1,673 matches
-
nu ne este suficient timpul expunerii, ele făcând obiectul unor lucrări de vastă întindere. Alături de acestea o foarte mare însemnătate mai constă în ”găteala capului” ce de asemenea se deosebește de la o zonă la alta, prin frumusețea țesăturilor și a broderiilor sau a celorlalte podoabe. La marame, năframe, cepse sau cununi se adaugă și diverse accesorii vestimentare românești ce vin în completarea ansamblului cum ar fi brâiele și betelele. În timp specialiștii au găsit în evoluția costumului popular detalii de influență
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
doar în măsura în care reflectă anumite variații.De pildă, în Maramureș: pieptarul este scurt până la brâu, din piele, căptușit cu blană (chiar și cel din timpul verii), fiind purtat de femeile tinere, decorat cu irhă (aplicații de piele subțire, colorată) și harast (broderii în motive florale, cu predominantă rosului, pe toată suprafața). Pieptarul bărbaților permite o largă desfășurare ornamentala existând, astfel, în mai multe variante: a) cel bătrânesc sau de lucru, care are spații albe vaste, cu borderii doar pe margini; b) cel
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de lucru, care are spații albe vaste, cu borderii doar pe margini; b) cel care are aplicații de piele de culoare vișinie, pe toată suprafața, exceptând partea din spate; c) cel mai complex din punct de vedere ornamental având atât broderii policrome cât și aplicații și nasturi din piele, ținte de metal și ciucuri din lână. Laibărul din lână este asemenea unei veste tivite cu postav de culoare neagră, sura, verde sau albastră. Lecricul este o haină scurtă din lână că
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
în mod deosebit faptul că pentru orice artist plastic, indiferent de stilul și epoca în care se înscrie, portretul rămâne una dintre cele mai complexe și mai dificile probe ale vocației sale artistice. Pentru pictorii, miniaturiștii, sculptorii, desenatorii, medaliștii, autorii broderiilor și scriitorii din toate epocile, portretul demonstrează, mai mult decât alte forme artistice, capacitatea de a semnifica și transfigura realul. Reprezentarea unei persoane ca subiect al operei artistice, înfățișată fie singură, fie într-un cadru compozițional adecvat presupune înțelegerea ei
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
să reprezinte localități și zone diferite. Covaciu Maria Mădălina a purtat costum din zona Clujului, alcătuit din: năframă cu ciucuri negri de mătase, ie brodată cu fir negru și galben, laibăr vechi de peste 100 de ani, poale cu cipcă, cu broderie manuală, păsturi (șorțuri) negre, brodate cu fir negru de mătase și ciucuri de mătase. Anca Dobrican a îmbrăcat un costum specific localității Șișești, Maramureș, format din: năframă roșie, ie veche de peste 80 de ani, țesută în război, colțunași din ciur
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
Codru, cele pentru fete fiind alcătuite din: zadie de delin (baticuț de culoare deschisă, cu flori), zgardă la gât, cu motive populare, pintileu (poale) din pânză bumbăcel în bumbăcel, cu colțișori sau cu ciur, în funcție de vechime, spăcel alb (cămașă), cu broderie la gât, mâneci, și pe spate, pe sub pintileu, jupon alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
alb brodat, laibăr negru din mătase, în picioare, jumătăți (pantofi cu baretă). Costumul de băiat este format din clop cu pene de fazan sau păun (o pălărie înaltă, împletită din paie de secară), cămeșe albă, din pânză lucrată manual, cu broderie la piept, la mâneci și la guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
râuri, nisipita(năsipita) sau rânduri săbiate. În Clisura Dunării, cămășile în general sunt strânse la mânecă, terminate cu pumnași, fodori, mânecă tripartită dacă există se abate de la modelul tradițional în sensul că încrețul este realizat într-un alt fel de broderie(decât cea în punctul pe dos, si de culoare albă, crem sau cânepie). Întâlnim și mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, rânduri săbiate, ciurată sau cu umeraș. Pentru numărul redus de piese se observă o diversitate semnificativă a modului
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
tablă, cu râuri, rânduri săbiate, ciurată sau cu umeraș. Pentru numărul redus de piese se observă o diversitate semnificativă a modului cum este tratat decorul pe cămășile din Clisura Dunării, cele mai numeroase exemplare fiind cele monocrome-albe cu decor ciurat(broderie de culoare albă pe fire trase), dar găsim și cămașă tip poncio, cămașă cu decor ales în război cu mânecă în tablă, sau cu umeraș, largă la capăt, cu mîneca tripartită, cu rânduleț pe langă altița. Pentru Subzona de Sud
