418 matches
-
de găndire. Uluită și confuză, a Închis ușa și a așteptat să asimileze acea dezvăluire. Levent se târa și gângurea lângă ea, pe covor, cu un entuziasm fără margini. S-a Îndreptat În grabă spre camera ei și a ascuns broșa Într-unul din sertarele dulapului de haine. Când s-a Întors, copilul râdea, pentru că tocmai reușise să se ridice În picioare. A rămas așa preț de o clipă, a făcut un pas, apoi altul și a căzut brusc În fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ma“ Înlocuindu-l cu echivalentul său turcesc. Chipurile Îndepărtate, dar Încă vii ale strămoșilor ei au ieșit la suprafață. Numele acesta nou, religia, naționalitatea, familia și eul pe care le căpătase nu reușiseră să pună stăpânire pe adevăratul ei eu. Broșa În formă de rodie Îi șoptea numele și numele acesta era armean. Shermin Kazanci și-a strâns fiul În brațe și, timp de trei zile Întregi, a reușit să nu se gândească la broșă. Însă În cea de-a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pună stăpânire pe adevăratul ei eu. Broșa În formă de rodie Îi șoptea numele și numele acesta era armean. Shermin Kazanci și-a strâns fiul În brațe și, timp de trei zile Întregi, a reușit să nu se gândească la broșă. Însă În cea de-a treia zi, ca și cum mintea ei ar fi reflectat și inima ei ar fi tânjit fără ca ea să-și dea seama, a alergat la sertar și a ținut broșa strâns În palmă, simțindu-i căldura. Rubinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a reușit să nu se gândească la broșă. Însă În cea de-a treia zi, ca și cum mintea ei ar fi reflectat și inima ei ar fi tânjit fără ca ea să-și dea seama, a alergat la sertar și a ținut broșa strâns În palmă, simțindu-i căldura. Rubinele sunt niște pietre prețioase remarcabile, pe care le recunoști după roșul lor aprins. Totuși nu e neobișnuit ca acestea să-și schimbe culoarea, roșul lor devenind din ce În ce mai Închis În interior, În special când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
o duminică dimineață, s-a dus În port, unde fratele ei o aștepta cu inima bătând nebunește și cu două bilete pentru America. În loc de valiză, Shermin avea doar o geantă micuță. A lăsat În urma ei tot ce avea. Cât despre broșa În formă de rodie, a pus-o Într-un plic Împreună cu o scrisoare În care Își explica propria situație și Îl ruga pe soțul ei două lucruri: să-i dea broșa fiului lor ca să-și amintească de ea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
A lăsat În urma ei tot ce avea. Cât despre broșa În formă de rodie, a pus-o Într-un plic Împreună cu o scrisoare În care Își explica propria situație și Îl ruga pe soțul ei două lucruri: să-i dea broșa fiului lor ca să-și amintească de ea și să o ierte. Când avionul a aterizat la Istanbul, Rose era epuizată. Și-a mișcat cu grijă picioarele umflate, temându-se că nu aveau să-i mai intre În pantofi, deși purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
prea mult. În afară de asta, n-o să mă creadă. — Viața e o coincidență, stăpână, a spus din nou domnul Bitter. — Nu pot să-i spun povestea. Însă Îi voi da asta. Mătușa Banu a deschis un sertar și a scos o broșă de aur În formă de rodie, cu sâmburi din rubine ascunși Înăuntru. Bunica Shushan, odinioară proprietara acestei broșe, era unul din acele suflete rătăcitoare, menite să adopte un nume după altul, doar pentru a-l abandona pe fiecare odată cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Bitter. — Nu pot să-i spun povestea. Însă Îi voi da asta. Mătușa Banu a deschis un sertar și a scos o broșă de aur În formă de rodie, cu sâmburi din rubine ascunși Înăuntru. Bunica Shushan, odinioară proprietara acestei broșe, era unul din acele suflete rătăcitoare, menite să adopte un nume după altul, doar pentru a-l abandona pe fiecare odată cu fiecare nouă etapă a vieții ei. Născută Shushan Stamboulian, a devenit apoi Shermin 626. După aceea a fost Shermin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de covoare și te-ai tîrît pe covoare. ai trecut prin cîteva magazine de bijuterii și ai încercat tot felul de bijuterii pe corpul tău gol. ai alergat gol în parcul municipal și ai împodobit arborii cu inele, brățări, medalioane, broșe, lănțișoare și agrafe de păr din aur încrustate cu pietre prețioase. te-ai lipit de arbori, i-ai înlănțuit cu brațele, i-ai strîns tare în brațe, i-ai îmbrățișat. te-ai tăvălit prin ierburile sălbăticite. te-ai rostogolit printre
