurgeau de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
anunță a doua zi că la Dunăre, între Oltenița și Turtucaia a fost și luptă de infanterie. Cu acest prilej s-a distins bateria comandată de căpitanul Lupașcu.57 În general, trupele din divizia colonelului Manu s-au distins prin bravura lor.58 Cu intrarea rușilor în țară, a venit și invazia rublelor rusești. Camerele votează o lege care statornicește astfel cursul acestor monede: rubla de argint 4 lei, o jumătate rublă 2 lei; sfertul, 1 leu; bucata de 40 capeici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
românească și lumea să ne judece după faptele noastre. Reîncepem, astăzi, luptele glorioase ale străbunilor, alăturea cu nume roasele și bravele armate ale uneia din cele dintâi puteri din lume. Armata română, deși mică, se [va] distinge, sunt sigur, prin bravura și disciplina ei. Ea va reda astfel României rangul [ce a avut] altădată [și care] i se cuvine între națiunile europene. Aceasta este și credința augustului imperatore al tutulor Rusielor. D-aceea nu numai românii vor lupta alături cu rușii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziarului Bund din Berna și al Gazetei de Chicago, scrie ziarului Românul asupra acțiunii Regimentelor 13 dorobanți și 5 de infanterie: „Ziua de 27 a fost ziua ceremoniei botezului infanteriei române. Nicio dată n-aș fi crezut să văd atâta bravură la o trupă care până acum n-a cunoscut focul. Astăzi am ferma convingere că armata română merită a fi pusă lângă orice altă armată a Europei și oricine poate fi mândru de soldații și ofițerii ei care au dat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nota 108. Dar acei corespondenți ai ziarelor străine care au asistat la crâncenele bătălii din fața Plevnei sunt cu totul de altă părere. Corespondentul ziarului londonian Daily Telegraph scrie ziarului său chiar din Budapesta: „Soldații români s-au condus cu o bravură demnă de cele mai bune elogiuri, mergând de mai multe ori la asalt, deși respinși sub focul omorâtor al împușcăturilor turcilor. Mai mulți fură uciși chiar pe parapetul redutei pe care o escaladaseră cu atâta curagiu și tenacitate. Dacă se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au dat prin aceasta o dezmințire prognosticurilor nedrepte de cari a fost plină presa austro-ungară și germană în aceste din urmă luni [și] cari aruncau calomnii asupra acestei tinere armate. Românii s-au bătut și încă s-au bătut cu bravură... În ziua de Sf. Alexandru [fără îndoială că] ei au ținut postul lor cu onoare, căci aveau să se lupte la postul cel mai periculos.“157 Ziarul Le Temps din Paris, vorbind despre atacul românilor de la 19 octombrie asupra redutei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aveau să se lupte la postul cel mai periculos.“157 Ziarul Le Temps din Paris, vorbind despre atacul românilor de la 19 octombrie asupra redutei Grivița no. 2, spune: „Ofițerii superiori ruși și streini cari sosesc de la Plevna fac mari elogii bravurii trupelor române. Ei raportează că-n lupta de la 19 octombrie, după un prim atac fără succes făcut spre miazăzi contra redutei turcești dinaintea Plevnei, comandantul Diviziunii a 4-a a reînceput seara atacul pentru a da satisfacție dorinței soldaților cari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
spre a opri de a escalada parapetele. Românii erau atât de înverșunați, încât se luptară astfel timp mai bine de o oră, fără a slăbi, contra unui inamic bine adăpostit și superior în număr.“158 388 bucureștii de altădată 157. „Bravura armatei române“, ROM., an. XXI, 29 septembrie 1877, p. 867; corespondența din Budapesta era datată: 25 septembrie 1877 (deci 13/25 septembrie). 158. ROM., an. XXI, 31 octombrie 1877 (supliment); e vorba de atacul asupra redutei Grivița II, din 7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a veni la prima ediție a Salonului Băcăuan al Cărții: „Monșer, sînt teribil de ocupat!” * Nu se putea să lipsesc (azi, 23 mai) de la susținerea tezei de doctorat a amicului „Tase” Trandafir! Deși cunoștea întreg „scenariul”, el a manifestat, deopotrivă, bravură și nesiguranță. Cu numai cinci minute înainte de a porni către „locul de execuție”, m-a tras deoparte și mi-a cerut să-i confirm că pronunță „suficient de corect” numele lui Dilthey, Louÿs, Troeltsch și al altora. „Impecabil, maestro!”, am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cine e de față e inclus în aproape toate și primește statut de personaj pozitiv. Am fost surprins să fiu citat în situații la care nu participasem, să mi se pună pe seamă vorbe pe care nu le-am rostit, bravuri de care n-am fost în stare. Cînd am negat, s-a considerat c-o fac din modestie ori că aș fi uitat. De la o vreme, mi-am dat seama că e inutil să combați asemenea inadvertențe. E ca și cum ai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru care i-a dat 3.000 de lei, ca, deh, să aibă de bacșiș. Împingînd nerușinarea la culme, finul i a vîndut setul motor vechi. Uluitor e că - a încheiat T. - îmi vorbea despre toate astea ca de niște bravuri, mîndru de istețimea sa. Cred că a rămas foarte nedumerit văzînd că nu zîmbesc și că nu-l laud”. *„Ca om de teatru, eu știu că - a spus Genoiu - cel mai important lucru în viață e fapta”. Deși fraza aceasta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
frazei e, așadar, următorul: deși beat, a ajuns acasă pe propriile-i picioare și cu hainele curate, dar dispus să replice grosolan, să drăcuie și să injure, dacă va fi primit cu ostilitate, lucru aproape inevitabil. Relatîndu-mi în mod criptic „bravura”, aștepta întrebări ca să coboare la detalii. Am întîrziat să i le pun, iar el, înțelegîndu-mi lipsa de curiozitate, a trecut la alte chestiuni. * Chiar dacă am făcut-o de puține ori (poate de asta), nu sînt în stare să uit vorbele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
susține el. La rîndul ei, „tanti Nina” declară că nu se dă pe una de douăzeci de ani! „Dacă m aș despărți de Jean, mi-aș găsi imediat bărbat tînăr”, și ochii îi sclipeau ca la pisici noaptea. Astea sînt bravuri, i-am spus. În literatura română contemporană, cei de felul lui Jean au un precursor: pe G. Călinescu, care, în cuvîntul ținut la sărbătorirea vîrstei de 60 de ani, un discurs altminteri interesant, a făcut piruete în jurul ideii că e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]