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
P216, P2585, P2633, P2728), industrială, marchizet, nansuc(P2635, P1299, P2582, P1258) care urmeaza modelul arhaic de compoziție tripartită a mânecii, dar care aplică o serie de inovații în ceea ce privește cromatică sau elementele decorative. Spre exemplu, în multe cazuri se renunța la broderia specifică încrețului(punctul pe dos), la culoare(culoarea cânepie, galben pâl, crem) și dimensiune(5-8cm): P1153, brodat peste fire, foarte îngust ; P2633, îngust, bicolor ; P2635, verde ; P1127, îngust policrom ; P2516, îngust, albastru ; P2585 foarte lat, rânduri săbiate de romburi de
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
pana către jumătatea secolului) iar cele mai multe astfel de exemplare, aflate în colecțiile muzeului, s-au păstrat din Zona de Sud, de câmpie. Între piesele din zona de Sud, nu găsim ciupagul cu mânecă ciurată-tip răspândit în Clisura Dunării, sau cu broderie de culoare albă peste fire. Găsim însă două piese(donațieP. 2729, P2730), ca aspect aducând cu ciupagul din Banatul de munte (așa cu era el confecționat din anii 1970-1980, din pânză de nailon, alb, ) cu broderie cu fir metalic, compoziție
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
Clisura Dunării, sau cu broderie de culoare albă peste fire. Găsim însă două piese(donațieP. 2729, P2730), ca aspect aducând cu ciupagul din Banatul de munte (așa cu era el confecționat din anii 1970-1980, din pânză de nailon, alb, ) cu broderie cu fir metalic, compoziție decorativă în tablă de motive vegetale-florale, liber desenate, mânecă cu pumnaș, influențe primite pe calea traficului fluvial, sau ca efect al circulației populației cu ocazia șantierului de la Hidrocentralele Porțile de Fier I- și ÎI, sau în
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
marcată de femei care au ajuns celebre prin cantitatea de ură și dispreț cu care românii le-au detestat : un șir istoric de elene, monici și viviene. Totdeauna prea târziu. Un sistem propagandistic bine lucrat în punct de goblen și broderie de Bruxelles s-a așezat, cu steluțe, ca brumă, peste o realitate. O ceață de vorbe a îmbâcsit Europa. România nu mai are contur. E difuza. Opaca. Tânărul premier încasează din toate pozițiile. Ciudat. E crescut politic printre vulpoi . Ar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
marcată de femei care au ajuns celebre prin cantitatea de ură și dispreț cu care românii le-au detestat : un șir istoric de elene, monici și viviene. Totdeauna prea tarziu.Un sistem propagandistic bine lucrat în punct de goblen și broderie de Bruxelles s-a așezat, cu steluțe, ca brumă, peste o realitate.O ceață de vorbe a îmbâcsit Europa. România nu mai are contur.E difuza. Opaca. Tânărul premier încasează din toate pozițiile. Ciudat. E crescut politic printre vulpoi . Ar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
critic, receptează foarte repede ideile „dezinteresate“ ale acestuia (doar este străin și nu are nici un interes), blocând de cele mai multe ori inițiativele marilor bărbați care vor să ne scoată din anonimat și din interiorul unei culturi care a excelat în miniaturi, broderii, frontispicii de cărți și construirea de odăițe... Până de curând, în multe din regiunile românești s-a cultivat nu monumentalitatea, ci stilul „odăiță“. Să credem că și sub acest aspect sugerăm ideea că în venele noastre nu curge sânge de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
de bărbat adevărat, nu ca foștii săi colegi sau prieteni din facultate. Ștef constată cu plăcere că tânăra nu mai era plină de vânătăi și escoriații, ci o tinerică subțirică de înălțime medie, într-o rochiță albă din bumbac, cu broderie florală de-a lungul decolteului și în partea de jos a rochiței. De la decolteu sub cusătura decorativă cobora până la deschizătura sânilor micuți, o bandă cu nasturi și încrețituri. Avea sandale albe moderne, cu talpă plateau, potriviți pentru orice outfit și
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
originalite du droit populaire roumain”, p. 119). O ființă îndrăgostită de iia tradițională mărturisea că ea este cea cusută de mână, și putem vedea acest lucru dacă întoarcem iia pe dos, acolo unde se poate vedea de unde a pornit firul broderiei, în timp ce o cusătură uniformă ne arată că ea a fost cusută la mașină. Cred, că până la urmă, nu acest lucru este atât de important, cât ideea desenului, a geometriei specifice artei românești. Aflăm din ziarul „Miorița” din orașul Sacramento, California