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Aș fi căzut în genunchi și i-aș fi mulțumit pentru darul pe care mi-l făcuse, fiul nostru, dacă aș fi fost genul acela de bărbat. Dar îi cumpărasem ceva ca să îi arăt cât de recunoscător îi eram. O broșă cu diamante nu e ceva de lepădat. Era mai scumpă decât brățara de aur pe care i-o cumpărasem când se născuse Abigail și perlele pe care le luasem pentru Betsy, dar nu pentru că nașterea lui David era mai importantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
nașterea lui David era mai importantă, ci pentru că acum câștigam mai mulți bani. Am pornit-o pe hol, spre camera lui Madeleine. Cutia mică de bijuterii din buzunar se lovea de piciorul meu la fiecare pas. Speram să îi placă broșa. Îmi părea rău că nu cumpărasem cerceii, până la urmă. Bijutierul mi-a zis că era nesăbuit să cumpăr cercei cu diamante pentru o femeie care nu își făcuse găuri în urechi, dar tocmai nesăbuit mă simțeam eu. Aveam un fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
catifea din buzunar și i-am întins-o. N-a făcut nici o mișcare să o ia. — Deschide-o! i-am spus. Stătea și se uita la ea. Era prea extenuată chiar și pentru a deschide cutia. Am ridicat eu capacul. Broșa cu diamante sclipi pe satinul negru. A fost atât de copleșită încât a început să plângă. Casa era cufundată în întuneric. Nu mi-am dat niciodată seama cât de sinistru arăta noaptea. Îmi era dor de sclipirile galbene ale ferestrelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
vechi din ziarele pe care le aveți, oricare ar fi ele. De fapt, nu chiar vechi, cele mai recente... — Desigur, i s-a răspuns. Femeia purta o fustă bej până la genunchi și o bluză albă de care era prinsă o broșă de plastic cu imaginea unei albine zâmbitoare. Părul perfect Întins Îi era strâns cu o bentiță galbenă, la fel ca obrajii zâmbitori ai albinei. Pe-aici, vă rog! Margaret a urmat-o În sala de lectură, mare, Întunecată și fără
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fel de firidă la celălalt capăt al Încăperii. — Dar am nevoie de ceva anume, a insistat Margaret. Femeia a zâmbit rece, cu gura la urechi și cu toți dinții la vedere, s-ar fi zis că era zâmbetul albinei de pe broșă. — Acolo o să găsiți totul. S-a dovedit că nișa aceea era mai mare decât crezuse. Spațiul era ocupat mai cu seamă de o masă pe care felurite jurnale, Harian Rakyat, Indonezia Raya, Sinar Harapan, fuseseră puse cu grijă unele peste
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
intrând veselă în cameră, urmată de Julie. Tata a trebuit să se ducă în oraș să aducă vinul pentru petrecerea de mâine, altfel ar fi venit el. Mama era îmbrăcată în rochia ei roz preferată. Lucru îngrijorător, avea la gât broșa de opal pe care o poartă doar la ocazii speciale, cum ar fi ziua de naștere a Prințesei Anne. Se îndreptă spre mine și mă sufocă cu o îmbrățișare. Deși eram bucuroasă s-o văd, mi-era teamă că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de fiecare dată. Acum e cu cătușe la mâini, iar peste o clipă Îl vezi Îmbrăcat la patru ace, În costum cusut de mână și o invită să ia masa cu el la Ritz. — A vrut să-mi cumpere o broșă cu diamante, spune Lissy, dându-și ochii peste cap. Avea cu el catalogul Asprey și zicea Întruna „Asta e chiar drăguță“. La care eu Îi tot dădeam cu „Humphrey, ești arestat, ce Dumnezeu ! Concentrează-te !“ Clatină din cap, ia o Înghițitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Se Îmbrăcase ca de sărbătoare, avea părul strâns la spate Într-un fileu croșetat, așa cum poartă balerinele, iar la reverul unui pardesiu de culoarea frunzei de nuc pe care-l Îmbrăcase ultima dată anul trecut, de Rusalii, Își prinsese o broșă de argint În formă de trandafir.. A plecat ca să afle de ce n-au mai venit banii de pensie alimentară, de atâta timp. A lăsat În urmă un miros puternic de măr copt și scorțișoară. Când soarele aluneca pe cer ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ape, bunica a revenit acasă. S-a prăbușit pe un scaun oftând, s-a descălțat, frecându-și unul de altul picioarele obosite, după care și-a scos pardesiul pe care l-a așezat pe marginea scaunului. S-a auzit cum broșa, micul obiect din argint se lovește de lemnul lucios, cu un zgomot scurt și plăcut,,... Ca să ajung la Liceul Economic, unde reușisem să intru printre primii, mă urcam zilnic Într-un autobuz rablagit. Cei 40 de kilometri erau străbătuți cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a zis directoarea, că tu înțelegi ce ți se spune. Vă rog să mă iertați, am răspuns. Era îmbrăcată într-o rochie obișnuită, de culoarea sângelui de bou, cu două rânduri de nasturi aurii, iar pe partea stângă avea o broșă de argint care reprezenta un pește, un păstrăv jucăuș sau un lipan. Uniforma ei atârna pe un cuier, lângă ușă. Furunculul pe care îl avusese înainte pe obrazul stâng se mutase acum pe bărbie. îi venea mai bine acolo. înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
chestie care mă îmbăta de plăcere. Așa că, pe la 12-13 ani, mă înghesuiam să merg la alimentara după zahăr sau macaroane ca să bălăbănesc coșul pe lângă mine, țanțoșă ca un curcan, cu perlele false ale mamei atârnate la gât și cu o broșă în formă de frunză pe piept, în timp ce lălăiam încet cântă cucii cântă. Băbuța, tanti Arsici sau Oberneni nu s-au dat niciodată în vânt după noutățile astea și au continuat să cărăușească pe ruta Piața Iozefin - strada Ion Vasi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
dă-l în pizda mă-sii de ambasador, eu seamăn cu tata, nu cu bunicu’, și atunci ambasadorul s-a uitat din nou la mama, întrebând-o cărui fapt se datorează această vizită neașteptată, la care mama și-a aranjat broșa de pe reverul taiorului și i-a spus că n-ar trebui, totuși, să discute asta așa, pe casa scărilor, iar ambasadorul a încuviințat din cap, scuzându-se, și spunându-i că nu-și dă seama cum de-a putut fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
parte și de alta a capului și pe piept a fost calculat de mâna unui croitor priceput: nu ciufulește părul și nu ascunde chipul. Materialul coboară pe lângă obraz și ajunge, cu o tensiune perfect calculată, în dreptul claviculei stângi, unde o broșă rotundă îl prinde de partea posterioară. Pe dedesubt - o tunică perfect plisată, bine strânsă pe gât; nimic altceva. Sau bustul ajuns la gliptoteca Ny Carlsberg, unde se văd epoleții, franjurii, firele de aur ale unei elaborate armuri imperiale. Pe părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
lângă cusătură, iar pagina se desprinde. Cu pagina împăturită în buzunar, pun cartea la loc, desupra teancului. În sufragerie, cosmeticele sunt trântite grămadă pe jos. Helen a deschis fundul fals al trusei cosmetice. Înăuntru sunt așezate straturi de coliere, brățări, broșe mari și perechi de cercei prinși împreună, incrustate cu sclipiri frânte, roșii, verzi, galbene și albastre. Bijuterii. În mâinile lui Helen se desfășoară un colier lung cu pietre galbene și roșii, mai mari decât unghiile ei roz și lustruite. — La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dă din cap, cu lupa strâns fixată în orbită. Și Helen zice: — Uită-te bine. Nu vreau să te frigi, cum am pățit și eu. Bagă mâna în trusa cosmetică și scoate un pumn de chestii galbene și sclipitoare, zicând: — Broșa asta de safir galben a fost a actriței Natasha Wren. Scoate cu amândouă mâinile o inimă strălucitoare și roz, zicând: Acest pandantiv de beriliu de șapte sute de carate i-a aparținut reginei Maria a României. După cum ar zice Helen Hoover
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
pe care nu o mai auzise până atunci. Adăugă plin de năduf: Are el rude acolo, da' câine să latre pe gratis ca Edu nu mai găsește. „Căci despre vis e vorba aici, dragi prieteni. Un vis colorat ca o broșă de Marusia Klein.” Witz? Milyen witz? Melyik Maruszja? Nem witz, hanem víz! Víz? Milyen víz? Halott víz. Halott víz? Igen, a Holt Tengerből. Holt Tenger? Ja, igen, a zsidók Balatonja, ha úgy vesszük. Az, a zsidók Balatonja. Mondd már, kérlek
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]