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
spital? Cum este posibil așa ceva? De neimaginat! Doamne în ce epocă trăim? Biata fetiță, uite cum stă! Emanuela curăță cu grijă, fiecare părticică din corp fiind spălată și îngrijită cu atenție. Pe un prosop mare, pufos, din bumbac, alb cu broderie roz și cu locșor special pentru cap, o scoase din cădiță înfășurând-o în el și șteargând-o ușor pentru a o usca. Moleșită, dar probabil gâdilându-se, fetița hohotea fericită. Toți o priveau uimiți. După ce a uscat-o bine, Emanuela
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
și conservarea acestora, a dorit să nu încalce nici un aspect legat de acestea. Pe rând, cu fiecare obiect de îmbrăcăminte, a început să-și gătească finuța. Întâi pampers-ul, chiloțel, maieuț, un hamlețel subțire, o rochiță albă din saten cu broderie roz și pălăriuță la fel. Arăta ca o prințesă, ca o minune! Ceva se schimbase la ea. Totul se schimbase! Era alt copil, o altă viață și..., probabil, un alt destin... Trecea din mânâ în mână, toți îi oferindu-i
ÎN MÂNA DESTINULUI...(4) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340379_a_341708]
-
colț, Cabana Sloboda, la Ponorul de la Vânătare și la Peștera Huda lui Papară. În sfânta mănăstire Rîmeț se roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc. Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație vechea biserică a Râmețului, loc de trăire duhovnicească, de îmbărbătare și încurajare în
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
reluarea vieții monahale. Este cunoscut că mănăstirile au împlinit, pe lângă menirea lor religioasă, și un rol cultural, ele fiind sanctuarele în care poporul dreptcredincios se ruga, dar și învăța să scrie și să citească, ori deprindea meșteșugul artelor frumoase: caligrafia, broderia, miniatura, tiparul. La mănăstirea Râmeț, exista o școală chiar înainte de 1762, când acest așezământ a fost devastat, iar copii sătenilor din jur au rămas fără învățătură de carte. Exista de asemenea aici o școală de pictură bisericească, ce avea legături
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
domnia-sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același timp, le îmbogățește. Muzeul domniei-sale este plin de inedit. Cuprinde peste 2.000 de ouă din toată lumea. Letiția Orșivschi le-a adunat în
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
roșcată frumoasă, cu ochii mari și verzi, ce puteau vrăji într-o clipă aproape orice bărbat neatent. Îmbrăcămintea ei de bază era o rochie albă, cu poalele în fâșii lungi și străvezii. Purta o tunică din piele, lucrată fin cu broderii și cristale. Aceasta era prinsă la mijloc cu un brâu roșu, purtător de noroc. O venera pe zeița vânătorii, Diana, dar nu uita să îi aducă din când în când elogii și zeiței frumuseții, Venera. Avea o fiică, Talestri. Nimeni
CAPITOLUL I de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341171_a_342500]
-
cu ocazia cercetărilor arheologice și a lucrărilor de restaurare, dar și documente, manuscrise, diverse obiecte de patrimoniu, cărți de cult și de învățătură, odoare bisericești și multe altele. Vă veți minuna, desigur, admirând aici colecții de artă medievală, constând în broderii realizate în atelierele mănăstirii, manuscrise, miniaturi, argintării, icoane, sculpturi în lemn și piatră, toate ilustrând arta secolelor XV-XVI. Printre odoarele de mare preț se numără icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului adusă, după tradiție, de către Doamna Maria de Mangop
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341102_a_342431]
-
sibian Mircea Ignat, ne dezvăluie o serie de simboluri și semne la care a reflectat în decursul activității sale artistice. La Muzeul de Etnografie și Artă Populară Săsească ,,Emil Sigerus”, expoziția „Dacă florile ar vorbi... motive florale și vegetale în broderia săsească” prezintă o întâlnire cu lumea florilor prin intermediul simbolurilor florale și vegetale brodate cu migală de-a lungul a trei secole pe țesăturile de interior și pe piesele de port păstrate în colecțiile săsești ale Muzeului ASTRA.
”Fără a face rabat de la calitatea actului cultural, am reușit aproape să dublăm numărul vizitatorilor în zona centrală” [Corola-blog/BlogPost/100264_a_101556]